Pe data de 2 ianuarie, joi, a murit la vârsta de 103 ani Ágnes Keleti, campioana olimpică de cinci ori, Atleta Națiunii, sportiva Ungariei cu cele mai multe medalii olimpice și cea mai vârstnică sportivă în viaţă din lume, şi, totodată, cea mai vârstnică sportivă medaliată cu aur la Jocurile Olimpice din lume.
Ágnes Keleti s-a născut la Budapesta, pe 9 ianuarie 1921, sub numele Ágnes Klein, însă mai târziu familia şi-a schimbat numele cu unul cu rezonanţă maghiară. Ágnes Keleti a evoluat la Clubul de Scrimă și Atletism din Budapesta din 1937 și la Asociația Națională de Gimnastică din 1938. A devenit membru al echipei naționale în 1939, a câștigat primul său titlu de campioană națională a Ungariei în 1940, dar a fost interzisă de la toate activitățile sportive în acel an din cauza originii sale evreiești. După ocupaţia Ungariei de către Germania nazistă în martie 1944, Keleti a scăpat de deportare obţinând documente false şi reuşind să supraviețuiască la Szalkszentmárton, județul Bács-Kiskun, unde şi-a menţinut condiţia sa fizică prin alergare. Tatăl său şi mai mulţi membri ai familiei sale au fost, în schimb, deportaţi şi exterminaţi la Auschwitz, în timp ce mama şi sora sa au fost salvate din Budapesta de un diplomat suedez.
Cu zece medalii olimpice, Ágnes Keleti este a doua în clasamentul celor mai de succes atleți ungari după Aladár Gerevich (10 medalii/7 de aur), iar cu cinci medalii de aur este a cincea cel mai de succes olimpic ungar din toate timpurile și cea mai de succes gimnastă ungară.
Ágnes Keleti a câştigat în total zece medalii olimpice, dintre care cinci de aur la JO de la Helsinki (1952) şi Melbourne (1956), toate după vârsta de 30 de ani.
Ungaria se afla atunci în spatele Cortinei de fier, sub stăpânire sovietică. “Am făcut sport nu doar pentru că acest lucru îmi făcea bine, ci pentru a vedea lumea”, a declarat Keleti în 2016.
La fel ca mulţi alţi sportivi ungari, Ágnes Keleti nu a mai revenit acasă după Jocurile Olimpice de la Melbourne din 1956, şi s-a stabilit în Israel, în 1957, unde s-a căsătorit cu un maghiar de aici cu care a avut doi fii. A venit acasă, la Budapesta, pentru prima dată după schimbarea regimului. Keleti a jucat un rol decisiv în crearea gimnasticii israeliene, fiind antrenor principal al echipei naționale a Israelului între 1958 și 1980, în timp ce pregătea naționala Italiei pentru Jocurile Olimpice din 1960. Între 1957 și 1980, a fost şeful catedrei de gimnastică la Colegiul Israelian de Educație Fizică (Institutul Wingate). Între 1983 și 1988, a lucrat ca antrenor de gimnastică pentru Clubul de fotbal israelian Maccabi Tel Aviv, iar apoi pentru Clubul de gimnastică Ra’anana. A lucrat și ca arbitru internațional, alegând un stil de viață pensionar abia la vârsta de 75 de ani.
A fost distinsă cu numeroase premii interne și internaționale.
Ágnes Kelet își descrie viața plină de evenimente în cartea ei intituală „Trei vieți ale unui campion olimpic”, publicată în 2002. În 2020, a fost publicată cartea despre viaţa sa „Keleti 100 – Pentru că îmi place să trăiesc…”, în care vorbesc 36 dintre foștii săi colegi de sport din țară și din străinătate, iar la aniversarea sa de o sută de ani a fost editat un timbru comemorativ. În 2022, a fost prezentat un documentar portret despre viața ei, intitulat „Cea care a cucerit timpul – Ágnes Keleti”.
Ágnes Keleti și-a formulat filosofia sa de viață astfel: „Omul simte ceea ce este bine pentru el și ar trebui să facă doar lucrurile pe care le place. Cel mai important lucru din lume este ca omul să iubească”.
Sursa: MTI
Traducerea: Péterfy Tünde
Foto: RTL.hu