{"id":4385,"date":"2019-11-22T23:39:21","date_gmt":"2019-11-22T21:39:21","guid":{"rendered":"http:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=4385"},"modified":"2019-11-29T19:15:34","modified_gmt":"2019-11-29T17:15:34","slug":"concluzii-deosebit-de-interesante-la-masa-rotunda-pe-domeniul-protectiei-minoritatii-nationale-desfasurata-la-institutul-balassi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=4385","title":{"rendered":"Concluzii deosebit de interesante la masa rotund\u0103 pe domeniul protec\u0163iei minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, desf\u0103\u015furat\u0103 la Institutul Balassi"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Rom\u00e2nia este departe de a fi o \u0163ar\u0103 model \u00een ceea ce prive\u015fte protec\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor, iar din anii 2010 se poate observa un regres real \u00een domeniul promov\u0103rii drepturilor minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, au afirmat participan\u0163ii unei mese rotunde care a avut loc joi, la Bucure\u015fti, pe tema evolu\u0163iei situa\u0163iei maghiarilor din Rom\u00e2nia, \u00een cadrul Anului jubiliar \u201e30 de ani \u00een libertate\u201d, care celebreaz\u0103 aniversarea schimb\u0103rii de regim.<\/p>\n

Forumul a fost ini\u0163iat de Ambasada Ungariei \u015fi Reprezentan\u0163a extern\u0103 cultural\u0103 a Ungariei (Institutul Balassi), \u015fi s-a desf\u0103\u015furat la sediul din Bucure\u0219ti al acesteia din urm\u0103, \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00cen contextul discu\u021biilor, fostul pre\u015fedinte al Uniunii Democrate Maghiare din Rom\u00e2nia (UDMR), B\u00e9la Mark\u00f3, a afirmat: dup\u0103 schimbarea din 1989, maghiarii din Rom\u00e2nia au fost nevoi\u0163i s\u0103 porneasc\u0103 de la o stare de priva\u0163iune de drepturi total\u0103 pentru a-\u015fi recl\u0103di condi\u0163iile institu\u0163ionale necesare d\u0103inuirii lor, pentru a ob\u0163ine drepturile fundamentale legate de cultur\u0103 \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi pentru a organiza reconstruirea comunit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

B\u00e9la Mark\u00f3 a ar\u0103tat c\u0103 una dintre deciziile hot\u0103r\u00e2toare luate \u00een ultimii trei deceni a fost \u015fi faptul c\u0103 UDMR a luptat cu mijloace politice pentru ob\u0163inerea drepturilor comunit\u0103\u0163ii maghiare, \u00een locul demonstra\u0163iilor, nesupunerii civice sau altor manifest\u0103ri radicale. Fostul pre\u015fedinte al UDMR a apreciat c\u0103 a fost o cotitur\u0103 istoric\u0103 \u015fi o dovad\u0103 a curajului \u015fefului statului de atunci, Emil Constantinescu, cooptarea la guvernare a UDMR, \u00eencep\u00e2nd cu 1996. B\u00e9la Mark\u00f3 a precizat, \u00een acela\u015fi timp, c\u0103 construc\u0163ia \u00eenceput\u0103 atunci \u00een domeniul drepturilor minorit\u0103\u0163ilor s-a \u00eempotmolit, ba mai mult, s-a \u00eentors pe dos, deoarece \u00een Rom\u00e2nia nu sunt respectate legile \u00een vigoare \u015fi acordurile interna\u0163ionale ratificate de Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen perioada \u00een care s-a aflat la conducerea UDMR, \u00eens\u0103, B\u00e9la Mark\u00f3 a promovat viguros necesitatea independen\u021bei minorit\u0103\u021bii maghiare at\u00e2t fa\u021b\u0103 de Budapesta, c\u00e2t \u0219i de Bucure\u0219ti. Mesajul acesta a fost complet abandonat de noua conducere a forma\u021biunii maghiare, concomitent cu \u00eenceperea primirii de finan\u021b\u0103ri masive de la Budapesta \u0219i promovarea unor solicit\u0103ri pe care societatea civil\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 le consider\u0103 at\u00e2t de puternic contradictorii cu Constitu\u021bia Rom\u00e2niei, \u00eenc\u00e2t au de fapt menirea de a sus\u021bine o perpetu\u0103 tensiune inter-etnic\u0103 \u0219i interesele Ungariei.<\/p>\n

Prezent la discu\u0163ii, politologul \u015fi activistul pentru globalizare \u0219i ap\u0103rarea drepturilor omului, Gabriel Andreescu, a declarat: \u00cen Rom\u00e2nia, Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii (SRI), mo\u015ftenitorul poli\u0163iei politice comuniste, Securitatea, \u015fi fosta elit\u0103 comunist\u0103, au folosit cartea \u201epericolului maghiar\u201d pentru men\u0163inerea \u015fi legitimarea puterii lor. Potrivit politologului, \u00een anii 1990, Rom\u00e2nia\u00a0 a reu\u015fit s\u0103 evite calea r\u0103zboaielor civile similare celor din Iugoslavia doar datorit\u0103 grupurilor de intelectuali \u2013 Uniunea Scriitorilor, Grupul pentru Dialog Social (structur\u0103 \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u0219i sus\u021binut\u0103 prin programele miliardarului George Soros), Liga Pro Europa (de asemenea, conectat\u0103 la ini\u021biativele lui George Soros), Universitatea de Var\u0103 \u201eBalvanyos\u201d \u2013 care au sprijinit democratizarea \u0163\u0103rii. Potrivit lui Andreescu, dup\u0103 \u201emiracolul\u201d din\u00a0 1996 \u2013 intrarea la guvernare a UDMR \u2013 rolul organiza\u0163iilor societ\u0103\u0163ii civile au fost preluate de elita politic\u0103 \u00een domeniul protec\u0163iei minorit\u0103\u0163ilor, care \u00een anii ce au urmat dup\u0103 2010 se love\u015fte tot mai mult de zidul indiferen\u0163ei \u015fi al rezisten\u0163ei. Potrivit activistului, este nevoie de o schimbare de paradigm\u0103 \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale: trebuie separat\u0103 cauza celor dou\u0103 comunit\u0103\u0163i mai numeroase – maghiarilor \u015fi romilor – de cauza celorlalte minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale, iar drepturile maghiarilor trebuie asigurate \u00een cadrul sistemului autonomiilor culturale \u015fi prin autonomia teritorial\u0103 a \u0162inutului Secuiesc.<\/p>\n

Cel de-al treilea invitat al mesei rotunde a fost reprezentantul Agen\u0163ei de monitorizare mass-media Active Watch, Adrian Szelmenczi, care a afirmat: Comunitatea maghiar\u0103 \u015fi aspira\u0163iile privind autonomia \u0162inutului Secuiesc sunt tratate \u015fi azi de SRI drept un pericol la adresa siguran\u0163ei na\u0163ionale. \u00cen opinia sa, discursurile instigatoare la ur\u0103 \u00eempotriva maghiarilor se intensific\u0103, \u00een schimb mass-media rom\u00e2neasc\u0103 trece sub t\u0103cere raportul Consiliului Europei, care arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 nu a aplicat conven\u0163iile privind protec\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale. Potrivit lui Szelmenczi, este adev\u0103rat c\u0103 \u00een Parlamentul rom\u00e2n nu mai sunt partide extremiste, dar aproape \u00een toate partidele exist\u0103 parlamentari na\u0163ionali\u015fti, care ar pedepsi cu \u00eenchisoarea revendicarea autonomiei teritoriale, sau depun \u00een Parlament propuneri legislative pentru interzicerea folosirii simbolurilor etnice. Adrian Szelmenczi l-a criticat \u015fi pe pre\u015fedintele Klaus Iohannis, provenit din r\u00e2ndul minorit\u0103\u021bii germane din Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 a formulat obiec\u0163ii fa\u0163\u0103 de unele propuneri ce intrau \u00een contradic\u0163ie cu Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, incluse \u00een unele proiecte legislative ini\u0163iate de UDMR. Szelmenczi a men\u0163ionat modific\u0103rile pe care UDMR a dorit s\u0103 le proiecteze \u00een Codul Administrativ \u00een timpul colabor\u0103rii cu forma\u0163iunea condus\u0103 de Liviu Dragnea, consider\u00e2nd c\u0103 prin respingerea acestora de c\u0103tre Curtea Constitu\u0163ional\u0103 se \u00eencearc\u0103, din nou, pentru prima oar\u0103 din anii 1990, \u00eengr\u0103direa drepturilor minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Moderatorul mesei rotunde, pre\u015fedintele Consiliului Na\u0163ional \u00eempotriva Discrimin\u0103rii, Csaba Asztalos, a constatat, printre altele, \u00een concluziile sale: Cel mai important proiect comun al majorit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne \u015fi minorit\u0103\u0163ii maghiare din ultimii 30 de ani a fost integrarea european\u0103 \u015fi euroatlantic\u0103 a Rom\u00e2niei. Regresele constatate \u00een Rom\u00e2nia anilor 2010 sunt \u00eengrijor\u0103toare \u015fi pentru c\u0103 protec\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor este indisociabil\u0103 de democra\u0163ie, iar \u00eenc\u0103lcarea drepturilor mimorit\u0103\u0163ilor pune \u00een pericol \u00eens\u0103\u015fi democra\u0163ia.<\/p>\n

\u00cencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u0163elegem \u015fi punctul de vedere al majorit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, putem observa c\u0103 presa din Rom\u00e2nia relev\u0103 c\u0103, \u00een ultimii doi ani \u00eencheia\u0163i (2017 \u015fi 2018), minorit\u0103\u0163ile au avut alocate de la stat mai mult de 225 de milioane de lei, mai mult dec\u00e2t marile partide rom\u00e2ne\u015fti. Dintre aceste sute de milioane de lei, cea mai consistent\u0103 parte a revenit UDMR, care a primit \u00een 2017 suma de 24,9 milioane de lei, iar \u00een 2018 peste 28,3 milioane, totaliz\u00e2nd 53,2 milioane. Comparativ, cel mai mare partid parlamentar, PSD, a luat \u00een 2017 o subven\u0163ie de 16,5 milioane de lei.<\/p>\n

Sursa: MTI<\/p>\n

Tradus \u015fi completat de: Sz\u00e9kely D\u00e9nes<\/p>\n

Foto: 3szek.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia este departe de a fi o \u0163ar\u0103 model \u00een ceea ce prive\u015fte protec\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor, iar din anii 2010 se poate observa un <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4386,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[125],"tags":[1975,1974,295,37,1971,1972,1973,36],"class_list":["post-4385","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interne","tag-bela-marko","tag-dupa-2010","tag-gabriel-andreescu","tag-hatarok-nelkul-com","tag-institutul-balassi-din-bucuresti","tag-masa-rotunda","tag-situatia-maghiarilor-din-romania","tag-stiri-fara-frontiere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4385","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4385"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4385\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4404,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4385\/revisions\/4404"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4386"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4385"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4385"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4385"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}