La Băile Homorod se va construi o microhidrocentrală în mod  neregulamentar, informează portalul transindex.ro.
Nici András Lénárd, investitorul de la Băile Homorod, nu susţine că ar fi în ordine cu toate autorizaţiile necesare construirii unei microhidrocenrale, însă – după părerea sa – costă mai puţin, dacă achită ulterior toate penalizările, decât să întârzie cu lucrările.
Potrivit proiectelor, s-ar părea că în Ţinutul Secuiesc cu greu se găseşte o afacere mai bună, decât construirea de microhidrocentrale. Microhidrocentralele se construiesc pe cursul apelor. Teoretic, efectul asupra mediului este minim. Este o investiţie care va produce decenii la rând, cu atât mai mult, încât în viitor va creşte tot mai mult consumul energiei electrice. Aşadar, profitul este garantat.
Cu toate acestea, în Ţinutul Secuiesc nu se poate constata un entuziasm manifestat în unanimitate faţă de aceste microhidrocentrale. În ultimii ani, în judeţul Covasna au fost proiectate mai multe microhidrocentrale, însă din cauza opoziţiei comunităţii locale şi a unor ONG-uri nici unul dintre proiecte nu s-a concretizat. În judeţul Harghita au fost realizate doar două microhidrocentrale, iar cea de-a treia se află în construcţie. Potrivit localnicilor, o mare parte a profitului intră în buzunarele întreprinzătorilor privaţi, iar comunitatea rămâne cu paguba. Microhidrocentralele se construiesc pe cursul râurilor de munte, o parte din debitul râului e captat în amonte, lângă izvor, unde funcţionează un baraj. Avantajul este că microhidrocentralele nu consumă apa, ci energia acesteia.
Dincolo de faptul că producerea energiei este asigurată pe termen lung, această investiţie este şi o afecere sigură, deoarece profitul vine nu atât din energia produsă şi vândută furnizorilor de energie, ci din Certificatul Verde.
Nu este de mirare că în Ţinutul Secuiesc şi în general în zonele muntoase interesul este imens faţă de acest proiect. Marele companii, cu un trecut considerabil, dar şi firmele recent înfiinţate pur şi simplu se calcă în picioare la uşile autorităţiilor care eliberează autorizaţii. Studiile de impact asupra mediului şi obţinerea autorizaţiilor costă zeci de mi de euro. (Preţul unei autorizaţii de construcţie şi documentele necesare pentru realizarea construcţiei poate să se ridice la ordinea milioanelor de euro).
Potrivit sursei amintite, în Valea Ilona pe albia râului Homorod mulţi nici nu au  bănuit ce se construieşte pe un teren care a fost cumpărat de un întrepirnzător din Miercurea Ciuc, András Lénárd. Pe malul râului Homorodul Mare se afla un han care a fost demolat, iar în albia pârâului şi pe cele două maluri ale pârâului a fost ridicată  o construcţie din beton. Cu toate că nu este sigur, dacă întreprinzătorul a avut autorizaţie pentru demolarea hanului,  pe el prea puţin îl interesează ce cred vecinii, este terenul lui şi face ce vrea.
Pârâul Homorodul Mare nu are un debit foarte mare, ba mai mult, în lunile de vară, din cauza secetei, debitul scade şi mai mult, însă este vital pentru locuitorii aşezării din punct de vedere al aprovizionării cu apă. Mulţi dintre locuitori obţin apa potabilă direct din acest pârâu. Pârâul determină şi un microclimat specific Văii Ilona.
Zona este şi un punct turistic preferat de mulţi oameni, şi tot aici se găsesc multe izvoare de ape minerale şi un teren Natura 2000.
Localnicii au urmărit cu suspiciune toată construcţia. De la început era clar pentru ei că nu se va construi o casă pe malul pârâului, însă în lipsa informării încercau să ghicească ce va  rezulta din această construcţie ciudată. Construcţia a început să prindă formă când a apărut pe orizont şi întreprinzătorul András Lénárd.
Întâlnirea cu locuitorii a fost un eşec, ceea ce a recunoscut şi Lénárd. El nu a reuşit să-i convingă pe locuitori cu privire la utilitatea microhidrocentralei, însă datorită acestei întâlniri cu scântei şi a relatărilor în mass-media despre protestele oamenilor de aici, proiectul privind microhidrocentralele a devenit un subiect în întreaga Transilvanie.
Mai mult de atât, András Lénárd a făcut greşeala prin faptul că la întâlnirea cu locuitorii Văii Ilona a amintit, drept garanţie profesională, de Casa de Pensii a Bisericii Reformate. Din această cauză va fi exercitată o presiune şi  asupra episcopului reformat Béla Kató care cu siguranţă a luat o decizie de bunăcredinţă cu privire la această investiţie. Se pare că episcopul deocamdată nu s-a exprimat în acest caz.
Cei care se opun proiectului susţin că – contra promisiunii investitorului – turbina va folosi o cantitate mare de apă din Homorodul Mare în lunile de vară, când precipitaţile sunt scăzute, aşa că apa va seca în albie.
În schimb, András Lénárd susţine că locuitorii Văii Ilona fură, de fapt, apa din pârâu şi de aceea nu vor ca debitul apei sa scadă. În replică, organizaţiile civice au adus drept argument Legea nr.107/1996 – Legea Apelor, care prevede în aliniatul 9 că apa poate fi folosită în mod liber  pentru uz casnic, pentru băut, spălat şi pentru alte asemenea.
Dincolo de disputa generată de debitul minim al pârâului şi întrebuinţarea sa, se pare că investitorul nu a obţinut auorizaţia necesară pentru constuirea microhidrocentralei. Potrivit unei analize solicitată de protestatari şi realizată de un specialist în domeniul gospodăririi apelor, András Lénárd abia a obţinut zece (şi acestea sunt incomplete) din cele 20 de autorizaţii, necesare pentru realizarea acestei construcţii.
Cel mai important lucru este că valabilitatea autorizaţiei de construcţie emisă de CJ Harghita a expirat, deoarece lucrările de construcţie nu au fost începute în termenul prevăzut.
Investitorul nu a susţinut nicio clipă că ar fi în ordine cu autorizaţiile, dar – cum a spus – toată lumea poate găsi o greşeală, dacă vrea. El crede probabil că ulterior va face rost de autorizaţia de construcţie şi va „legaliza” investiţia.
Cu toate că András Lénárd susţine că „va lăsa natura aşa cum a găsit-o”, adică rănile pricinuite de construcţie se vor vindeca repede, în Valea Uzului distrugerea a fost imensă şi nu se ştie, dacă urmele utilajelor vor dispărea vreodată.
După multe discuţii András Lénárd a promis că va repara greşeala, dar până în prezent nu a făcut nimic în acest sens.A acţionat, însă, într-o altă direcţie şi anume: împreună cu societatea H2O Energy SRL, din Miercurea Ciuc, a solicitat autorizaţii de la Autoritatea de Gospădărire a Apelor Judeţul Harghita pentru construirea a mai multor microhidrocentrale.
Nu trebuie să facem prea multe cercetări pentru a afirma că până în prezent, în spatele proiectelor de microhidrocentrale se află relaţiile sale politice cu FIDESZ, CNMT-PPMT şi CJ Harghita. În spatele investiţiei de la Băile Homord se află societatea H2O Energy SRL, din Miercurea Ciuc, firmă la care Casa de Pensii a Bisericii Reformate este acţionarul cel mic, (deţine 10% din acţiuni), precum şi Societatea Hydroenergy Zrt. Din Ungaria (cu 90% din acţiuni).
Proprietarul societăţii Hydroenergy Zrt. Este András Lénárd, iar directorul general este Gábor Hajdu, care până în anul 2012 a fost consilierul judeţean al UDMR, un apropiat al preşedintelui CJ Harghita, Csaba Borboly, a conchis portalul transidex.ro.
 Péterffy Tünde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


9 + 8 =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.