Transtelex a lansat o serie de interviuri pe tema relației româno-maghiare și a luat legătura cu actorii care au contribuit activ la promovarea dialogului. Mai întâi l-a intervievat pe jurnalistul de radio din Cluj-Napoca, Péter István Rostás, cunoscut și ca traducător al istoricului Lucian Boia.
Péter István Rostás a publicat prima sa traducere a lucrării istoricului Lucian Boia în urmă cu zece ani, după care au urmat alte cinci traduceri.
Întrebat de Transtelex, de ce l-a ales pe „istoricul vedetă” Lucian Boia, Péter István Rostás a spus că Sándor Bardócz i-a atras atenția asupra istoricului la câțiva ani după angajarea sa la Radio. „La acea vreme, în traducerea exigentă a lui János András era citită în limba maghiară doar prima sa carte, „Istorie și mit”, care a creat un ecou în opinia publică românească. Boia este o figură incitantă, scrie de mână, nu are adresă de e-mail, umorul lui este ascuțit, dar de bună calitate și este suficient de curajos să-și accepte propriile sale greşeli și limitări”, a dezvăluit Péter István Rostás, menţionând: Stilul său de eseist este cel care pune la încercare traducătorul, uneori trebuie să fii atent la nuanțe pentru ca caracterul sugestiv al propoziției românești să prevaleze şi în limba maghiară la fel, trebuie să-i simți umorul și ironia subtilă.
În nota sa publicată în urmă cu patru ani, Péter István Rostás a enumerat acei actori și factori care, în opinia sa pot juca un rol, individual, dar mai ales împreună, în demararea reglementării relațiilor româno-maghiare. Unul dintre factorii amintiţi de el a fost interoperabilitatea dintre cele două culturi, dialogul cultural. El a scris: În acest domeniu există rezultate semnificative, „și totuși barajul nu se sparge”. La întrebarea de ce nu se întâmplă acest lucru, a răspuns cu un exemplu: Există o cafenea în Cluj, unde proprietarul maghiar găzduiește un grup literar de limbă română, și există o altă cafenea la cel mult 300 de metri distanţă, unde se întâlneşte un grup literar de limbă maghiară. Publicul celor două localuri poate fi mai congruent în termeni de generație și gust decât divergent: totuși, există puține întâlniri literare comune.
În scrierea sa mai sus menționată, Péter István Rostás a omis din actorii enumerați presa, responsabilitatea jurnaliștilor și a formatorilor de opinie în dezvoltarea relațiilor româno-maghiare. Ca răspuns la întrebarea despre părerea și experiența sa privind presa maghiară din Transilvania, a spus:
Există o percepție: al nostru este mai mic, mai puțin plătit și… mai acru. Al lor este mai superficial, dar mai relaxat, dacă vreți, mai comercializabil… și mai scandalos (nu doar în ceea ce privește managementul subiectelor, dar poate și în ceea ce privește proprietatea media). Presa nu este mai bună, nu devansează celelalte segmente: la o conferință de presă româno-maghiarii sunt relaxați, se înţeleg bine la o cafea, în schimb dacă te uiți la ce se publică despre același eveniment, în ceea ce privește informațiile, materialele și cunoștințele – ei bine, vedem aceeași lume diferit. Uneori foarte mult. Poate că lumile noastre nu ar trebui definite prin osmoză, ci prin procese aproape simbiotice.
Sursa: transtelex.ro
Traducerea: Péterfy Tünde
Foto: Transtelex