Minority SafePack: “Este pentru prima dată când toate minorităţile naţionale, naţionalităţile şi grupurile etnice din Europa au adoptat o poziţie comună, în interesul cauzei”

În contextual în care s-a încheiat campania de strângere a semnăturilor pentru susţinerea iniţiativei Minority SafePack, ne-am adresat, în scris, cu câteva întrebări, preşedintelui Uniunii Federale a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), Vincze Loránt. La întrebările noastre a răspuns, în scris, asistentul în relaţii publice şi comunicare din cadrul FUEN, Pál Előd Balázsi.

Care sunt paşii care vor trebui întreprinşi pentru ca Executivul de la Bruxelles să adopte o poziţie în privinţa iniţiativei Minority SafePack?

În prezent are loc depunerea semnăturilor la autorităţile naţionale din cele 28 de ţări membre ale UE. Autorităţile abilitate ale ţărilor membre au la dispoziţie trei luni pentru verificarea autencităţii semnăturilor. Autorităţile din fiecare ţară vor emite câte o adeverinţă despre semnăturile valide, iar noi va trebui să le înaintăm pe acestea Comisiei Europene. Executivul de la Bruxelles are la dispoziţie trei luni pentru a organiza o dezbatere publică în Parlamentul European, respectiv pentru formarea şi prezentarea propriul său răspuns. Însă, conţinutul Minority SafePack va fi abordat propriu-zis după alegerile pentru Parlamentul European, care va avea loc anul viitor, în luna mai, de noua Comisie Europeană şi de noul Parlament European”.

Pe baza strângerii a un milion de semnături Comisia Europeană este obligată se se ocupe de această iniţiativă şi să înainteze o propunere legislativă?

“Iniţiativele cetăţeneşti europene nu obligă Comisia Europeană pentru a propune norme juridice. Instituţia iniţiativei cetăţeneşti funcţionează de şase ani, iar până acum din cele peste 70 de iniţiative numai în cazul a patru iniţiative au fost strânse cele un milion de semnături (noi suntem al cincilea), dar dintre acestea la nici una nu a fost demarat procesul legislativ. De aceea, credem că Executivul de la Bruxelles va fi constrâns încet pentru a face un pas şi dacă va dori să demonstreze că nu a vrut să fie o derută faptul că cetăţenii europeni pot influenţa prin mijloace democratice procedura de legiferare la nivelul Uniunii Europene, atunci va trebui să se ocupe în fond de iniţiativa noastră. Desigur, nu avem încredere doar în acest sens. Avem aliaţi serioşi şi în continuare vom depune eforturi pentru a lărgii acest cerc şi pentru a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru ca propunerile noastre să nu fie măturate de pe masă. Am elaborat şi propuneri concrete despre modul în care se pot aplica cele cuprinse în pachetul nostru Minority SafePack pe care le-am şi înaintat Comisiei Europene. Astfel nu mai poate să susţină că una din propunerile noastre nu este fezabilă din punct de vedere juridic”.

Ce se va întâmpla cu semnăturile în cazul în care România, care este împotriva iniţiativei, va câştiga procesul intentat împotriva Comisiei Europene?

„După cunoştinţele noastre, în prezent campania stângerilor de semnături s-a încheiat. Încet şi celelalte termene şi întregul proces se va încheia înainte ca recursul făcut de România să ajungă în etapa dezbaterilor. Cazul nu va fi înscris pe ordinea de zi la Curtea de Justiţie de la Luxemburg, probabil, mai devreme de sfârşitul acestui an, la începutul anului viitor, iar astfel îşi va pierde obiectul. Ar fi mai înţelept, dacă România ar deveni susţinătoarea procesului legislativ privind minorităţile, văzând procesele pozitive demarate de Minority SafePack, respectiv mişcarea minoritară”.

Ce experienţe aţi acumulat pe parcursul campaniei?

„Cea mai importantă experienţă, poate, este că într-adevăr este real sloganul pe care l-am formulat cu ani în urmă. Nu suntem singuri! În toate ţările europene am fost suţinuţi. Este pentru prima dată când toate minorităţile naţionale, naţionalităţile şi grupurile etnice din Europa au adoptat o poziţie comună, în interesul cauzei. Şi aici nu mă gândesc numai la organizaţiile membre ale FUEN, deoarece în afară de ele multe organizaţii puternice au aderat campaniei noastre, şi putem spune liniştit că s-a format o mişcare europeană pentru drepturile minorităţilor. Suntem mândri că am reuşit să strângem 1.319.009 semnături, precum şi pentru că în 11 ţări membre am reuşit să depăşim pragul naţional, în condiţiile în care ar fi fost suficiente şapte ţări. Acestea sunt rezultate pe care nu le poate lua nimeni de la noi şi care sunt o dovadă a forţei minorităţilor autohtone, a comunităţilor naţionale care trăiesc în Europa. Aceasta este o forţă de care trebuie să ţină cont şi decizionalii europeni. Am ştiut din prima clipă că iniţiativa noastră nu este o chestiune care poate fi explicată în două cuvinte şi că nu este uşor să faci să devină palpabilă, să aduci aproape de oameni. Campania noastră s-a bucurat de un succes real acolo, unde am reuşit să formulăm mesajele noastre împreună cu membrii comunităţilor locale, deoarece ei ştiu cel mai bine care sunt problemele lor şi care ar fi soluţia pentru ei. Şi dacă vorbim despre experienţe, s-a dovedit că este foarte important cât de „antrenate”, cât de active sunt organizaţiile unor comunităţi. Acolo unde au existat organizaţii care funcţionează bine, care dispuneau de reţele, de relaţii proprii şi au experienţă în procesul de organizare a campaniilor, acolo a mers cel mai bine treaba”.

Realizat de: Balázs Magdolna

Foto:Hiradó

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


+ 6 = 12

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.