Modificarea Legii educaţiei naţionale, printr-o ordonanţă a Guvernului, a provocat o indignare generală

Interviu cu secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, responsabil pentru învăţământul în limbile minorităţilor, Irina Elisabeta Kovács, şi cu directoarea Şcolii Gimnaziale Reformate „Talentum” din Cluj-Napoca, Kata Tordai-Soós

După cum se ştie, guvernul a adus importante modificări şi completări, printr-o ordonanţă, la Legea educaţiei naţionale,  cu privire la predarea orelor de limbă şi literatură română în învăţământul primar, la nivelul claselor cu predare în limbile minorităţilor. Astfel aceste ore vor fi predate de profesorii cu studii superioare de specialitate. Această ordonanţă a Guvernului a provocat o nemulţumire generală în rândul pedagogilor, profesorilor şi asociaţiei părinţilor maghiari. Mai  mult de atât, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, europarlamentarul Csaba Sógor a adoptat recent o poziţie faţă de această ordonanţă. Potrivit eurodeputatului, singura soluţie ar fi revocarea ordonanţei şi cererea de scuze de la părţile afectate.

În acest context ne-am adresat secretarei de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, Irina Elisabeta Kovács, pentru a ne explica, în ce măsură este justificată această indignare generală:

„Considerăm că este justificată indignarea pedagogilor şi a părinţilor elevilor, prin urmare suntem de acord cu opiniile pedagogiilor, politicienilor şi ale părinţilor maghiari. Ordonanţa care se referă la predarea orelor de limba română este inacceptabilă şi nu poate fi aplicată în actuala sa formă.

Iată, argumentele pentru susţinerea opiniei noastre:

– Avem specialişti foarte buni (învăţători bine pregătiţi, programe şcolare şi scriitori de manuale şcolare). Nu pot fi puse la îndoială cunoştinţele de limba română ale învăţătorilor noştri, de care au dat dovadă la diferite examene de specializare, cunoştinţe pe care le pot justifica prin diplomele obţinute. Cei mai mulţi dintre ei au studii superioare.

-Profesorii cu studii superioare de specialitate, la care se referă ordonanţa Guvernului, nu sunt specializaţi pentru predare limbii române în clasele primare, în comparaţie cu învăţătorii noştri care au obţinut specializări la facultăţi în metodologia de predare a limbii române”, a explicat Irina Elisabeta Kovács.

La întrebarea, dacă profesorii de limbă română trebuie să cunoască în mod obligatoriu limba maternă a minorităţii respective, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale ne-a răspuns că nu este obligatoriu.

La întrebarea, dacă, înainte de emiterea acestei ordonanţe, ar fi trebuit să se consulte cu specialiştii, Irina Elisabeta Kovács a precizat:

„Dat fiind faptul că premergător adoptării acestei decizii nu s-a efectuat nici un studiu şi nu au avut loc consultări cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, nu se cunoaşte exact care sunt obstacolele care stau în calea aplicării ordonanţei, respectiv ce efect are din punct de vedere psihologic asupra lumii afective a copilului, asupra performanţelor de studii ale acestuia şi, nu în ultimul rând, asupra cunoaşterii limbii române”.

La întrebarea, dacă poate fi modificată sau revocată această ordonanţă, Elisabeta Kovács a precizat:

„Ne exprimăm încrederea că politicienii noştri de specialitate vor reuşi,  în scurt timp, să modifice sau să anuleze acest articol din Legea învăţământului”.

La remarca noastră, potrivit căreia în manualele şcolare editate de Editura Didactică şi Pedagogică s-au strecurat multe greşeli, în special în manualele de clasa a VI-a, şi la întrebarea, care ar fi cauza şi cum va proceda Ministerul Edicuţaiei Naţionale pentru eliminarea acestor greşeli, Elisabeta Kovács a subliniat:

„În anul şcolar 2018-2019, vor ajunge în perioada septembrie-octombrie pe băncile elevilor din clasele I-IV cu predare în limba maghiară din 16 judeţe ale ţării şi din Bucureşti, 81 de manuale noi pentru 56 de discipline. Cele 56 de discipline cuprind şi traducerile manualelor destinate elevilor care învaţă în limbile minoritare. Având în vedere că manualele traduse au fost tipărite mai târziu, traducătorii au avut timp la dispoziţie pentru corectarea greşelilor. Licitaţia pentru achiziţia manualelor şcolare tipărite, lansată de UDMR, a însemnat pentru noi un sprijin uriaş, deoarece Uniunea a sprijinit cu o sumă importantă scrierea, redactarea textelor şi ilustraţiile din manuale. Licitația a avut un efect stimulator asupra scriitorilor de manuale, iar rezultatul a fost că 40 de manuale specifice au câştigat susţinere financiară. În prezent, majoritatea manualelor sunt gata de tipărire, însă luând în considerare aspectele tehnice ce presupun tipărirea, Editura Didactică şi Pedagogică nu a reuşit să tipărească şi să livreze anumite manuale şcolare până la începerea şcolii. Luând în considerare şi faptul că evaluarea proiectelor de manuale şcolare a fost organizată în trei rânduri, respectiv în lunile martie, iunie şi august ale acestui an, a faptului că traducerile manualelor şcolare au necesitat timp, o mică parte a manualelor ajung treptat la şcoli. Potrivit planurilor, până la sfârşitul lunii octombrie elevii vor avea manuale din fiecare disciplină, cu excepţia disciplinelor în cazul cărora nu au fost scrise manualele, cum ar fi: Religie reformată – clasele I-IV, Religie romano-catolică, clasele III-IV, Comunicare în limba maternă a elevilor care învaţă în clasele cu predare în limba română, clasa I.

În anul şcolar 2017-2018, colectivul pedagogic (pedagogi, inspectori şcolari, profesori universitari), UDMR şi Asociaţia Pedagogilor Maghiari din România au dat dovadă de solidarizare şi de voinţă în procesul de realizare a manualelor noastre şcolare.

Ne exprimăm mulţumirile noastre celor 600 de pedagogi şi specialişti din învăţământul public şi din învăţământul superior, care, punând în prim plan interesele copiilor noştrii, au contribuit prin cunoştinţele lor fundamentale şi de specialitate la soluţionarea celei mai arzătoare probleme a învăţământului maghiar din România, anume la eradicarea lipsei manualelor şcolare”.

Pe de altă parte, din informaţiile mass-media de limbă maghiară din România am aflat că la Cluj-Napoca funcţionează o şcoală privată care aplică de anul trecut această metodă în clasele primare, în care limba română este predată, asemănător predării limbilor străine, de profesorii de specialitate, iar practica a demonstrat că această metodă a avut rezultate.

Astfel că pentru mai multe informaţii ne-am adresat directorului şcolii, Kata Tordai-Soós, care ne-a relatat:

„Este o chestiune tehnică predarea limbii române de specialişti. Trebuie să vorbim, chiar şi la nivelul ministerului, despre metoda în sine. Este important cine predă limba română, dar cel mai important este cum predă această limbă. Este foarte justificată această indignare generală, deoarece această ordonanţă a Guvernului a fost emisă în ultima clipă, când posturile au fost deja împărţite, iar astfel s-a creat un haos total, toată lumea a fost surprinsă de prevederile ordonanţei, începând de la inspectorii şcolari şi până la învăţători. Pentru învăţători această ordonanţă este, de fapt, şi o ofensă, deoarece ei înţeleg ca un mesaj, potrivit căruia ei  nu sunt în stare să predea limba română elevilor maghiari din clasele primare. Este cu totul o altă situaţie că părinţii se bucură, dacă, de exemplu, limba engleză este predată de un profesor a cărui limbă maternă este engleza, şi este cu totul altceva, dacă limba română este predată de un profesor a cărui limbă maternă este limba română, deoarece părinţii se sperie şi devin îngrijoraţi. Într-adevăr această ordonanţă este revoltătoare. Nu aşa trebuie coordonat un învăţământ naţional, că aproximativ cu o săptămână înainte de începerea  anului şcolar sa răscolim totul.  Sunt de acord cu această modificare, dar numai dacă ordonanţa ar fi intrat în vigoare începând cu viitorul an şcolar, iar timp de un an am fi avut timp să îi găsim şi să îi pregătim pe pedagogi, să organizăm două-trei cursuri de specialitate, deoarece vorbim despre metodologia de predare a limbii române ca limbă şi nu ca literatură, de folosirea limbii în viața de zi cu zi, dezvoltarea capacităţii de comunicare în clasele primare, pentru ca începând de la clasa a V-a să putem vorbi despre limba română la un alt nivel. Noi din acest considerent am pornit în anul 2000, adică am considerat că, dacă un profesor a cărui  limbă maternă este româna şi care este talentat şi nu predă literatură sau cuvinte în limba română – care în opinia mea este la fel de greşită – va avea rezultate. Astfel, am găsit un pedagog care la începutul anilor 2000 a predat câţiva ani în clasele naostre primare, după care a plecat în străinătate pentru a obţine diploma  de doctorat, orele sale fiind preluate de învăţători. Însă am trăit cu convingerea că acest pedagog, care nici nu era specializat în predarea limbii române, deoarece a învăţat filozofie, iar disertaţia şi-a susţinut-o în limba română, a ştiut, totuşi, cum trebuie predată o limbă. Sub îndrumarea sa, copiii din clasa a III-a au fost capabili să scrie singuri compuneri din propoziţii simple. Copiii și-au însuşit limba, iar metoda sa era foarte simplă: fiecare copil trebuia să deseneze ce vroia, după care trebuia să povestească în cuvinte simple ceea ce a desenat. De exemplu, „am desenat o masă”. Şi  a cerut de la copil să repete de mai multe ori aceste propoziţii simple. Toate orele s-au desfăşurat astfel; până când ceilalţi desenau şi gândeau cum să povestească despre ceea ce au desenat, pedagogul se ocupa, individual, de câte un copil. Şi pentru că punctul de pornire pentru copil era propriul său desen şi un vocabular propriu, după un timp, copilul a început să vorbească tematic, despre o temă, sub coordonarea pedagogului. O altă metodă care i-a ajutat foarte mult pe copii a fost cel privind semnele de mişcare: înainte, după, lângă. În funcţie de aceste semne, direcţii, cerute de pedagog, copilul reuşea să facă legătura cu tema respectivă. Şi această metodă a avut rezultate. Însă, am fost nevoiţi să renunţăm la acest pedagog, dar am rămas cu ideea că învăţarea limbii române nu reprezintă o problemă. La Cluj-Napoca sunt mulţi copii care provin din familii mixte, româno-maghiare, ceea ce reprezintă o problemă destul de mare, deoarece pentru copiii care vorbesc şi înţeleg foarte bine limba română, în clasă, orele sunt plictisitoare, fiindcă limba română este predată celorlalţi copii la un nivel elementar. Am încercat multe metode de predare, chiar şi noi a trebuit să ne perfecţionăm. La Cluj-Napoca a fost un pedagog de limbă germană, care a organizat cursuri de perfecţionare. Ea a trăit timp de doi ani în America unde a învăţat despre metoda de predare a unei limbi străine şi a încercat să adapteze această metodă şi la noi, în procesul de predare a limbii române. Am învăţat şi de la ea foarte mult. De asemenea, am studiat diferite manuale şcolare, metoda de predare a limbii române ca limbă străină, aplicată sub coordonarea profesoarei Elena Platon, la facultatea de limbă română a Universităţii Babes-Bolyai. Anul trecut ne-am îndreptat atenţia asupra claselor gimnaziale, când a trebuit să angajăm, ca suplinitor, o studentă în ultimul an de facultate, de limbă română, a cărei limbă maternă era româna şi care a predat în clasele V-VIII la începutul anului. Între timp s-a întors colega noastră pe care a înlocuit-o studenta respectivă doar câte luni. Despre studentă am avut o părere foarte bună, a fost foarte talentată şi a înţeles ce înseamnă să predai limba română ca pe o limbă străină, cu paşi mărunţi, bine fundamentat şi construind în mod frumos capacitatea de comunicare a copilului. Când era vorba să plece, ne-am gândit, ce ar fi, dacă începând cu trimestrul doi s-ar alătura nouă şi ar preda limba română în clasele primare. Astfel că am hotărât ca – experimental -, stabilind împreună cu învăţătorii programa şcolară şi ritmul de învăţare, din cele patru ore de limbă română pe săptămână, două ore să le ţină ea, iar astfel copiii trebuiau să facă faţă unei situaţii în care nu se vorbea deloc în limba maghiară. Chiar şi la Cluj-Napoca există familii maghiare care trăiesc într-o comunitate maghiară compactă – în viața de zi cu zi, la nivelul relaţiilor cu prietenii -, iar din cauza aceasta copiii se întâlnesc cu limba română doar în magazine, în câteva instituţii sau eventual pe terenul de joacă, dar chiar şi aici ei se descurcă foarte bine, deoarece îşi găsesc copii vorbitori de limbă maghiară. Astfel nu sunt constrânşi să vorbească în limba română. Şi atunci, am început această metodă: limba română să fie predată două ore de învăţător şi două ore de profesor. Datorită colaborării strânse a învăţătorului şi profesorului această metodă s-a dovedit a fi foarte utilă. Iar noi ne-am gândit să continuăm această muncă şi în acest an şcolar. Numai că a apărut această ordonanţă. Dar, am decis ca noi, deocamdată, nu vom schimba nimic, ceea ce a adus rezultate, vom continua şi vom aştepta cel puţin o lună de zile ca să vedem care va fi finalitatea acestei ordonaţe şi a indignării generale. Dacă ordonanţa va rămâne în vigoare, noi vom ceda cu bucurie şi integral profesoarei noastre, despre care am vorbit mai înainte, predarea orelor de limba română. Copiii o cunosc deja, sunt obişnuţi cu ea şi nu cred că ar exista vreo problemă mai deosebită. Numai că şi din punctul nostru de vedere este ciudată această procedură aplicată faţă de noi. De fapt, este vorba despre o problemă de metodologie, este o problemă de mentalitate şi de metodă. Nu contestă nimeni că această ordonanţă nu este, într-adevăr, mai eficientă, dar nu înţeleg acest mod de lucru, de genul „trebuie să facem ceva, presiunea este mare şi toată lumea să se descurce cum poate”. Nu este o decizie profesionistă, justificată, deoarece a perturbat tot sistemul şi a afectat starea sufletească a oamenilor”, a declarat directoarea şcolii, Kata Tordai-Sóos.

Interviuri realizate de: Balázs Magdolna

Foto:Maszol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


7 + 1 =