Presa din Ungaria: Sprijinul de la Budapesta poate fi un mare pericol, în funcție de cum este privit

În zece ani, Guvernul Orbán a restructrurat din temelie politica sa națională. Una din principalele obiective ale Executivului de la Budapesta era autonomia, însă prin această reorganizare, pur și simplu,  a lichidat tocmai autonomia comunităților maghiare.

Cea mai mare manifestare anuală a politicii naționale a Ungariei nu va mai avea loc în acest an. Universitatea de Vară și Tabăra Studențească sau Tusványos, cum mai este cunoscută, era organizată în fiecare an, la sfâșirul lunii iulie, la Băile Tușnad. Tabăra de o săptămână a căpătat un renume ”mondial” datorită faptului că Viktor Orbán aici își lansa, de regulă, viziunile sale care aveau un mare ecou. În discursurile sale, rostite aici, a semnalat de fiecare dată care va fi  șlagărul următorului an, adică subiectul cu care va da lovitura. De aici a pornit la drumul său cotropitor și ideea unei societăți iliberale, aici a susținut premierul națiunii că stânga ungară se năpustește, de câte ori are ocazia, asupra propriei națiuni.

În 2020, epidemia de coronavirus a zădărnicit organizarea acestei manifestări, aștepată cu mult interes de fiecare dată. Anul acesta Guvernul-Orbán putea să serbeze tot aici și aniversarea sa de zece ani. Guvernului de la Budapesta, aflat la putere din 2010, i-a fost suficient un deceniu ca să întoarcă cu capul în jos politica maghiară de dincolo de granițele Ungariei, ca să îi transforme drept niște clone loiale pe aliații săi din țările vecine care luptă pentru apărarea intereselor maghiarilor. Prin acordarea dublei cetățenii, prin injectarea unor finanțări nemaivăzute până acum, și, nu în ultimul rând, prin retorica națională, Viktor Orbán și Guvernul său au câștigat simpatia, dar și susținerea necondiționată, nu numai din partea politicii maghiare, dar și din partea majoriății populației maghiare de dincolo de granițele Ungariei, și asta în ciuda faptului că toate acestea prea puțin servesc intereselor comunității maghiare, respectiv principiului de bază a  politicii naționale ”aflat în vigoare” după schimbarea regimului, și anume: ”dăinuirea pe pământul natal”. Cetățenia și pașaportul ungar au înlesnit tinerilor maghiari de dincolo de granițele Ungariei stabilirea în ”țara-mamă”, precum și găsirea unui loc de muncă în țările din Europa Occidentală. Dar, poate mai îngrijorător este că instituțiile culturale și de învățământ au devenit atât de dependente de finanțările acordate de Budapesta, s-au îndepărtat atât de mult de realitățile țărilor vecine cu Ungaria și de posibilitatea de a participa la proiecte, încât dacă odată se va închide robinetul cu bani din Ungaria va fi subminată viața lor. Universitatea Sapientia din Transilvania, Universitatea Selye László din Komarno, Slovacia, sau Școala Superioară Maghiară Francisc Rákóczi al II-lea din Transcarpatia, de exemplu, funcționează în totalitate datorită finanțărilor acordate din bugetul Ungariei, așa cum și majoritatea covârșitoare a mass-mediei de dincolo de granițele Ungariei. Aceste instituții, precum și multe alte colegii care funcționează în zonele în care maghiarii trăiesc dispersați, își pot închide porțile dacă se va sfârși cu resursele din Budapesta, deoarece toate aceste instituții au fost înființate fără să fie integrate în sistemele țării respective. Însă, se putea și altfel printr-o cooperare politică de bună vecinătate, printr-o colaboarare reală interstatală. În acest sens un exemplu bun este Liceul Teoretic Téglás Gábor din Deva, cel mai important centru de învățământ al diasporei maghiare interne din sudul Transilvaniei, care și-a deschis porțile în toamna anului 2005, ca rezultat al cooperării româno-maghiare. Asemănător au fost depuse bazele în anii 2008-2010 ale Liceului Teoreric cu Predare în Limba Maghiară din Gherla, care are o importanță majoară pentru supraviețuirea maghiarilor din Câmpia Transivaniei.

Béla Markó a atras atenția de mai multe ori asupra laturii întunecate a ajutorului tot mai mare acordat de Ungaria. Fostul președinte al UDMR, care a demisionat din această funcție în 2011, a subliniat în mai multe interviuri și scrieri ale sale că reprezintă un pericol serios aceea gândire comună maghiară din Transilvania – care în ultima perioadă câștigă teren tot mai mult – care consideră că finanțările alocate de Guvernul ungar sunt singurele resurse pentru dezvoltarea comunității maghiare, și nu ca un surplus de resurse. Dar mai înseamnă că această gândire maghiară din Transilvania renunță la banii care le revenau din bugetul țării instituțiilor sale. Înseamnă că renunță de fapt la dreptul său fundamental, potrivit căruia instituțiile culturale și de învățământ trebuie să fie în administrarea statului român. Comunitatea maghiară din România are nevoie de un surplus de resurse din Ungaria ca să fie competitivă, în ciuda dezavantajelor cauzate de situația sa, și nu  pentru a se elimina din viața publică din România, a subliniat consecvent Béla Markó. Evident, nu cu mult succes, deoarece și comasarea Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș a avut loc în 2018 în liniște, fără prea multă opoziție, și asta pentru că a prins deja rădăcini aceea idee că ”statul ungar va înființa o univestitate de medicină maghiară și în Transilvania”. Desigur, acesta nu este un aspect specific doar în Transilvania, deoarece același pericol există în fiecare regiune maghiară de dincolo de granițele Ungariei.

În afară de rezultatele Sistemului de Cooperare Națională (NER) se spune prea puțin despre faptul că acesta a fost acel deceniu de la schimbarea regimului în care politica maghiară și reprezentarea intereselor maghiare de dincolo de granițele Ungariei și-au pierdut din însemnătatea lor, comunitățile maghiare s-au divizat în mod periculos, partidele maghiare, care au devenit clone ale FIDESZ-ului, au pierdut tot mai mulți alegători maghiari, în special tineri, aproape în fiecare țară vecină a apărut treptat naționalismul, iar statele naționale, considerate de Viktor Orbán ca fiind singura soluție mântuitoare nu depun eforturi pentru creșterea șanselor minorităților naționale care trăiesc pe teritoriile lor. De exemplu, UDMR, cea mai mare și puternică formațiune maghiară din Bazinul Carpatic, în decembrie 2014 a ieșit voluntar din Guvernul condus de Victor Ponta, în schimb a devenit  brusc partenerul Guvernului Orbán,  acoperind cu voal tensiunile care au perpetuat ani de zile. Numai că, paralel cu acest gest, UDMR nu și-a pierdut doar greutatea sa politică anterioară, ci și capacitatea de a promova interesele maghiarilor: Investițiile infrastructurale finanțate din bugetul României s-au oprit treptat în zonele locuite de maghiari, s-a fortificat linia antimaghiară a naționalismului român, nu numai în emisiuniile de tip talk-show, difuzate de unele canale de televiziune, ci și în Legislativ. Strategia Națională de Apărare din 2015 le-a considerat pe minoritățile naționale drept un factor de risc la adresa siguranței naționale, în primul rând pe maghiarii care au obținut cetățenia ungară și care luptă pentru autonomie. Reprezentanții naționalismului român îi consideră pe maghiarii din România, dar și pe UDMR, drept Calul troian al Budapestei.

Deși, minoritatea maghiară nu mai este considerată drept factor de risc în noua Stategie Națională de Apărare pentru perioada 2020-2024, practica demonstrează că până când relațiile interstatale româno-ungare, relațiile dintre București și Budapesta sunt tensionate, nu se va schimba nimic.

În ceea ce privește Slovacia, de când a intrat pe scenă Guvernul condus de populistul de dreapta Igor Matovic, ”a intrat în vigoare” din nou sloganul ”relația nu a fost niciodată atât de bună cu Ungaria, ca acum”. Numai că acest slogan este prea puțin pentru revigorarea reprezentării intereselor maghiarilor, care s-a destrămat în bucăți, sau pentru a împiedica, de exemplu, confiscarea terenurilor de la proprietarii maghiari, pe baza decretelor Benes, sau aborgarea Legii referitoare la limba slovacă sau a Legii care interzice obținerea dublei cetățenii.

În Serbia, chiar zilele trecute și-a sărbătorit ”succesul istoric repurtat la alegeri” Uniunea Maghiară din Voivodina (VMSZ), care triumfă într-o subordonare absolută a partidelor celor doi lideri iliberali: Viktor Orbán și Aleksandar Vucic. Prețul ”succesului istoric” ar putea fi prea scump pe termen lung. Pe lângă faptul că viața publică maghiară din Voivodina este azi  oglinda Ungariei (mass-media și intituții culturale acaparate,), VMSZ este atât de angajată față de cele două partide iliberale – cel puțin datorită actualei conduceri a partidului -, încât în cazul unei schimbări de guvern din Serbia – care deocamdată nu îi amenință pe István Pásztor și pe colegii săi – nu ar mai putea fi partenerul partidelor democratice, iar comunitatea minorității maghiare ar ajunge la periferie și ar fi aservită total Budapestei. Și atunci și programele de dezvoltare economică de zeci de milioane de forinți vor fi insuficiente pentru menținerera tinerilor maghiari pe pământul natal.

Guvernul ungar construiește o nouă Academie de Fotbal la Satu Mare. Potrivit unor informații, investiția va costa 2,7 miliarde de forinți, iar academia va fi dată în folosință în 2021. Detaliile nu sunt cunoscute, deoarece Ministerul ungar pentru Resurse Umane – sub conducerea căruia va fi realizată această investiție – nu oferă nicio informare. Intenția portalului átlátszó.ro de a obține unele date despre această investiție a rămas fără răspuns, cu toate că și Autoritatea Națională pentru Protecția Datelor și Libertatea Informației a susținut poziția portalului.

Guvernul Orbán a cheltuit până anul trecut pe fotbalul maghiar de dincolo de granițele Ungariei peste 20 de miliarde de forinți. În România, Serbia și Slovacia funcționează deja câte o Academie de Fotbal. Academia de  la Satu Mare va fi cea de-a doua din Transilvania. Academia de Fotbal din Ținutul Secuiesc, cu sediul la Miercurea Ciuc, a fost dată în folosință cu mulți  ani în urmă.

Un alt aspect care spune multe și trebuie menționat este că toate cluburile de fotbal maghiare de dincolo de granițele Ungariei, care beneficiază de cel mai mare sprijin financiar din partea Guvernului ungar, sunt la Sfântu Gheorghe și Dunajská Streda (Slovacia) și sunt societăți private. Toate aceste cluburi au legătură cu omul de afaceri ungar Lőrinc Mészáros sau cu vreunul din colegii acestuia, respectiv cu alți oligarhi ai NER.

Comunitățile maghiare din Bazinul Carpatic și din diasporă, precum și grupurile care se implică în efortul depus pentru implementarea obiectivelor politicii naționale ungare beneficiază de un sprijin financiar de peste 2,2 miliarde de forinți, a declarat recent, la Budapesta, secretarul de stat pentru politica națională în cadrul Cancelariei premierului Ungariei. Árpád János Potápi a afirmat că învățământul și cultura maghiară din afara granițelor Ungariei vor fi sprijinite cu un miliard și jumătate de forinți, din care un miliard de forinți vor fi împărțiți prin apeluri centrale și regionale de propunere de proiecte. În toate acestea izbitor este  că la adoptarea bugetului pe acest an au semnalat că Guvernul Orbán va cheltui 92 de miliarde de forinți în 2020 pentru îndeplinirea obiectivelor politicii naționale, ceea ce ar însemna cu patru miliarde de forinți mai mult în comparație cu suma alocată în 2019.  Așa cum s-a întâmplat și în anii anteriori, și în acest an marea parte a ajutorului nu poate fi obținută în mod liber și nu este destinată scopurilor culturale și educaționale. Cel mai mare procent din acest sprijin va fi cheltuit pe așa-numitul program de dezvoltare economică. De sume mai mari față de cele alocate învățământului, pilonul cel mai important al păstrării identității naționale, beneficiază bisericile și obictivele sportive.

Noul capitol al programului de dezvoltare economică a fost anunțat la Dumbrăvioara, județul Mureș, de secretarul ungar de stat pentru afaceri externe, Levente Magyar, în luna mai 2019, chiar înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Secretarul de stat a spus atunci foarte clar că nu este vorba de bani primiți gratuit. Există toate șansele ca cel care va solicita finanațare să o și primească, iar programul va funcționa până când Ungaria are un guvern național. Și pentru ca ”orizontul să nu se sfârșească la frontiera Ungariei, uitându-ne dinspre Budapesta” mai este nevoie ca țările din această regiune să se dezvolte, iar Europa să rămână puternică, a adăugat oficialul ungar. ”Fermierii din Transilvania își pot manifesta recunoștiința față de Guvernul ungar pentru toate acestea prin participarea lor la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai și prin a aplica ștampila pe pagina potrivită”, a subliniat atunci  funcționarul Guvernului Orbán. De menționat că,  Levente Magyar nu a fost singurul care a vorbit astfel, deoarece membrii Executivului de la Budapesta, politicienii FIDESZ, nu au fost deloc timizi în exprimare în nicio altă regiune de dincolo de granițele Ungariei.

Sursa: nepszava.hu

Traducerea: Balázs Magdolna

Foto:m.hirstart.hu

Lasă un comentariu


9 + 1 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.