Despre identitate în Partium, cu preşedintele Consiliului de Autonomie din Partium, Ferenc Szilágyi

szilagyi ferencÎn cadrul „Zilelor Salcâmului în Floare”, care a avut loc în perioada 16-19 mai, la Valea lui Mihai, preşedintele Consiliului de Autonomie din Partium, dr. Ferenc Szilágyi, geograf la Universitatea Creştină Partium, a prezentat harta regiunii Partium.

La întrebarea noastră, din ce considerente a fost elaborată această hartă şi dacă s-au bucurat de sprijin în procesul de elaborare a hărţii, preşedintele Consiliului de Autonomie din Partium a declarat:

„Sunt cercetător în geografie la Universitatea Creştină din Partium şi la nivelul hobby de mult mă ocup de hărţi, aşadar aceasta nu este prima hartă de care este legat numele meu. Însă, este adevărat că harta regiunii Partium este prima care a fost realizată în coproducţie. Nu de mult am editat o hartă bilingvă a judeţului Bihor şi una a regiunii Văii Ierului. Ambele au fost în sine unicate, deoarece aceste hărţi au fost lucrări editate pentru prima oară. În ultimii 25 de ani au fost publicate în ediţii multilingve hărţi ale mai multor regiuni mari. La începutul anilor 1990 a fost editată o hartă bilingvă, respectiv în trei limbi, a Transilvaniei în ansamblu, iar mai târziu au fost publicate două hărţi despre Ţinutul Secuiesc. Nu de mult a fost editată şi o hartă a Ţinutului Săsesc. De asemenea, există şi o hartă culturală a Banatului, care a fost, de asemenea, publicată în mai multe limbi, sau harta multilingvă a Munţilor Apuseni. Astfel, încet-încet va avea hartă fiecare mare teritoriu sau regiune istorică. Despre regiunea Partium, ca regiune istorică, până în prezent nu a fost realizată vreo hartă. A fost o dorinţă veche a mea de a suprima această lacună şi era şi timpul să fie publicată o hartă a regiunii Partium, care a fost editată de Editura Partium, care este editura Universităţii Creştine Partium. Această hartă a fost editată cu sprijinul Consiliului de Atunomie din Partium şi Institutul de Cercetare Partium”.

La întrebarea, ce şansă are regiunea Partium pentru obţinerea autonomiei, Ferenc Szilágyi a precizat:

„Cred că regionalismul are şanse şi aş aborda mai degrabă această chestiune. Dacă ne uităm la ţările europene în zilele noastre, putem observa că funcţionează bine acele regiuni care sunt înfiinţate de <jos în sus>. Regionalismul realizat de <sus în jos> nu are nici un succes. Regionalizarea de <jos în sus> s-a bucurat de succes în Austria, Germania, Elveţia, şi în această direcţie a făcut paşi şi Italia şi Spania. Dacă descoperim  o oarecare corelaţie în progresul acestor ţări, nu o putem pune pe seama întâmplării. Regionalismul reprezintă conştientizarea intereselor comune, şi funcţionează bine pe termen lung acolo unde interesele, iniţiativele locale sunt lăsate să se manifeste în prim-plan. Cred că localnicii ştiu întotdeauna şi cel mai bine de ce anume au nevoie, de ce resurse dispun şi cum vor să valorifice aceste resurse. Acesta este, de fapt, un principiu de bază. UE are un asemenea exerciţiu obligatoriu privind înfiinţarea regiunilor. În ţările în care oamenii au fost lăsaţi să înfiinţeze regiuni funcţionale, implicit funcţionează bine şi mecanismele de accesare a fondurilor europene. În ţările în care a fost impus locuitorilor de sus acest sistem, pur şi simplu nu a funcţionat. La nivelul UE, în România au fost înfiinţate regiuni cu cele mai mari dimensiuni, ceea ce – în opinia mea – nu serveşte nimănui. Aceste regiuni au fost înfiinţate din motive geopolitice, dar nu aş intra acum în detalii, deoarece nu vreau ca această discuţie să capete o trăsătură tehnică. Regiunile reale pot fi înfiinţate acolo unde locuitorii simt că regiunea respectivă le aparţine, acolo unde locuitorii au conştiinţa identității, respectiv produc şi achiziţionează produse specifice regiunii respective. O regiune poate fi înfiinţată pe baza unor principii de piaţă foarte simple. Aşadar, dacă există o identitate în zonele din nord-vest sau în zonele din sud-est – aşa cum se numesc acum regiunile din România -, atunci pot fi înfiinţate asemenea regiuni, dacă nu există locuitori cu o asemenea identitate, nu vor fi nici asemenea regiuni. În opinia mea, locuitorii cu identităţi similare sunt şi secuii, ardelenii, bănăţenii, oltenii, maramureşenii şi alţii. Cred că în această bază ar trebui creată reţeaua de regiuni a României”.

De menţionat că în zilele noastre  denumirea Partium se referă la regiunea nord-vestică a României, mai exact la teritorii din actualele judeţe  Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj şi Maramureş.

Interviu realizat de: Balázs Magdolna

Foto: nava.hu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


1 + = 9

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.