{"id":3793,"date":"2019-03-14T10:16:01","date_gmt":"2019-03-14T08:16:01","guid":{"rendered":"http:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=3793"},"modified":"2019-03-14T10:35:15","modified_gmt":"2019-03-14T08:35:15","slug":"viata-culturala-a-maghiarilor-din-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=3793","title":{"rendered":"Via\u0163a cultural\u0103 a maghiarilor din Bucure\u015fti"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen data de 21 ianuarie a acestui an, de Ziua Culturii Maghiare, la invita\u0163ia Asocia\u0163iei Muzeului Ardelean din Cuj-Napoca, Sec\u0163ia de Litere, lingvistic\u0103, filozofie \u015fi istorie, am participat la o serat\u0103 cultural\u0103 cu\u00a0 profesorul universitar Emese Egyed despre via\u0163a cultural\u0103 a maghiarilor din Capitala Rom\u00e2niei. Manifest\u0103rile comemorative dedicate acestei anivers\u0103ri creaz\u0103 \u00een totdeuna prilej pentru ca noi s\u0103 acord\u0103m o aten\u0163ie mai mare tradi\u0163iilor noastre milenare, pentru consolidarea con\u015ftiin\u0163ei noastre na\u0163ionale, precum \u015fi pentru a ne prezenta \u015fi transmite mai departe valorile noastre spirituale \u015fi materiale care ne evoc\u0103 trecutul. A fost o onoare pentru mine ca s\u0103 \u00eei salut pe cei prezen\u0163i la sediul Asocia\u0163iei Muzeului Ardelean. Am avut prilejul s\u0103 \u00eei salut \u00een \u201eora\u015ful comoar\u0103\u201d pe unele dintre dragele (fostele) personalit\u0103\u0163i, precum \u015fi pe cunoscu\u0163i, cei care au manifestat interes fa\u0163\u0103 de ac\u0163iunea noastr\u0103 din Bucure\u0219ti \u015fi din Cluj-Napoca.<\/p>\n

Despre istoria \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een limba maghiar\u0103 ale c\u0103ror baze au fost depuse \u00een urm\u0103 cu 204 ani la Bucure\u015fti, precum \u015fi despre istoria Bisericii Reformate din Capital\u0103 am vorbit dup\u0103 cuv\u00e2ntul de deschidere rostit de profesoara \u0219i poeta Emese Egyed. \u00cen expunerea mea am eviden\u0163iat c\u0103 predecesorii no\u015ftri, orginari din Transilvania, au venit la Bucure\u015fti, \u00een Capitala Rom\u00e2niei, \u00een diferite epoci, \u00een speran\u0163a unei vie\u0163i mai bune. Preotul Imre S\u00fckei de la Seuca, de l\u00e2ng\u0103 T\u00e2rn\u0103veni, s-a str\u0103duit aici, la Bucure\u015fti, s\u0103 \u00eei identifice pe a\u015fa-numi\u0163ii adep\u0163i \u201er\u0103t\u0103ci\u0163i\u201d ai eparhiilor maghiare. Prima biseric\u0103 \u015fi \u015fcoal\u0103 reformat\u0103 construit\u0103 de Imre S\u00fckei constituie unul din pilonii de baz\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului cu predare \u00een limba maghiar\u0103 din capital\u0103, care func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi azi.<\/p>\n

Referitor la evolu\u0163ia efectivului popula\u0163iei maghiare din Bucure\u015fti am amintit c\u0103, dup\u0103 reprimarea revolu\u0163iei ungare \u015fi a luptei pentru libertate din 1848-49 a avut loc un nou val de emigrare spre Muntenia, \u00een urma c\u0103reia a crescut num\u0103rul maghiarilor din Bucure\u015fti \u015fi s-au format mai multe comunit\u0103\u0163i maghiare. Dup\u0103 1854, odat\u0103 cu venire preotului reformat, Ferenc Ko\u00f3s, n\u0103scut la Reghinul Unguresc (azi Reghin), a \u00eenceput o nou\u0103 epoc\u0103 \u00een via\u0163a maghiarilor bucure\u015fteni. Activitatea depus\u0103 timp de 15 ani, la Bucure\u015fti, de preotul Ferenc Ko\u00f3s -considerat de prozatorul Gy\u00f6rgy Beke ca fiind cea mai carismatic\u0103 personalitate a maghiarilor din Capitala Rom\u00e2niei – \u00een vederea form\u0103rii comunit\u0103\u0163ii maghiare \u015fi pentru \u00eenfiin\u0163area bisericii \u015fi a \u015fcolii reformate, are o importan\u0163\u0103 determinant\u0103 chiar \u015fi \u00een zilele noastre. \u00cen 1875, preotul J\u00e1nos Bartalis, a construit o alt\u0103 \u015fcoal\u0103, cu dou\u0103 etaje \u015fi cu dou\u0103 s\u0103li de clas\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia a asigurat \u015fi o locuin\u0163\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori.<\/p>\n

Dup\u0103 r\u0103zboiul de independen\u0163\u0103 din 1877, alte familii maghiare au venit la Bucure\u015fti, astfel c\u0103 a crescut sim\u0163itor num\u0103rul maghiarilor din capital\u0103. A fost nevoie de \u015fcoli mai \u00eenc\u0103p\u0103toare. A\u015fadar, \u00een partea estic\u0103 a terenului existent a fost construit\u0103, \u00een 1889, o cl\u0103dire cu etaje, care avea \u015fi trei s\u0103limari. \u00cen 1958, \u015fcoala maghiar\u0103 s-a mutat \u00een cl\u0103direa situat\u0103 pe strada Ferdinand nr. 89, unde \u015fi azi se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul cu predare \u00een limba maghiar\u0103din Bucure\u015fti, care poart\u0103 cu m\u00e2ndrie numele poetului maghiar Ady Endre, institu\u0163ie care a trecut prin multe \u00eencerc\u0103ri. \u00cen aceast\u0103 \u015fcoal\u0103 au depus eforturi ani la r\u00e2nd multe cadre didactice recunoscute pentru men\u0163inerea \u015fcolii, ca de exemplu, P\u00e1l Tak\u00e1cs, Ilona Tulip\u00e1nt, Katalin Megyeri, Pufulete Rudolf \u015fi Ibolya Bejan.<\/p>\n

\u00cen contextul abord\u0103rii situa\u0163iei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului cu predare \u00een limba maghiar\u0103 din Bucure\u015fti am amintit \u015fi de faptul c\u0103, Catedra de Hungarologie din cadrul Facult\u0103\u0163ii de Limbi \u015fi Literaturi Str\u0103ine a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti func\u0163ioneaz\u0103 ne\u00eenrerupt din 1968. Caracteristica facult\u0103\u0163ii este asigurarea unei duble specializ\u0103ri: pe de o parte, studen\u0163ii vorbitori delimba rom\u00e2n\u0103 pot \u00eenv\u0103\u0163a limba maghiar\u0103 ca limb\u0103 str\u0103in\u0103, iar pe de alt\u0103 parte, studen\u0163ii maghiari, care au ob\u0163inut diplome de bacalaureat beneficiaz\u0103 de programe speciale de formare profesional\u0103 orientat\u0103, de exemplu, spre cariera de profesori de limb\u0103 \u015fi literatur\u0103 maghiar\u0103. Dar nu numai.<\/p>\n

\u00cen istoria catedrei putem aminti nume sonore, cum ar fi profesorul Gyula M\u00e1rton, cel care a \u00eenfiin\u0163at, practic, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul cu predare \u00een limba maghiar\u0103 la Facultatea din Bucure\u015fti, precum \u015fi de profesorul Zolt\u00e1n Szab\u00f3, profesor de lingvistic\u0103 maghiar\u0103, care f\u0103cea navet\u0103 dela Cluj-Napoca \u00een anii de \u201epornire\u201d, precum \u015fi de Endre F\u00fclei Sz\u00e1nt\u00f3, care \u00eentre 1986-1990 a fost profesor itinerar, \u00een baza unui acord interstatal, de Olga Murvai, profesoar\u0103 de lingvistic\u0103, de Szabolcs Moln\u00e1r, profesor de istorie, de profesorul S\u00e1ndor N.Szil\u00e1gyi, \u00a0de Zsusa Tapodi, istoric literar, precum \u015fi de Gy\u0151z\u0151 Zsigmond, etnograf. L\u00e1szl\u00f3 Murvai, expert \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, a lucrat timp de 40 de ani la Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi a predat la facultate ca profesor asociat. To\u0163i au scris multe c\u0103r\u0163i de specialitate, pe baza propriilor lor cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice. \u015ei Editura Na\u0163ional\u0103 Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103a avut \u00een frunte conduc\u0103tori \u015fi redactori maghiari \u00een perioada de dinainte \u015fi de dup\u0103 evenimentele din decembrie 1989, ca de exemplu, Ilona Gy\u00f6rfi, Magda Mosoni, Magda Negreanu, M\u00e1ria R\u00f3zsa, K\u00e1roly D\u00e1n\u00e9 \u015fi al\u0163ii.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul anilor 1960, la \u00eenceputul anilor 1970, regimul de atunci a f\u0103cut s\u0103 fie \u201eatra\u015fi\u201d mul\u0163i intelectuali maghiari de Bucure\u015fti, din diferite regiuni ale \u0163\u0103rii, pentru a se ocupa de institu\u0163iile culturale maghiare, \u00eenfiin\u0163ate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n

\u00cen continuare, ne-am referit la acele institu\u0163ii publice \u00een care au lucrat \u015fi speciali\u015fti maghiari \u015fi care au avut un rol major datorit\u0103 cunoa\u015fterii limbii maghiare \u00een Capitala Rom\u00e2niei. O asemenea institu\u0163ie public\u0103 a fost \u015fi Radio Rom\u00e2nia, \u00een cadrul c\u0103ruia prima emisiune \u00een limba maghiar\u0103 a fost difuzat\u0103 pe 2 mai 1945. Emisiunea a putut fi ascultat\u0103 \u00een Transilvania, dincolo de Carpa\u0163i, la Bucure\u015fti \u015fi \u00een \u00eemrejurimi. Dintre redactorii maghiari remarcabili amintimpe Csaba Nagy, J\u00e1nos Kov\u00e1cs, Anna Benedek, Vilmos Moln\u00e1r, Tibor Tomcs\u00e1nyi, P\u00e9ter Mag, \u00c1gnes Majt\u00e9nyi, Istv\u00e1n Stanik, Ervin Sz\u00e9kely \u015fi Enik\u0151 Darvas.<\/p>\n

Dup\u0103 schimbarea regimului \u00een decembrie 1989, \u00een cadrul serviciului Radio Rom\u00e2nia Interna\u0163ional al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Radiodifuziune, \u00een perioada 1993-2003 au fost difuzate \u015fi emisiuni \u00een limba maghiar\u0103, \u00een special pentru maghiarii care tr\u0103iesc dincolo de grani\u0163ele Rom\u00e2niei. \u00cen perioada 1993-1998 am fost \u015fi eu redactor-prezentator laaceast\u0103 emisiune.<\/p>\n

O alt\u0103 institu\u0163ie public\u0103 important\u0103 este Televiziunea Rom\u00e2n\u0103 care a \u00eenceput s\u0103 difuzeze emisiuni \u00een limba maghiar\u0103 pe 23 noiembrie 1969, astfel c\u0103 Redac\u021bia Maghiar\u0103 \u00eempline\u015fte anul acesta 50 de ani de la \u00eenfiin\u0163area sa. \u00cen 1985 redac\u0163ia a fost desfiin\u0163at\u0103. Dup\u0103 schimbarea regimului, \u00een 1990, a fost re\u00eenfiin\u0163at\u0103 aceast\u0103 redac\u0163ie care este \u015fi azi singurul post public de limb\u0103 maghiar\u0103, cu acoperire na\u0163ional\u0103. \u00cen cadrul acestei redac\u0163ii am lucrat aproximativ 10 ani ca redactor-prezentator de emisiuni. Redactorii mai importan\u0163i ai emisiunii sunt: P\u00e1l Bodor, Zolt\u00e1n Boros, M\u00e1ria Jakab-Tomcs\u00e1nyi, Kati Simonffy, Erika J\u00f3zsa, Tam\u00e1s Bodor, Frida Labanc, Zolt\u00e1n Cs\u00e1ky S\u00e1ndor Cs\u00e9p, Zolt\u00e1n Rost\u00e1s, Em\u0151ke Mosoni.<\/p>\n

\u00cen cadrul \u00eent\u00e2lnirii noastre am vorbit, \u00een afar\u0103 de mass-media audiovizual\u0103, \u015fi despre presa scris\u0103, despre unele ziare cum ar fi: A H\u00e9t, Utunk, Magyar Sz\u00f3, El\u0151re, Ifj\u00famunk\u00e1s, Napsug\u00e1r, J\u00f3bar\u00e1t, precum \u015fi despre unele publica\u0163ii de specialitate, ca de exemplu din domeniul agriculturii. Dintre personalit\u0103\u0163ile ale c\u0103ror nume sunt legate de aceste publica\u0163ii am amintit de G\u00e9za Domokos, S\u00e1ndor Husz\u00e1r, Zsolt G\u00e1lfalvi, Andor Hov\u00e1th, Edit L\u00e1z\u00e1r, Gy\u0151z\u0151 Rom\u00e1n, Tibor Bogd\u00e1n, Anna Hal\u00e1sz, P\u00e9ter Cseke, M\u00e1ria Kacsir, J\u00e1nos Gyarmath \u015fi Judit Szeml\u00e9r. Publica\u0163iile mai sus amintite sau urma\u015fele acestora numai sunt realizate la Bucure\u015fti. Singurul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal tip\u0103rit, care poate fi citit de maghiarii din Bucure\u015fti, este ziarul Brass\u00f3i Lapok.<\/p>\n

La Cluj- Napoca am vorbit \u015fi despre Editura Kriterion care anul acesta \u00ee\u015fi va s\u0103rb\u0103tori 50 de ani de la \u00eenfiin\u0163area sa, \u015fi care dup\u0103 1990 a fost transferat\u0103 la Cluj-Napoca \u015fi al c\u0103rei pre\u015fedinte, Gyula H. Szab\u00f3, a comentat \u015fi personal cele prezentate la aceast\u0103 manifestare, organizat\u0103 de Asocia\u0163ia Muzeului Ardelean. De asemenea, am men\u0163ionat \u015fi operele publicate de Editura Kriterionde c\u0103tre unii autori importan\u0163i, cum ar fi: J\u00e1nos Sz\u00e1sz, Erik Majt\u00e9nyi, J\u00f3zsef M\u00e9liusz, Domokos G\u00e9za, Alad\u00e1t L\u00e1szl\u00f3ffy, Gizella Hervay, Lajos K\u00e1ntor, Lajos Magyari, Gy\u00f6rgy Beke, Attila V\u00e1ri, Ferenc Szeml\u00e9r, \u015fi al\u0163ii.<\/p>\n

Muzica este parte integrant\u0103 a culturii unui popor. \u015ei din acest considerent putem s\u0103 fim m\u00e2ndri de unele personalit\u0103\u0163i care s-au remarcat la Bucure\u015fti. De exemplu, Ludovic B\u00e1cs, dirijor \u015fi compozitor de muzic\u0103, a condus timp de 50 de ani Orchestra Radio Rom\u00e2nia. De asemenea, a fost liderul spiritual al Festivalului Muzicii Maghiare \u015fi membru permanent al juriului festivalului. Dintre presonalit\u0103\u0163ile vie\u0163ii muzicii maghiare din Bucure\u015fti am mai amintit de artista de viol\u0103, Gy\u00f6ngyv\u00e9r B\u00e1cs Ercse, care ne-a onorat prin prezen\u0163a sa la aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire, de muzicologul Ferenc L\u00e1szl\u00f3, de dirijorul, compozitorul de muzic\u0103 \u015fi pedagogul de muzic\u0103 J\u00f3zsef Csire, de compozitorul de muzic\u0103Zsolt Kerest\u00e9ly, de profesorii de muzic\u0103 Kl\u00e1ra Sebesty\u00e9n \u015fi \u00c1gnes \u00d6llerer, precum \u015fi de redactorul de emisiuni radio, critic muzical Ecaterina Stan.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, am vorbit \u015fi despre istoricii maghiari din Bucure\u015fti. De exemplu, Lajos Dem\u00e9ny a venit \u00een Capital\u0103 \u00een 1956, care timp de mai multe decenii a condus departamentul Institu\u0163iei de Istorie Nicolae Iorga. El a scris chiar \u015fi o carte despre magharii bucure\u015fteni.<\/p>\n

Referindu-m\u0103 la sculptori renumi\u0163i, am amintit de P\u00e9ter Balogh \u015fi El\u0151d Kocsis, care i-au invitat \u00een atelierele lor pentru practic\u0103 pe studen\u0163ii maghiari bucure\u015fteni.<\/p>\n

Nu puteam s\u0103 nu amintesc \u015fi de pictorii care au avut o contribu\u0163ie la via\u0163a cultural\u0103 maghiar\u0103 din Capital\u0103. Astfel c\u0103 am amintit de L\u00e1szl\u00f3 Labancz \u015fi de Istv\u00e1n Orth. De crea\u0163ia lui Istv\u00e1n Orth se poate m\u00e2ndri \u015fi Biserica Calvineum.<\/p>\n

Mul\u0163i ingineri \u015fi cercet\u0103tori, originari din Transilvania, au lucrat \u015fi lucreaz\u0103 \u015fi azi \u00een diferite institu\u0163ii \u015fi universit\u0103\u0163i. Ei au fost membri unor grupuri de cercet\u0103tori \u00een Bucure\u015ftiul \u201ede odinoar\u0103\u201d, au ajuns \u00een Capitala Rom\u00e2niei \u00een perioada comunist\u0103 prin a\u015fa-numite \u201erepartiz\u0103ri\u201d primite la \u00eencheierea studiilor universitare.<\/p>\n

\u00cen timpul dictaturii severe \u015fi dup\u0103 schimbarea regimului \u00een 1989 un rol important l-au avut \u015fi bisericile istorice maghiare – biserica reformat\u0103, romano-catolic\u0103 \u015fi evanghelic\u0103 – \u00een formarea spiritual\u0103 a maghiarilor bucure\u015fteni, \u00een efortul depus pentru p\u0103strarea limbii \u015fi culturii maghiare.<\/p>\n

De asemenea, centrul cultural maghiar, cunoscut dup\u0103 denumirea Casa Pet\u0151fi, a avut un rol major \u00een via\u0163a cultural\u0103 maghiar\u0103 din Bucure\u015fti. Din 1858, \u00een perioada carnavalelor, au fost organizate baluri maghiare, \u00een cadrul c\u0103rora \u201eam \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 ne distr\u0103m \u00een mod nobil, \u015fi s\u0103 purt\u0103m discu\u0163ii de bun\u0103-cuviin\u0163\u0103\u201d, a\u015fa cum scria \u00een insemn\u0103rile sale preotul Ferenc Ko\u00f3s. Aceste baluri au creat posibilitatea, pe de o parte, pentru cump\u0103rarea unor c\u0103r\u0163i, editate \u00een limba maghiar\u0103, iar pe de alt\u0103 parte au fost nu numai bastioanele de ap\u0103rare ale dansului \u015fi spiritului maghiar, dar \u015fi propagatorii acestora. Casa Pet\u0151fi, care de-a lungul anilor s-a confruntat cu multe greut\u0103\u0163i, func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi azi. \u00cemi aduc aminte\u0219i eu cu mare pl\u0103cere de momentele petrecute aici, de \u201ereprezent\u0103rile\u201d mele avute ca elev\u0103.<\/p>\n

\u00cen zilele noastre un rol important \u00eel are \u00een via\u0163a cultural\u0103 maghiar\u0103 din Bucure\u015fti, Institutul Cultural Balassi, care mai \u00eendepline\u015fte \u015fi rolul de punte \u00eentre popula\u0163ia rom\u00e2n\u0103 majoritar\u0103 \u015fi minoritatea maghiar\u0103.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere a\u015f dori s\u0103 eviden\u0163iez c\u0103 pentru to\u0163i maghiarii din Rom\u00e2nia fiecare institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\u015fifiecare institu\u021bie public\u0103, fiecare editur\u0103 sau pres\u0103 mai sus amintit\u0103 a avut \u015fi are \u00een continuare un rol specific \u00een \u00a0p\u0103strarea tradi\u0163iei \u015fi a identit\u0103\u0163ii maghiare. Este foarte important ca \u015fi \u00een viitor s\u0103 ne aducem contribu\u0163iile noastre pentru p\u0103strarea \u015fi promovarea culturii, a limbii materne \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului maghiar ca s\u0103 putem vorbi \u015fi peste ani de zile despre limba \u015fi cultura maghiar\u0103 \u00een Capitala Rom\u00e2niei, \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Mul\u0163umesc pentru invita\u0163ie.<\/p>\n

Nagy \u00c9va, hungarolog,<\/p>\n

Bucure\u015fti<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen data de 21 ianuarie a acestui an, de Ziua Culturii Maghiare, la invita\u0163ia Asocia\u0163iei Muzeului Ardelean din Cuj-Napoca, Sec\u0163ia de Litere, lingvistic\u0103, <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3794,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[139],"tags":[1488,37,1240,1487,36,1489],"class_list":["post-3793","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cultura","tag-emese-egyed","tag-hatarok-nelkul-com","tag-la-cluj-napoca","tag-nagy-eva","tag-stiri-fara-frontiere","tag-viata-culturala-a-maghiarilor-din-bucuresti"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3793","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3793"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3793\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3797,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3793\/revisions\/3797"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3794"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3793"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3793"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3793"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}