{"id":3543,"date":"2018-12-01T09:06:53","date_gmt":"2018-12-01T07:06:53","guid":{"rendered":"http:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=3543"},"modified":"2018-12-01T09:07:36","modified_gmt":"2018-12-01T07:07:36","slug":"pesonalitati-maghiare-cu-care-se-mandreste-romania-iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=3543","title":{"rendered":"Personalit\u0103\u0163i maghiare cu care se m\u00e2ndre\u015fte Rom\u00e2nia (III)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Zsolt T\u00f6r\u00f6k (<\/strong>1973, Arad) alpinist<\/p>\n

Zsolt T\u00f6r\u00f6k, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 45 de ani, din Arad, este considerat unul dintre cei mai valoro\u015fi alpini\u015fti tehnici din Rom\u00e2nia, fiind c\u00e2\u015ftig\u0103torul mai multor premii na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale.<\/p>\n

Cea mai recent\u0103 performan\u0163\u0103 a avut-o c\u00e2nd, \u00een 2018, \u00a0\u00eempreun\u0103 cu al\u0163i doi alpini\u015fti rom\u00e2n – Romeo Popa \u0219i Teofil Vlad – au deschis o linie nou\u0103 \u00een Peretele Sudic al Muntelui Pumori, \u00eenalt de 7.165 de m, aflat la circa opt km de Everest. \u00cen semn de considera\u0163ie pentru performan\u0163ele ob\u0163inute, dar \u015fi pentru promovarea imaginii Rom\u00e2niei \u00een lume, Zsolt T\u00f6r\u00f6k a fost distins cu \u201eEmblema de Merit\u201d a Rom\u00e2niei de c\u0103tre ministrul ap\u0103r\u0103rii na\u0163ionale al Rom\u00e2nie. Zsolt T\u00f6r\u00f6k a amplasat, \u00eempreun\u0103 cu colegii s\u0103i, pe v\u00e2rful Pumori, un drapel care poart\u0103 \u00eensemnele Anului Centenar, primit de la ministrul rom\u00e2n al ap\u0103r\u0103rii.<\/p>\n

Pentru Zsolt T\u00f6r\u00f6k, alpinismul reprezint\u0103 \u201emarea iubire\u201d a vie\u021bii, o pasiune pentru care a renun\u021bat la destule lucruri de-a lungul timpului. Despre alpinism a \u00eenceput s\u0103 viseze la v\u00e2rsta de cinci ani, dar numai la 16 ani a \u00eenceput s\u0103 practice, cu adev\u0103rat, acest sport. P\u00e2n\u0103 atunci mergea, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii, \u00een excursii, cu rucsacul pe spate, a\u015fa cum m\u0103rturise\u015fte chiar el.<\/p>\n

Tot el a m\u0103rturisit, \u00eentr-un interviu acordat \u00een 2014 unui portal din Ungaria, c\u0103:<\/p>\n

\u201eNimeni nu este vinovat pentru c\u0103 s-a n\u0103scut \u00een locul \u00een care s-a n\u0103scut. Eu a\u015f solicita cet\u0103\u0163enia unei alte \u0163\u0103ri numai dac\u0103 a\u015f locui \u00een \u0163ara respectiv\u0103. Dar nu vreau. \u0162in foarte mult la locul unde m-am n\u0103scut, la ora\u015ful, la peisajul acestuia. \u00centre Arad \u015fi Budapesta distan\u0163a nu este mare, sunt doar 280 de kilometri, \u015fi nici trecerea frontierei nu mai reprezint\u0103 o problem\u0103 ca \u00een trecut. Nu \u00eemi doresc s\u0103 plec din \u0163ar\u0103, fie \u015fi \u00een Ungaria. Iar despre cet\u0103\u0163enie, cred c\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t nu tr\u0103iesc \u00een \u0163ara respectiv\u0103, nu pot s\u0103 m\u0103 identific nici cu aceast\u0103 chestiune, \u015fi ca atare nici nu pot s\u0103 \u00eemi exprim votul, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 simt c\u0103 respectivul lider ales este al meu. Eu reprezint valoarea, indiferent de cet\u0103\u0163enia mea\u201d.<\/p>\n

\u00centr-o \u00eensemnare f\u0103cut\u0103 pe blogul s\u0103u personal, \u00een 2013, Zsolt T\u00f6r\u00f6k spune:<\/p>\n

\u201eVoi\u00a0 implini 40 de ani, iar \u00een cei 40 de ani nu am sim\u0163it niciodat\u0103 c\u0103 a\u015f pleca din \u0163ara mea, de\u015fi mul\u0163i au plecat, dezam\u0103gi\u0163i, sup\u0103ra\u0163i. \u00cen 25 de ani de alpinism am \u00eenceput s\u0103-mi cunosc \u0163ara. Iubesc \u0163ara mea cu toate imperfec\u021biunile, toate neajunsurile, a\u0219a cum este ea. Pentru mine Rom\u00e2nia \u00eenseamna pe scurt, \u201epe un picior de plai, pe o gur\u0103 de rai\u201d, asa cum este descris \u00een Miori\u0163a. Cred c\u0103 orice rom\u00e2n ar trebui s\u0103 simt\u0103 la fel\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Dr. Benedek G\u00e9za <\/strong>(1916-2010), medic primar cardiolog<\/p>\n

A fost primul director al Spitalului de Recuperare Cardiovascular\u0103 din sta\u0163iunea Covasna. Colaborator al \u00eentemeietorului \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti de cardiologie, profesorul C.C. Iliescu, dr. Benedek G\u00e9za a fost autorul unei opere excep\u0163ionale, recunoscute \u00een Rom\u00e2nia \u015fi r\u0103spl\u0103tit\u0103 de statul rom\u00e2n cu mai multe distinc\u0163ii, cum au fost \u015fi Ordinul Muncii \u015fi Ordinul Meritul Sanitar.<\/p>\n

A condus Spitalul de Cardiologie din Covasna timp de mai bine de 25 de ani, iar o mare parte din via\u0163a sa \u0219i-a dedicat-o cercet\u0103rilor \u015ftiin\u0163ifice, numele s\u0103u fiind legat de \u201cmetoda Covasna\u201d, folosit\u0103 \u015fi \u00een ziua de azi, care presupune cure de aer, b\u0103i cu ap\u0103 mineral\u0103 \u015fi mofete, \u00een tratamentul pacien\u0163ilor cu afec\u0163iuni cardiovasculare. Articolele sale de specialitate au ap\u0103rut \u00een publica\u0163iile medicale din Rom\u00e2nia, Germania \u015fi SUA.<\/p>\n

Aten\u0163ia \u015fi-a concentrat-o asupra importan\u0163ei \u015fi efectelor terapeutice ale apelor minerale \u015fi a gazelor mofetice din zona jude\u0163elor Covasna, Harghita \u015fi Mure\u015f, \u00een special \u00een tratarea bolilor cardiovasculare.<\/p>\n

A participat \u015fi \u00een diferite proiecte la dezvoltarea sta\u0163iunii Covasna, iar \u00een 1968, la Covasna, apoi, \u00een 1979, la Arcu\u015f a fost organizatorul unei consf\u0103tuiri \u015ftiin\u0163ifice care a atras medici din toat\u0103 Rom\u00e2nia. Materialul primei conferin\u0163e a fost cules \u015fi publicat \u00een 1979, la Sf\u00e2ntu Gheorghe, \u00eentr-un volum, intitulat \u201eEfectele terapeutice ale sta\u0163iunilor balneo-climaterice din jude\u0163ul Covasna\u201d, sub \u00eengrijirea lui Zsigmond Dark\u00f3 \u015fi Petru Oprea.<\/p>\n

Ca medic primar, pensionar, ora\u015ful Covasna l-a distins cu premiul Pro Urbe, cu prilejul Zilelor Ora\u015fului Covasna, care au \u00eenceput pe 1 octombrie 1999. \u00cen noiembrie 2010, la aniversarea a 50 de ani de la \u00eenfiin\u0163area Spitalului de Recuperare Cardiovascular\u0103 din sta\u0163iunea Covasna, institu\u0163ia a fost numit\u0103 dup\u0103 numele s\u0103u. Din cauza st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate, dr. Benedek G\u00e9za nu a putut s\u0103 fie prezent la aceast\u0103 festivitate.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Gheza Vida \u00a0<\/strong>(1913-1980, Baia Mare), sculptor<\/p>\n

A fost un sculptor modernist c\u0103ruia \u00eei pl\u0103cea cel mai mult s\u0103 modeleze lemnul, fiind socotit unul dintre cei de seam\u0103 arti\u015fti ai Rom\u00e2niei, din secolul XX.<\/p>\n

Vida a \u00eenceput s\u0103 sculpteze \u00eenc\u0103 din tinere\u0163e, mai \u00eent\u00e2i personaje din lumea satului maramure\u0219ean, sau inspirate din via\u0163a minerilor, manifest\u00e2nd o puternic\u0103 comuniune \u015fi admira\u0163ie fa\u0163\u0103 de arta popular\u0103 maramure\u0219ean\u0103, care \u00eei va fi un permanent izvor de inspira\u021bie.<\/p>\n

Atmosfera artistic\u0103 de la Baia Mare l-a influen\u0163at, \u00eenc\u0103 din 1932, c\u00e2nd frecventa \u00a0atelierul a pictorului Alexandru Ziffer, un remarcabil reprezentant al \u015fcolii de pictur\u0103.<\/p>\n

Debutul s\u0103u artistic are loc \u00een 1937 c\u00e2nd particip\u0103 la Expozi\u0163ia Noii Societ\u0103\u0163i a pictorilor din Baia Mare,<\/p>\n

Gheza Vida particip\u0103, \u00een 1946, la Expozi\u0163ia de art\u0103 plastic\u0103 organizat\u0103 la Cluj de Raoul \u015eorban, Emil Cornea \u015fi Carol Ple\u015fa. \u00cen anul urm\u0103tor este prezent cu lucr\u0103ri la Salonul de pictur\u0103 \u015fi sculptur\u0103 al Transilvaniei, organizat din ini\u0163iativa lui Virgil V\u0103t\u0103\u015fianu, S\u00e1ndor Szolnay, Raoul \u015eorban \u015fi L\u00e1szlo Gyula.<\/p>\n

La 24 octombrie 1948 este vernisat\u0103 \u201eExpozi\u0163ia de art\u0103 plastic\u0103 regional\u0103 de Stat a Transilvaniei\u201d, unde Vida expune grupul statuar Dans o\u015fenesc <\/strong>\u015fi Buciuma\u015ful<\/strong>, lucr\u0103ri impresionante ca for\u0163\u0103 de expresie.<\/p>\n

\u00cen 1949 Vida este premiat de Ministerul Artelor \u015fi Informa\u0163iilor.<\/p>\n

Eforturilor sale \u015fi colabor\u0103rilor cu arhitectul Anton D\u00e2mboianu i se datoreaz\u0103 realizarea celebrului Monument al Osta\u015fului Rom\u00e2n<\/strong> de la Carei, inaugurat \u00een 1964, lucrare datorat\u0103 sculptorului Vida, complexul monumental fiind considerat o crea\u021bie de excep\u021bie a artei monumentale de for public din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Lucr\u0103ri semnate de Vida se afl\u0103 \u015fi \u00een numeroase colec\u0163ii private din \u0163ar\u0103, dar \u015fi \u00een colec\u0163ii \u015fi muzee din Fran\u0163a, Spania, Italia, Ungaria, Israel, Rusia, Iran.<\/p>\n

Maestrul maghiar Gheza Vida a fost ales, \u00een 1968, vicepre\u015fedinte al Uniunii Arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia, iar \u00een 1974 a fost ales membru corespondent al celui mai \u00eenalt for \u015ftiin\u0163ific \u015fi cultural al Rom\u00e2niei, Academia Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Realizat: Bal\u00e1zs Magdolna<\/p>\n

Foto:Kr\u00f3nika\/H\u00e1romsz\u00e9k\/Agerpres<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Zsolt T\u00f6r\u00f6k (1973, Arad) alpinist Zsolt T\u00f6r\u00f6k, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 45 de ani, din Arad, este considerat unul dintre cei mai valoro\u015fi alpini\u015fti <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3544,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[139],"tags":[37,1308,36],"class_list":["post-3543","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cultura","tag-hatarok-nelkul-com","tag-personalitati-maghiare-cu-care-se-mandreste-romania-iii","tag-stiri-fara-frontiere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3543","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3543"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3543\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3548,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3543\/revisions\/3548"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3544"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3543"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3543"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3543"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}