Participare neașteptată la Marea Adunare de Centenar a secuilor, de la Sfântu Gheorghe

Duminică a avut loc, în Piaţa Centrală din Sfântu Gheorghe, Marea Adunare de Centenar a Secuilor, la care a fost evocată lupta din ultimii o sută de ani pentru obţinerea unor drepturi pentru maghiari, precum şi demonstraţia pentru solicitarea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. Cu toate apelurile lansate de conducerea Consiliului Național Secuiesc (CNS) și a străduințelor organizatorilor, de a reuni delegații din multiple localități, la manifestare au luat parte numai aproximativ două mii de maghiari.

Cei ce au luat cuvântul la a această adunare au vorbit despre promisiunile nerespectate ale proclamaţiei de la Alba Iulia din 1918.

Balázs Izsák, preşedintele CNS – organizaţie ce sărbătoreşte anul acesta 100 de ani de la înfiinţare – a vorbit despre necesitatea unui dialog cu Bucureştiul, în chestiunea autonomiei. În opinia sa, ar fi demn pentru proclamaţia de la Alba Iulia din 1918 şi pentru preluarea preşedinţiei Uniunii Europene de către România, anul viitor, dacă Guvernul României ar manifesta deschidere pentru dialog şi nu suspiciuni faţă de năzuinţele de autonomie, a spus preşedintele CNS.

Citându-l pe istoricul Ákos Egyed, preşedintele CNS a subliniat din ultimii o sută de ani faptul că secuimea şi-a păstrat şi în timpul administraţiei româneşti majoritatea pe pământul natal. Această „minune secuiască” dă putere comunităţii nu doar pentru statornicie, pentru luptele zilei de mâine, ci o îndreptăţeşte să solicite autonomie teritorială în patria sa, a precizat Balázs Izsák.

Au mai luat cuvântul: europarlamentarul László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) și preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Zsolt Szilágyi.

În discursul său, László Tőkés a arătat: în proclamaţia de la Alba Iulia din 1918, românii au promis „libertate naţională deplină” popoarelor cu care convieţuiesc, respectiv autonomie teritorială şi individuală, ceea ce România nu a dus niciodată la îndeplinire, dar maghiarii din Transilvania nu se pot resemna cu această privare de drepturi.

Zsolt Szilágyi a deplâns privarea de drepturi a maghiarilor din România,  ştirbirea drepturilor la învăţământul în limba maternă şi sabotarea retrocedării bunurilor comunităţii, naţionalizate în timpul comunismului.

Mai multe persoane din mulţime au scandat, cu ocazia mitingului, în favoarea reprezentanților mișcării extremiste HVIM, István Beke şi Zoltán Szőcs, condamnaţi pentru acte asimilabile terorismului, catalogându-i deţinuţi politici încarceraţi în baza unor acuzaţii fabricate.

Cele mai multe aplauze le-a atras singurul vorbitor român al evenimentului, Sabin Gherman, activistul care a cerut în nenumărate rânduri autonomia Transilvaniei. Acesta a deplâns faptul că Transilvania, care pe vremea Vienei şi a Budapestei figura tot timpul pe hartă, nu mai există acum, în manualul de geografie al Bucureştiului.

Acesta a arătat că Bucureştiul nu şi-a ţinut promisiunea nici faţă de românii din Transilvania şi a asmuţit unul asupra celuilalt popoarele care trăiau paşnic, de secole, în Ardeal, deşi dacă şi-ar fi respectat promisiunea de la Alba Iulia, dacă ar fi acordat autonomie regiunilor istorice, aceasta s-ar fi tradus prin dezvoltarea întregii ţări.

Cu ocazia evenimentului, care s-a încheiat cu intonarea imnului Ungariei şi a imnului secuiesc, nu s-au înregistrat perturbări ale ordinii publice.

Székely Dénes

Foto:Krónika

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


3 + = 9

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.