„Mic-dejunul episcopului. Primii cincizeci de ani ai lui Márton Áron” – film documentar prezentat la Bucureşti

Cu ocazia apropiatei vizite a Papei Francisc în România, Institutul Balassi din Bucureşti a prezentat, în data de 21 mai, la sediul Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), un film documentar de 53 de minute, intitulat „Mic-dejunul episcopului. Primii cincizeci de ani ai lui Márton Áron”.

Filmul a reconstituit viaţa celui mai de seamă episcop romano-catolic din Ardeal, Márton Áron, unul din cele mai importante personalități transilvănene din secolul al XX-lea.

După proiecţia filmului, invitatul special al serii, Miguel Maury Buendia, nunțiul apostolic la București, a reflectat asupra importanței activității episcopului Márton Áron. După cum a subliniat, Márton Áron nu a spus niciodată ceea ce era considerat atunci popular, ci i-a învăţat pe ceilalţi după credinţa sa. Potrivit nunţiului, unul din principalele merite ale filmului este acela că prezintă primii cincizeci de ani ai vieţii lui Márton Áron, perioada care este prea puţin cunoscută publicului. Miguel Maury Buendía l-a încurajat pe regizor să continue filmul şi să prezinte viaţa episcopului din perioada comunismului.

După acest moment, a avut loc o discuţie despre personalitatea episcopului Márton Áron între regizorul filmului, Balázs Zágoni, şi László Csendes, membru al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

Filmul este o investigaţie desfăşurată în două direcţii. Una dintre direcţii prezintă perioada de copilărie şi de tinereţe, precum şi formarea personalităţii episcopului, iar celălalt fir încearcă să găsească singura peliculă pierdută pe care se poate vedea cel mai mare episcop al Ardealului. Regizorul – care a scris şi scenariul filmului – spune: „Două gânduri mă frământă. Primul: cum a fost acest om în realitate? Ce imagine le-a rămas celor care i-au fost mai apropiaţi? Cum a luat deciziile şi care i-au fost frământările? Celălalt: a trăit opt decenii în lumea cinematografului, iar jumătate din această perioada a fost episcopul Ardealului. Cum este posibil oare să nu ne fi rămas niciun material filmat despre acest om? Mi-ar plăcea să găsesc un material filmat despre el şi la fel de mult mi-aş dori să înţeleg care a fost izvorul înţelepciunii sale.”

În dialogul purtat cu László Csendes, regizorul Balázs Zágoni a precizat că filmul cuprinde mai mult propoziţii care vorbesc despre omul Márton Áron şi care prezintă şi adevăratele „slăbiciuni” ale omului.

„Pe parcursul realizării filmului, am stat de vorbă şi cu rudele episcopului.  Oamenii renumiţi sunt văzuţi, de regulă, altfel de către rude, care sunt chiar iritate de legenda care îi înconjoară. Ei sunt cei care cunosc şi aspectele negative ale persoanei respective, însă, în cazul episcopului nu m-am întâlnit cu o părere negativă. Pretutindeni oamenii au vorbit despre el numai cu respect şi dragoste”, a declarat regizorul.

Pe regizorul Balázs Zágoni l-am întrebat, pentru portalul nostru de ştiri, cum a luat naştere ideea de a realiza un film despre epicopul Márton Áron:

„Am început în 2007. De fapt, situaţia este puţin nostimă, deoarece primul care mi-a atras atenţia asupra acestui film a fost prietenul meu, istoricul Stefano Bottoni, cel ce, la  rândul său, s-a referit la istoricul Mihály Zoltán Nagy, care atunci a avut acces la arhivele bisericii. Ei mi-au spus că materialul este foarte captivant şi ar fi bine dacă am realiza un film. Noi, atunci, în perioada respectivă, tocmai am terminat cu filmul documentar intitulat „Revoluţia imaginară sau o Românie austro-ungară”, care tratează cazul lui Aladár Szoboszlay. Şi de aceea spun că situaţia este puţin nostimă, deoarece acest  film despre episcop nici nu a ajuns la perioada securităţii, deoarece ne-am oprit la anul 1945, fiindcă între timp mi-am dat seama că această perioadă timpurie este, de fapt, formarea caracterului, este perioada copilăriei şi a tinereţii. Este perioada pentru care cele mai multe filme acordă doar cinci minute, în timp ce există multe lucruri captivante. Astfel că am început să ne concentrăm asupra acestei perioade. Personalitatea episcopului, într-adevăr, ne-a fascinat. Episcopul a fost un om carismatic, însă nu este un om care aspiră la lucruri evidente, care se văd. El merge fericit şi în ultimul rând, printre oamenii simplii, nu vrea să fie în lumină. Însă, pe scena istorică a avut un rol în care a fost nevoit să aducă decizii severe, practic el a primit toate responsabilităţile unei poziţii de demnitar, dar a renunţat la toate avantajele oferite de această poziţie”.

La întrebarea, dacă va avea continuitate acest film, Balázs Zágoni ne-a explicat:

„După 12 ani sunt mai precaut în a face declaraţii. Atunci, când am promis realizarea unei trilogii – mic-dejunul, prânzul şi cina episcopului – am fost mult mai tânăr. Între timp au fost realizate mai multe filme, aşadar perioada de mai târziu din viaţa episcopului este mult mai documentată. Cu perioada de mijloc, care ar urma acum, respectiv anii 50-60, problema este că în această perioadă nimeni nu a avut curaj să facă film, iar materiale de arhivă rămase în mod oficial prezintă o altă imagine, în care biserica nu are loc, fiind prezentă imaginea urbanizării, a oraşului, a industrializării, a muncitorilor, şi, înainte de toate, a partidului. Noi avem multe interviuri din această perioadă, care au apărut în diferite cărţi. O parte dintre materiale am citit-o şi noi, din cărţi, după care am încercat să vorbim şi cu cei care au dat interviurile – însă mulţi dintre ei nu mai trăiesc – şi i-am rugat să fie de acord să fie înregistraţi pentru un film. Dacă vom găsi o modalitate şi, desigur, şi bani, vom continua”.

Filmul documentar investighează viaţa episcopului până în anul 1944,  acel punct critic, în care, la Cluj-Napoca, el şi-a ridicat glasul pentru apărarea evreilor din Transilvania, trimişi la acea vreme spre exterminare, de către autorităţile horthyste.

La stabilirea titlului filmului, „Mic-dejunul episcopului”, regizorul Balázs Zágoni s-a inspirat dintr-o secvenţă a filmului în care o nepoată a episcopului Márton Áron, Erzsike Szász, aminteşte de un mic dejun idilic pe care îl serveşte episcopul împreună cu familia sa, după oficierea unui ritual al Confirmării, în grădina cu viţa de vie.

În rândul intelectualilor români, imaginea episcopului nu este, însă, una favorabilă, acesta fiind descris, în articolele scrise pe tema personalităţii sale (de exemplu dr. Petre Ţurlea, în Revista Angvstia), ca un naţionalist, care manifestă o puternică intoleranţă faţă de români şi care provoca autorităţile statale române. În rândul opiniei publice româneşti din judeţele Covasna şi Harghita se suţine că personalitatea acestuia este promovată, în prezent, tocmai pentru conduita sa de „vârf de lance” al activităţii iredentiste din Transilvania. Ca argument se invocă şi faptul că a luptat în Divizia Secuiască, căreia i se atribuie atrocităţi împotriva populaţiei româneşti, în perioada de final a Primului Război Mondial.

Realizat de: Balázs Magdolna

Foto:Erdélyi Krónika/Krónika

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


3 + 5 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.