După încheierea manifestărilor organizate pe 10 martie, la Târgu Mureş, cu prilejul Zilei Libertăţii Secuilor, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsák Balázs, a declarat că „am câştigat această bătălie” faţă de autorităţile româneşti, deoarece am reuşit ca exercitarea unui drept fundamental, constituţional să nu mai fie împiedicată de autorităţi. Însă, acest succes a fost umbrit de faptul că autorităţile române nu au permis intrarea în România lui Attila Dabis, reprezentantul CNS pentru afaceri externe, care a vrut să participe la comemorarea şi marşul organizate cu ocazia Zilei Libertăţii Secuilor.
L-am întrebat pe preşedintele CNS, ce ar putea să fie în spatele acestei măsuri?
„Cu ocazia vizitelor efectuate în România, Attila Dabis nu a săvârşit nici o faptă care ar fi putut provoca adoptarea unei poziţii legitime din partea autorităţilor româneşti. Dacă facem un rezumat despre actvitatea desfăşurată de Attila Dabis, în calitate de reprezentant pentru afaceri externe al CNS, putem afirma că el a reprezentat statornic ideologia libertăţii secuilor şi năzuinţele de autonomie a Ţinutului Secuiesc la diferite forumuri internaţionale, şi că activitatea sa a avut multe rezultate. Datorită muncii sale am încheiat relaţii cu diferite comunităţi din Europa de Vest. Raportul complementar al Consiliului Naţional Secuiesc, care a fost înaintat Consiliului European împreună cu Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania şi cu organizaţiile civile ale societăţii maghiare – Mişcarea Angajament Civic (CEMO) şi Grupul de Advocacy pentru Libertatea Identitatii (AGFI) – (şi care a fost cuprins în raportul CE privind apărarea minorităţilor naţionale) – şi-a atins scopul. Raportul complementar al CNS a fost elaborat de Attila Dabis. El cunoaşte foarte bine situaţia noastră, astfel că nu a fost nevoie să fie pus în temă despre încălcările drepturilor noastre, deoarece în ultimii ani a urmărit zi de zi tot ceea ce se întâmplă în Ţinutul Secuiesc. Una din cauzele expulzării sale ar putea fi acest raport. Acest mister al autorităţilor româneşti care a învăluit expulzarea lui Attila Dabis nu poate fi explicat decât prin articolul din Ordonţa Guvernului nr. 102/2005 care prevede că, dacă o persoană este considerată persona non grata, nu este nevoie de indicarea motivelor nici măcar în motivarea tribunalului, dacă aceste motive sunt de natură de siguranţa naţională. În acest caz nu există o asemenea hotărâre judecătorească. Tribunalul Bucureşti are dreptul să adopte o hotărâre cu privire la declarare unei persoane drept persona non grata. Ceea ce nu s-a întâmplat în cazul lui Dabis. De aici putem trage conluzia că măsura adoptată este ilegală. Repet, Attila Dabis este un om paşnic, de bună credinţă, activitatea sa depusă până acum a ajutat, de fapt, ca România să devină într-adevăr un stat de drept. Aşadar, de Attila Dabis nu ar trebui să îi fie frică nimănui, din contră, ar trebui decorat”.
La întrebarea, cum îl va ajuta CNS pe Attila Dabis, Balázs Izsák a spus:
“Noi îl susţinem ferm, vom face tot ce ne revine, fie din partea lui Attila Dabis, fie din partea avocatului său. Considerăm că este cazul nostru, că nu există separat un caz Attila Dabis, ci este cazul CNS-ului”.
Organizatorii Zilei Libertăţii Secuilor au stabilit deja sloganul manifestării din anul viitor, respectiv: La anul vom fi şi mai mulţi!
În acest sens au apărut unele opinii, potrivit cărora această manifestare ar avea mai mare succes la Miercurea Ciuc, sau la Sfântu Gheorghe şi Odorheiu Secuiesc, decât la Târgu Mureş, iar argumentul a fost ca aici numărul maghiarilor este mai mare, decât la Târgu Mureş.
L-am întrebat pe preşedintele CNS, dacă în viitor va fi luată în considerare o asemenea opinie?
“Nu există nici un obstacol ca, de exemplu, cei din Miercurea Ciuc sau din Sfântu Gheorghe să organizeze câte o manifestare cu prilejul Zilei Libertăţii Secuilor. Însă, dacă acest mesaj se referă la ideea ca noi să plecăm din Târgu Mureş, să renunţăm la tot ceea ce am obţinut la Târgu Mureş, atunci NU O VOM FACE! Târgu Mureş este Capitala Ţinutului Secuiesc, este parte integrantă a Ţinutului Secuiesc şi nu poate fi imaginat nici viitorul oraşului altfel, decât în calitatea sa de Capitală a Ţinutului Secuiesc. Dacă propunerea respectivă se referă la renunţarea noastră la Târgu Mureş, atunci răspunsul nostru este: NU!”
La întrebarea privind numărul participanţilor la Ziua Libertăţii Secuilor, Izsák Balázs a declarat:
„Noi încercăm să evităm războiul cu cifrele, deoarece cei care se lansează în acest război au ceva de ascuns. Desigur, autorităţile spun mai puţin, iar organizatorii mai mult. În loc să discutăm despre cifre, mai bine spunem că am fost mulţi, aşa nu se poate pune sub semnul întrebării, iar la anul vom fi şi mai mulţi!”
Cu prilejul Zilei Libertăţii Secuilor Partidul Oamenilor Liberi (POL) a adresat o scrisoare deschisă, de felicitare, organizatorilor şi participanţilor Zilei Libertăţii Secuilor.
La întrebarea, dacă gestul POL va contribui la deschiderea dialogului cu autorităţilor româneşti, preşedintele CNS a afirmat:
„Este pentru prima dată de la reînfiinţarea Consiliului Naţional Secuiesc, în 2003, când un partid românesc adresează o felicitarea manifestării noastre şi astfel încearcă să îşi formuleze scopurile comune care ne leagă pe noi toţi. Consider că gestul POL este un rezultat important”.
La întrebarea, dacă poate fi decorat un oraş, în cazul de faţă a oraşului Sfântu Gheorghe, în culorile naţionale maghiare, cu prilejul zilei de 15 Martie, de către Primăria Sfântu Gheorghe, fără să fie arborate şi drapele româneşti, preşedintele CNS a precizat:
„Nu sunt avocat şi nu analizez această chestiune, am încredere în avocaţii din Sfântu Gheorghe şi în deciziile conducerii oraşului. Nu cred că ei ar fi săvârşit un lucru ilegal. În tot cazul, eu îi susţin”.
La întrebarea, dacă cu prilejul Zilei de 15 Martie vor veni şi în Transilvania oficiali ai Ungariei, a spus:
„15 Martie este sărbătoarea naţională a maghiarilor, în fiecare oraş, în fiecare localitate unde trăiesc maghiari, fie în Ungaria, fie în teritoriile separate de ţara-mamă. Cu acest prilej politicienii maghiari sunt prezenţi în diferite localităţi. Această sărbătoare diferă fundamental de Ziua Libertăţii Secuilor la care noi spunem tuturor să vină la manifestare”.
În acest context, l-am întrebat pe preşedintele CNS, de ce nu este prezent, în general, preşedintele UDMR la manifestările Zilei Libertăţii Secuilor?
„Dacă preşedintele UDMR a avut vreo reţinere până acum, manifestarea din acest an i-a risipit, probabil, acest sentiment. În fiecare an i-am transmis invitaţia lui Hunor Kelemen şi o voi transmite şi în viitor”, a spus Balázs Izsák.
În încheiere, preşedintele CNS a declarat că ziua de 15 Martie o va sărbători la Târgu Mureş.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto:ittHon.ma