{"id":3864,"date":"2019-04-07T10:26:57","date_gmt":"2019-04-07T07:26:57","guid":{"rendered":"http:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=3864"},"modified":"2019-04-07T10:28:41","modified_gmt":"2019-04-07T07:28:41","slug":"ziua-mondiala-de-rugaciune","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=3864","title":{"rendered":"Ziua Mondial\u0103 de Rug\u0103ciune"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/N.Nemz_.imanap-2o19.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-thumbnail wp-image-3865\" src=\"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/N.Nemz_.imanap-2o19-150x150.jpg\" alt=\"\" width=\"150\" height=\"150\" \/><\/a>\u201eVeni\u0163i, c\u0103 iat\u0103, toate sunt gata!\u201d<\/p>\n<p>Ziua de Rug\u0103ciune Ecumenic\u0103 Mondial\u0103 pentru Femei: 1 martie 2019<\/p>\n<p>Ziua Mondial\u0103 de Rug\u0103ciune este s\u0103rb\u0103torit\u0103 pretutindeni \u00een lume din 1870. La Bucure\u015fti, de mul\u0163i ani s\u0103rb\u0103torim aceast\u0103 zi, \u00een trei limbi (rom\u0103n\u0103, maghiar\u0103 \u015fi german\u0103), la Biserica Evanghelic\u0103 German\u0103, \u00eentr-o atmosfer\u0103 ecumenic\u0103, prin participarea \u015fi reprezentarea femeilor de etnie german\u0103 de religie evanghelic\u0103, reformat\u0103 \u015fi greco-catolic\u0103.<\/p>\n<p>Programul \u201eVeni\u0163i, c\u0103 iat\u0103, toate sunt gata!\u201d, care a avut loc vineri, pe 1 martie 2019, a fost alc\u0103tuit de femeile din Slovenia, care s-au inspirat din Evanghelia dup\u0103 Luca, versetele 14:17. \u00cen fiecarea an rug\u0103ciunea este rostit\u0103 pentru comunit\u0103\u0163ile de femei din diferite \u0163\u0103ri. Slovenia este una din cele mai mici \u0163\u0103ri din Europa \u015fi nu demult a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 aici Comisia pentru Ziua Mondial\u0103 de Rug\u0103ciune. Conform scenariului, istoria biblic\u0103, diferite p\u0103r\u0163i din text \u015fi rug\u0103ciunea religioas\u0103 sunt legate de c\u00e2ntece.<\/p>\n<p>Esen\u0163a subiectului este chemarea: \u201eVeni\u0163i!\u201d. Precum \u00eendemnul, ceea ce determin\u0103 la r\u0103spuns: \u201ec\u0103 iat\u0103, totul este preg\u0103tit\u201d. Veni\u0163i \u015fi sl\u0103vi\u0163i-L pe Domnul, exprima\u0163i-v\u0103 recuno\u015ftin\u0163a voastr\u0103, propov\u0103duind \u0163ara iubirii.<\/p>\n<p>Chemarea se bazeaz\u0103 pe exemplul Cinei cea de Tain\u0103 a lui Isus, la care au participat invita\u0163ii de pe strad\u0103, deoarece invita\u0163ii cei dint\u00e2i s-au eschivat de la chemare. Pretextele nu au importan\u0163\u0103, masa a c\u0103rei scop era formarea comunit\u0103\u0163ii, este pus\u0103 \u015fi \u00eei a\u015fteapt\u0103 pe cei care nu au fost cei dint\u00e2i invita\u0163i. Casa Domnului s\u0103 se umple de bucurie \u015fi prezen\u0163\u0103, de mirosul apetisant al m\u00e2nc\u0103rurilor \u015fi de rumoarea conversa\u0163iilor. U\u015fa Casei Domnului se deshide spre strad\u0103. F\u0103-\u0163i curaj \u015fi vino, intr\u0103 \u015fi tu, este loc aici \u015fi pentru tine. S\u0103 construim \u015fi s\u0103 \u00eent\u0103rim \u00eempreun\u0103 comunitatea \u00een jurul mesei Domnului.<\/p>\n<p>La liturghia, care a fost oficiat\u0103 de preotul evanghelic german, am ascultat \u00eent\u00e2mpl\u0103rile acelora care se a\u015feaz\u0103 la masa p\u00e2inii, a vinului, a apei \u015fi a s\u0103rii. \u00cent\u00e2mpl\u0103rile acestora au reflectat situa\u0163ia politic\u0103 \u015fi economic\u0103 a Sloveniei, de la regimul socialist-comunist \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Am auzit istoria refugia\u0163ilor \u015fi a muncitorilor imigran\u0163i, a mamelor, a bunicilor, a so\u0163iilor \u015fi a romilor. La sf\u00e2r\u015fit am rostit rug\u0103ciunea prin care am cerut binecuv\u00e2ntare pentru ca noi s\u0103 ne putem ajuta reciproc \u00een drumul spre libertate, dreptate \u015fi pace.<\/p>\n<p>Tema \u00eent\u00e2lnirii din acest an s-a referit, pe de o parte, la rela\u0163iile cu Dumnezeu, iar pe de alt\u0103 parte, la rela\u0163iile noastre \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ii, \u015fi a reflectat foarte bine invitarea la masa lui Isus a oamenilor care tr\u0103iesc la periferia societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n<p>Simbolul zilei rug\u0103ciunii a fost realizat de artista Rezka Arnu\u0161, care sufer\u0103 de probleme de vedere. Pe pictura sa apar simultan dou\u0103 teme: Slovenia \u015fi istoria biblic\u0103 care serve\u015fte drept baz\u0103 de inspira\u0163ie slujbei religioase. Pe partea superioar\u0103 a tabloului se pot observa figurile unor femei, \u00een mi\u015fcare, \u00eembr\u0103cate \u00een port popular sloven, purt\u00e2nd pe cap p\u0103l\u0103rii cu dantel\u0103, respectiv c\u0103culi \u015fi fular \u00een jurul g\u00e2tului.<\/p>\n<p>Pe marginea tabloului, un semicerc \u00eempodobit cu broderie popular\u0103 sloven\u0103 simbolizeaz\u0103 o farfurie sau o mas\u0103, \u00een mijloc fiind a\u015fezat\u0103 o specialitate na\u0163ional\u0103 a Sloveniei, potica, a\u015fa cum se poate citi \u015fi pe site-ul <a href=\"https:\/\/vilagimanap.hu\">https:\/\/vilagimanap.hu<\/a>. Strugurii simbolizeaz\u0103 podgoriile Sloveniei. Cozonacul cu miere, numit potic\u0103 \u00een sloven\u0103, a\u015fezat \u00een mijlocul mesei, este un simbol caracteristic sloven \u015fi este, totodat\u0103, simbolul dragostei. Cozonacul este \u00eempodobit cu motive de garoafe slovene \u015fi este preparat din mierea produs\u0103 de albinele str\u0103vechi din Carniola. Pe por\u0163iunea de\u00a0 sub mas\u0103 sunt a\u015feza\u0163i copiii afla\u0163i la periferia societ\u0103\u0163ii. \u015ei ei au aflat de invita\u0163ie. O femeie f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0163ine \u00een bra\u0163e un copil; o femeie oarb\u0103, cu bra\u0163ul \u00eentis, nesigur\u0103 pe ea, \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 un pas \u00eenainte; surdul r\u0103spunde prin \u00eentoarcerea capului; o fat\u0103 spasmodic\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi exprime bucuria invita\u0163iei la osp\u0103\u0163 prin covulsii musculare necontrolate.<\/p>\n<p>La realizarea picturii, artista a folosit culorile caracteristice ale artei populare slovene: ro\u015fu \u015fi alb. A folosit verde pentru culoarea de fundal, care simbolizeaz\u0103 peisajul, p\u0103durile \u015fi c\u00e2mpiile slovene. Nuan\u0163ele de culori folosite la figurile copiilor exprim\u0103 bucuria sincer\u0103 provocat\u0103 de invita\u0163ie. Pictori\u0163a Rezka Arnus \u015fi-a ales tema zilei, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd o mas\u0103 pus\u0103 prin elemente care \u00eei adun\u0103 pe oameni laolalt\u0103 \u00een Slovenia, \u00een timp ce \u00een jurul mesei stau cei care au acceptat invita\u0163ia.<\/p>\n<p>\u00cen a doua parte a \u201ezilei de rug\u0103ciune\u201d participan\u0163ii au putut cunoa\u015fte varietatea mediului natural, a animalelor \u015fi plantelor, frumuse\u0163iile Sloveniei, situat\u0103 \u00een inima Europei. C\u0103l\u0103toria imaginar\u0103 ne-a purtat \u00een \u0163inuturi minunate. O \u0163ar\u0103 mic\u0103, cu experien\u0163e mari. Ne-a fost prezentat\u0103 \u015fi herghelia de la Lipica \u015fi rezerva\u0163iile naturale ale Sloveniei, precum \u015fi istoria \u0163\u0103rii \u015fi a bisericii, evolu\u0163ia popula\u0163iei, limba, cultura \u015fi p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii. De asemenea, am aflat \u015fi despre schimb\u0103rile situa\u0163iei Sloveniei \u00een epoca contemporan\u0103 \u015fi despre existen\u0163a democratic\u0103 a \u0163\u0103rii, exprimat\u0103 sub forma unui stat, de poporul sloven \u015fi de minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale,\u00a0 printre care cea mai numeroas\u0103 fiind cea maghiar\u0103 \u015fi italian\u0103.<\/p>\n<p>Dup\u0103 prezentarea \u0163\u0103rii, manifestarea ecumenic\u0103 s-a \u00eencheiat cu osp\u0103\u0163ul iubirii.<\/p>\n<p>\u00c9va Nagy, curator<\/p>\n<p>Biserica Reformat\u0103 \u201dCalvineum\u201d, Bucure\u015fti<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eVeni\u0163i, c\u0103 iat\u0103, toate sunt gata!\u201d Ziua de Rug\u0103ciune Ecumenic\u0103 Mondial\u0103 pentru Femei: 1 martie 2019 Ziua Mondial\u0103 de Rug\u0103ciune este s\u0103rb\u0103torit\u0103 pretutindeni <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3865,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[125],"tags":[1538,37,1526,391,36,1537],"class_list":["post-3864","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interne","tag-comunitatea","tag-hatarok-nelkul-com","tag-la-bucuresti","tag-slovenia","tag-stiri-fara-frontiere","tag-ziua-de-rugaciune-ecumenica-pentru-femei"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3864","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3864"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3864\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3866,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3864\/revisions\/3866"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3865"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}