Situaţia cimitirului din Valea Uzului – Interviu cu deputatul UDMR, Ödön Szabó

În data de 26 iunie a avut loc, la Bucureşti, o întâlnire de lucru la nivel de experţi între reprezentanţii părţii române şi cei ai părţii ungare, pentru analizarea aspectelor de interes comun în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război. După întâlnire, Ministerul român al Apărării a constatat cu regret, într-un comunicat dat publicităţii, că  reprezentantul Institutului și Muzeului Militar din Ungaria a denaturat discuţiile pe marginea situației Cimitirului internațional al eroilor din Valea Uzului”.

L-am întrebat pe senatorul UDMR, Ödön Szabó, cum comentează poziţia Ministerului român al Apărării?

„Sunt istoric şi cred că răspunsurile la această chestiune sunt absolut simple. Ceea ce a propus în acest sens partea maghiară este foarte simplu de explorat. În asemenea situaţie un istoric spune, dacă are îndoieli, că trebuie efectuată o cercetare în cazul  a unul-două morminte, care figurează pe hartă. Cercetarea, chiar şi săpăturile unui mormânt, nu sunt străine pentru istorici, şi în trecut au fost făcute săpături arheologice. În urma explorării a unuia sau două morminte, respectiv din veştminte, se poate descoperi dacă se odihneşte aici sau nu un ostaş şi în cadrul cărei armate a luptat. La această propunere, partea română a răspuns că trebuie săpată întreaga parcelă, respectiv o mie şi ceva de morminte. Este evident, că prin acest răspuns partea română a vrut să se abată de la această chestiune. Nu trebuie să fie săpată întreaga parcelă, deoarece prin cercetarea unuia sau două morminte ar rezulta foarte simplu care dintre hărţi prezintă starea reală. Ba mai mult, în acest caz, partea română a afirmat că în 1926, cimitirul a fost reorganizat de Societatea Cultul Eroilor, care a funcţionat la aceea vreme în statul român, dar nu au putut prezenta o documentaţie pentru a dovedi că această reorganizare s-a făcut prin atingerea mormintelor deja existente. Nici nu era viabil aşa ceva. Practic nu au fost reînhumaţi în noi morminte ostaşii înmormântaţi deja aici, ci a avut loc un fel de reoganizare. Cred că, dacă această chestiune ar fi analizată de instituţia care se numeşte Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, pur şi simplu, din punct de vedere profesional, atunci partea română ar accepta propunerea părţii maghiare, respectiv acolo unde au fost ridicate cruci să explorăm unul sau două morminte şi pe baza cercetărilor am putea decide cine are dreptate. Pentru aceasta nu trebuie săpate 1.500 de morminte, este absurd, deoarece nu au fost ridicate cruci deasupra fiecărui mormânt. Faptul că propunerea părţii maghiare este respinsă, înseamnă că partea română recunoaşte că nu are dreptate. Dacă la o chestiune raţională răspunsul este unul iraţional, atunci în definitiv fiecare om normal, care nu este părtinitor, care nu abordează acestă chestiune din punct de vedere politic, poate vedea unde este adevărul, cine este provocatorul şi cine nu vrea să rezolve această problemă”.

La întrebarea, dacă se va înfiinţa grupul de lucru internaţional, propus de partea română, Ödön Szabó a menţionat:

„Conform celor stabilite, se poate discuta despre grupul de lucru internaţional, dar – aşa cum am spus anterior – această chestiune este foarte simplă. Înfiinţarea acestui grup este bună doar pentru tergiversarea problemei. Mă întreb, într-o asemenea chestiune, care în mare parte este o chestiune bilaterală, care este acel partener internaţional care ar vrea să se implice? În această chestiune ar fi interesată, în primul rând, Germania – sunt militari germani înmormântaţi aici -, şi, în al doilea rând, Austria, iar ceilalţi ostaşi care au ajuns aici de pe teritoriul Ungariei de atunci, chiar dacă au fost de alte naţionalităţi,  au servit în armata austro-ungară. Ca să deschizi o asemenea dispută  este fără sens şi cred că este vorba mai degrabă despre distragerea atenţiei, decât de un dialog real despre o chestiune reală. În acest caz răspunsurile sunt absolut simple:  Construcţia a fost făcută fără autorizaţie şi cred că ei vor de fapt – partea română – să distragă atenţia de la acest fapt. În acest caz noi nu trebuie să ne lăsăm. Din păcate, direcţiile competente ale Ministerului Apărării şi Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor abordează subiectul dintr-o viziune privind hotarele între cele două judeţe:

  1. O administraţie publică locală a făcut o construcţie pe teritoriul unei alte administraţii publice locale. Chiar şi azi este în vigoare acea hotărâre de guvern care prevede că acest teren nu se află în domeniul public al oraşului Dărmăneşti, ci este în proprietatea comunei Sândominic Ciuc, judeţul Harghita. Aceasta este în vigoare şi azi, de unde rezultă că ei au făcut construcţiile în mod ilegal.
  2. În continuare nu au obţinut autorizaţiile prealabile. Desigur, dacă nu există autorizaţia de construcţie, nu pot exista nici celelalte autorizaţii.
  3. Hotărârea respectivă, potrivit căreia cimitirul se află în proprietatea comunei Sândominic Ciuc, a fost atacată în instanţă de Prefectul Judeţului Bacău, iar acest demers are un rol major, şi anume că suspendă toate celelalte decizii. De aici rezultă că primarul oraşului Dărmăneşti nu putea să meargă mai departe şi să facă intabularea terenului, în mod ilegal. Din punctul meu de vedere cea mai mare problemă este că instituţiile statului vor să muşamalizeze realitatea în cel puţin două cazuri. În asemenea chestiuni sensibile trebuie să respiri adânc şi să nu mergi în direcţia în care poţi sau putem comite o nouă greşeală”.

La întrebarea: ce este de făcut pentru a începe săpăturile la unul sau două morminte, deputatul Ödön Szabó a precizat:

„Cred că, dacă ambele părţi vor aborda cu bună-credinţă această chestiune şi nici una nu va vrea să o învingă, ci să o convingă pe cealaltă, se va ajunge la un rezultat. Nu trebuie învins, ci convins celălalt despre faptul că este mult mai bine să gestionezi acest caz în mod lucid şi raţional, decât într-o atmosferă tensionată. Evident că soluţia raţională ne întoarce la starea originară a cimitirului, aceasta este prima chestiune care va înceta seria ilegalităţilor, iar pornind de aici trebuie discutate posibilităţile pentru prevenirea în viitor a unor eventuale tensiuni, legat de acest teren. Evident că aceste săpături se pot face fără autorizarea unei alte ţări, deoarece pe parcela pe care ar trebui efectuate explorări, nu avem ce săpa. Nici reprezentanţii statului român nu susţin că acolo se odihnesc ostaşi germani, potrivit poziţiei române acolo nu este înmormântat nimeni, în timp ce partea ungară spune că acolo sunt ostaşi maghiari. Poziţia română nu susţine ca noi să nu facem săpături la aceste morminte, fiindcă aici sunt eventual ostaşi germani sau austrieci. Dacă tratăm lucrurile cu bună-credinţă, pentru săpăturile pe această parcelă nu este nevoie de autorizarea unui alt stat şi s-ar dovedi foarte clar cine are dreptate”.

Interviu realizat de: Balázs Magdolna

Foto: bihorel.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


+ 1 = 4

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.