Cinci sute de ani de la Refoma Protestantă, celebraţi la Cluj-Napoca

Viktor Orbán: Viitorul va fi scris în limba maghiară

„În întregul Bazin Carpatic urmează epoca mândriei naţionale”, a declarat premierul Ungariei, Viktor Orbán, la Cluj-Napoca, la cea mai mare manifestare organizată în Transilvania, cu prilejul Anului Jubiliar al celor 500 de ani de la Reforma Protestantă, potrivit corespondenţei MTI.

În discursul său, premierul ungar a spus: viitorul va fi scris în limba maghiară.

Este o poruncă misionară naţională identificarea şi menţinerea comunităţilor maghiare, „este misiunea noastră să obținem prin efort susţinut dăinuirea maghiarilor pe pământul natal, pentru ca ei să înveţe în limba maghiară şi să trăiască ca maghiari”, a subliniat premierul Ungariei.

„Dacă am reuşit să rămânem în picioare ca un stejar chiar şi sub povara istoriei celor 500 de ani, vom rămâne în picioare şi în următorii 500 de ani”, a afirmat Viktor Orván, care a adăugat:

„În urmă cu 500 de ani, Reforma Protestantă a fost un răspuns pentru Europa, care a greşit drumul. Există o metodă de vindecare reformată” pentru Europa de azi, care şi-a pierdut vlaga culturală, pentru slăbirea sa din punct de vedere economic, pentru stoparea scăderii demografice şi împotriva  descurajării faţă de culturile străine”?, s-a întrebat Viktor Orbán.

Potrivit oficialului ungar, timp de cinci secole, Reforma Protestantă a indicat maghiarilor cărarea dăinuirii, a creat literatura de limbă maghiară şi a „clădit un sistem de fortăreţe ale rezistenţei naţionale, respectiv şcoala protestantă”. Mesajul de azi al Bisericii Reformate pentru Europa, Lumea occidentală şi Ungaria este: „Rămâneţi aşa cum v-a creat Bunul Dumnezeu. Păstraţi-vă felul vostru de a fi ca naţiune, precum şi umanitatea şi credinţa voastră. Menţineţi-vă ordinea, iar ordinea vă va menţine. Păstraţi-vă biserica, şcoala, păstraţi-vă pe voi înşivă în creştinism, deoarece şi creştinismul vă va păstra pe voi”. Viktor Orbán a amintit că în 1989, în România, imboldul libertăţii a fost dat de o parohie reformată.

Toate acestea impun îndemnuri şi sarcini celor de azi, a spus Viktor Orbán, care a menţionat: „Toate acestea impun sarcina de a ne păstra şi continua unica noastră tradiţie spirituală şi culturală, care a fost creată aici, în Transilvania, în leagănul libertăţii religioase europene, de către bisericile reformate. În acest ţinut spiritual şi geografic trebuie să locuim, aşa cum este şi sarcina noastră să creăm un cămin, aici, pentru viitoarele generaţii ale maghiarilor”.

„Maghiarii formează un corp comun, chiar dacă sunt despărțiți de graniţe şi trăiesc dispersaţi. Construim o naţiune maghiară unitară, care are scopuri şi sarcini comune, şi sunt comune deja şi deciziile sale”, a subliniat premierul Ungariei.

Închiderea unei şcoli nu poate însemna o ordine a vieţii

Premierul Viktor Orbán a declarat că este un interes comun  construirea unui viitor în care raportul între naţiunea română şi naţiunea maghiară este echilibrat şi în care vor fi recunoscute drepturile maghiarilor. „Este interesul nostru comun edificarea unui viitor în care închiderea unei şcoli este, probabil, o eroare de sistem, un fel de accident, și nu o ordine a vieţii”, a subliniat Viktor Orbán, care a adăugat: „Este interesul nostru comun crearea unui viitor în care nu va avea loc privarea oricărei comunităţi, maghiare sau române, de posibilitatea de a învăţa în propria sa limbă maternă. Un viitor în care Ungaria va fi interconectată cu o Românie emergentă. Un viitor în care ţările Grupului de la Visegrad – care reprezintă forţa motrice a economiei europene – vor fi interconectate cu România”.

Potrivit corespondenţei Agenţiei de presă MTI, episcopul reformat Béla Kató a declarat la această manifestare festivă că maghiarii din Transilvania doresc să fie cetăţeni loiali ţării în care trăiesc, dar chiar şi din cauza credinţei lor protestante nu pot accepta să fie consideraţi cetăţeni de rangul doi.

Episcopul reformat din Transilvania a mai spus că este adesea întrebat de premierul Viktor Orbán, dacă merită azi să fii maghiar în Transilvania?

„Cum se poate răspunde la această întrebare cu DA, când clădirile şcolilor bisericii se află într-o stare de degradare, miroase a mucegai şi sunt slab dotate. Cum s-ar putea răspunde cu DA, dacă moşternirea părinţilor noştri este luată şi suntem întemniţaţi, dacă avem curajul de a revendica moştenirea noastră”, a subliniat episcopul reformat, adăugând că „nu trebuie să ne mirăm, dacă în asemenea condiţii pleacă copiii noştri”.

Astfel, episcopul Béla Kató a făcut referire la situaţia Colegiului Secuiesc Mikó din Sfântu Gheorghe, în privinţa căruia a fost pronunţată o hotărâre judecătorească, potrivit căreia retrocedarea a fost făcută în mod ilegal, iar factorii politici şi colaboratorii acestora, implicaţi în acţiune, au fost condamnaţi. De asemenea, clădirea a fost transmisă din proprietatea Eparhiei Reformate de Ardeal în cea  a locuitorilor oraşului Sfântu Gheorghe, prin intermediului Primăriei.

Spiritualitatea Transilvăneană

Prezent la această manifestare, preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România,  Hunor Kelemen, a subliniat în discursul său festiv că maghiarii din Transilvania îi datorează Reformei chiar şi modul lor de gândire. Potrivit preşedintelui UDMR, discipolii lui Martin Luther şi „haosul creat în urma lor” au contribuit major la naşterea spiritualităţii ardelene, transilvănene. Protestanţii s-au reconsiderat, de fapt, pe ei înşişi, şi-au reconsiderat locul lor în lumea de atunci, au analizat din nou modul lor de raportare faţă de credinţa creştină, faţă de celălalt, şi au regândit scopurile şi misiunea lor în această lume.

„Mentalitatea transilvăneană s-a cristalizat în timpul Reformei Luterane, atunci a devenit specială pentru perioada aceea. Când Adunarea Naţională de la Turda, din 1568, a proclamat exercitarea libertăţii religioase, în Occidentul cult erau în plină desfăşurare persecuţiile religioase”, a afirmat Hunor Kelemen.

Zoltán Balog a declarat, în Biserica Reformată din Cluj-Napoca, că la 500 de ani de la Jubileul Reformei, adevărul reformei trebuie completat cu coabitarea bisericilor maghiare. În discursul său, ministrul ungar al resurselor umane a subliniat că cei care sărbătoresc acum 500 de ani de la iniţierea Reformei şi reprezentanţii bisericilor trebuie să rămână împreună şi împreună trebuie să meargă mai departe.

În predica sa, profesorul de teologie, pensionar, Zsolt Kozma, a precizat: Chiar, dacă nu ştim ce va fi, dacă şi peste 500 de ani va fi plină de credincioşi Biserica din Cluj-Napoca, „trebuie să credem că Domnul este cu noi, iar dacă El este cu noi, cine este împotriva noastră”. Profesorul Zsolt Kozma s-a rugat pentru ca în calea Cuvântului cuceritor să nu stea nici duşmanul străin şi nici propriul nostru păcat.

Sursa: Magyar Nemzet

Traducerea: Balázs Magdolna

Foto: Székelyhon

Lasă un comentariu


6 + 4 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.