{"id":4427,"date":"2019-12-03T10:42:41","date_gmt":"2019-12-03T08:42:41","guid":{"rendered":"http:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=4427"},"modified":"2019-12-07T10:44:29","modified_gmt":"2019-12-07T08:44:29","slug":"un-scrut-istoric-al-mediului-inconjurator","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=4427","title":{"rendered":"Un scurt istoric al mediului \u00eenconjur\u0103tor"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Lipsa de cuno\u015ftin\u0163e nu este o virtute nici atunci c\u00e2nd unii tineri activi\u015fti, entuziasma\u0163i \u015fi cu inten\u0163ii bune, nu cunosc trecutul cauzei reprezentate de ei, iar aceasta este valabil \u015fi \u00een cazul mediului \u00eenconjur\u0103tor \u2013 dac\u0103 scopul este, \u00eentr-adev\u0103r, rezolvarea problemei, deoarece, \u00a0altminteri, nu va func\u0163iona, dac\u0103 tot repet\u0103m e\u015fecurile genera\u0163iilor anterioare. Nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru prima dat\u0103 azi ca o civiliza\u0163ie uman\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi taie singur\u0103 craca de sub ea, numai c\u0103 azi am ajuns \u00een situa\u0163ia \u00een care acest lucru este f\u0103cut la nivel global.<\/p>\n

Chiar \u015fi romanii \u015ftiau c\u0103 omul are efect asupra mediului: produce de\u015feuri \u015fi ap\u0103 rezidual\u0103 \u015fi cu c\u00e2t este mai mare densitatea popula\u0163iei cu at\u00e2t este mai mare \u015fi poluarea. De aerul poluat din Roma s-a pl\u00e2ns chiar \u015fi Seneca. Odat\u0103 cu construirea ora\u015felor, oamenii \u015fi-au dat seama c\u0103 apa uzat\u0103 trebuie colectat\u0103 \u015fi \u00eendep\u0103rtat\u0103 undeva. \u00cens\u0103, \u00een vremea aceea num\u0103rul locuitorilor nu era at\u00e2t de mare ca s\u0103 fie necesar\u0103, \u00een afar\u0103 de \u00eendep\u0103rtarea apei uzate, \u015fi epurarea acestei ape.<\/p>\n

Suprafe\u0163ele forestiere sunt protejate prin\u00a0 lege \u00eenc\u0103 din secolul al XIV-lea, \u015fi asta pe motiv c\u0103 nobilii au avut grij\u0103 de terenurile lor de v\u00e2n\u0103toare, iar pe de alt\u0103 parte, diferite legi ale satelor au avut grij\u0103 ca p\u0103durile comunit\u0103\u0163ilor s\u0103 nu fie integral \u201econsumate\u201d. Poluarea mediului a crescut \u015fi mai mult odat\u0103 cu industrializarea, iar smogul a devenit un fenomen al secolului XIX. Despre emisiile de gaze cu efect de ser\u0103, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au scris \u00eenc\u0103 din secolul XIX, iar chimistul \u015fi fizicianul suedez Svante Arrhenius a ajuns, \u00eenc\u0103 \u00een 1896, la concluzia c\u0103 prin arderea combustibililor fosili se degaj\u0103 o cantitate de dioxid de carbon care are un impact asupra temperaturii Globului.<\/p>\n

Nevoia de protec\u0163ie a mediului \u015fi a climei i-a mobilizat mai \u00eent\u00e2i pe oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi marea politic\u0103, \u015fi abia mai t\u00e2rziu \u015fi-au dat seama \u015fi oamenii de aceast\u0103 necesitate. Protec\u0163ia mediului ca domeniu de sine st\u0103t\u0103tor al politicilor a ap\u0103rut \u00een anii 1950. \u00cen materie de clim\u0103, pre\u015fedin\u0163ii americani au fost critica\u0163i \u00eenc\u0103 din anii 1960, iar \u00een jurul anilor 1980 compania de petrol Exxon a decis c\u0103 va limita folosirea combustibililor fosili.<\/p>\n

Publica\u0163ia intitulat\u0103 \u201eLimitele Cre\u0219terii\u201d (The Limits of Growth), editat\u0103 de Clubul de la Roma (Club of Rome), \u00een 1972, a atras aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 dezvoltarea la nesf\u00e2r\u015fit nu este posibil\u0103, din motive de principiu \u015fi a prezentat, cu ajutorul unor metode \u015fi modele de calcul, diferite scenarii despre folosirea \u00een viitor a diferitelor resurse. \u00cen acela\u015fi an este organizat\u0103, la Stockholm, Conferin\u0163a Mondial\u0103 a ONU pentru Protec\u0163ia Mediului. \u00a0La mijlocul anilor 1979 a adoptat \u015fi Ungaria o lege pentru protec\u0163ia mediului \u00eenconjur\u0103tor (de\u015fi, anumite valori naturale au fost protejate \u015fi mai \u00eenainte prin lege). Paralel cu aceste m\u0103suri \u015fi organiza\u0163iile societ\u0103\u0163ii civile pentru protec\u0163ia mediului au \u00eenceput s\u0103 se extind\u0103\u00a0 \u00een Europa de Vest, \u015fi nu numai ac\u0163iuniile organiza\u0163iilor ecologice puternice cum este \u015fi Greenpeace (care incontestabil a f\u0103cut mult \u00een domeniul mdiului pentru a atrage aten\u0163ia asupra unor probleme mai ascunse sau trecute sub t\u0103cere) au devenit cotidiene (\u00een Europa de Vest), \u00een anii 1970 \u015fi 1980, \u015fi unele lucruri mai simple, cum ar fi: diminuarea folosirii pungilor din plastic, cre\u015fterea consumului de alimente ecologice, colectarea selectiv\u0103 \u015fi reciclarea de\u015feurilor \u015fi \u00a0consumul con\u015ftient.<\/p>\n

\u00cen anii 1970 \u015fi 1980 au fost re\u00eenviate r\u00e2urile \u015fi lacurile \u201emoarte\u201d, s-a reu\u015fit eliminarea principalelor cauze ale ploii acide \u015fi, implicit, \u00eempiedicarea distrugerilor de p\u0103duri, s-a diminuat poluarea cu metale grele, s-a introdus folosirea benzinei f\u0103r\u0103 plumb \u015fi s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it calitatea aerului (\u00een acest sens un mare ajutor a fost \u015fi diminuarea produc\u0163iei industriale, \u00een 1990). Protocolul de la Montreal a fost, poate, cea mai mare performan\u0163\u0103 a politicilor interna\u0163ionale, deorece s-a reu\u015fit protejarea stratului de ozon al lumii prin reducerea utiliz\u0103rii substan\u0163elor sintetice din clasele cloroflorocarburilor \u015fi a altor substan\u0163e organice cu con\u0163inut de halogen.<\/p>\n

S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u015fi \u00een spatele protestelor care au condus la schimbarea de regim \u00een Ungaria a stat angajamentul asumat fa\u0163\u0103 de protec\u0163ia mediului. Protestul \u00eempotriva construirii barajului de la Gabcikovo-Nagymaros pe Dun\u0103re a fost unul din simbolurile schimb\u0103rii de regim. Proiectul data din 1977, c\u00e2nd Ungaria \u015fi Cehoslovacia au semnat un acord prin care s-au obligat s\u0103 participe la ridicarea unui baraj \u015fi a unei hidrocentrale de mare capacitate. \u00cens\u0103, planul avea dou\u0103 defecte: era costisitor \u015fi schimba habitatul \u00eentregii regiuni. \u00cempotriva construirii barajului a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1984, \u00eenainte de schimbarea de regim, una din organiza\u0163iile societ\u0103\u0163ii civile, sub denumirea Cercul Dun\u0103rii care \u00een toamna anului 1988 a adus zeci de mii de activi\u015fti \u00a0\u00een fa\u0163a Parlamentului care au demonstrat pentru protec\u0163ia mediului. Doi ani mai t\u00e2rziu, \u00een septembrie 1988, num\u0103rul demonstran\u0163ilor a dep\u0103\u015fit 30 de mii. Lupta \u00eempotriva construirii barajului a fost o experien\u0163\u0103 important\u0103 pentru structura opozi\u0163iei maghiare.<\/p>\n

Genera\u0163iile care s-au n\u0103scut dup\u0103 r\u0103zboi au f\u0103cut foarte mult (!), dar nu suficient pentru protec\u0163ia mediului: nu au reu\u015fit s\u0103 pondereze schimbarea climatic\u0103.\u00a0 Dar, de ce nu au reu\u015fit?<\/p>\n

-Omul nu a reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 peste credin\u0163a \u00een providen\u0163a Domnului \u015fi schimb\u0103rile lume\u015fti ale acesteia.<\/em><\/p>\n

-Omul nu putut accepta \u015fi nici at\u00e2t s\u0103 se \u00eempace cu ideea c\u0103 resursele Terrei nu sunt nelimitate, astfel c\u0103 nici dezvoltarea nu poate s\u0103 fie nem\u0103rginit\u0103.<\/em><\/p>\n

Oamenii nu au reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 la o concluzie pragmatic\u0103, \u015fi anume c\u0103 nici popula\u0163ia nu va cre\u015fte p\u00e2n\u0103 la nesf\u00e2r\u015fit. \u00centr-adev\u0103r, ritmul de cre\u015ftere s-a diminuat. Dup\u0103 unele estim\u0103ri, popula\u0163ia Globului va ajunge la 11 miliarde, dar un num\u0103r a\u015fa de mare de oameni nu poate fi hr\u0103nit \u00eentr-un mod sustenabil, \u015fi \u00eenc\u0103 nici nu am vorbit despre asigurarea locuin\u0163elor, despre asisten\u0163a medical\u0103 \u015fi educa\u0163ie. Exist\u0103 diferite calcule cu privire la c\u00e2\u0163i oameni va suporta P\u0103m\u00e2ntul \u00een mod sustenabil. Aceste calcule trag linia undeva la 2-5 miliarde.<\/p>\n

-Din cauza anti-imperialismului, \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare se sustrag de la protejarea mediului \u015fi mai ales a climei, sub pretextul nivelului de dezvoltare al lor, dar nici m\u0103car nu \u015fi-au asumat stoparea cre\u015fterii popula\u0163iei a c\u0103rui efect se va sim\u0163i peste decenii. Popula\u0163ia Chinei, de exemplu, cre\u015fte \u00een continuare cu toate c\u0103 familiile au voie s\u0103 \u00ee\u015fi asume doar cre\u015fterea unui singur copil. La fel \u015fi India, care de decenii la r\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eei conving\u0103 cu vorbe bune pe locuitori pentru ca ace\u015ftia s\u0103 se rezume la familii mai mici, iar rezultatul este c\u0103 popula\u0163ia cre\u015fte de trei ori mai repede, dec\u00e2t popula\u0163ia Chinei. \u015ei nu numai popula\u0163ia Nigeriei a crescut de dou\u0103 ori de la Conferin\u0163a privind schimb\u0103rile climatice de la Rio de Janeiro, din 1992, ci s-a dublat \u015fi popula\u0163ia Siriei, care din punct de vedere al dezvolt\u0103rii nu este departe de Europa, \u00een perioada dintre conferin\u0163a de la Rio \u015fi declan\u015farea r\u0103zboiului. Ruanda \u015fi-a dublat popula\u0163ia \u00eentr-o singur\u0103 genera\u0163ie \u00een condi\u0163iile \u00een care aproximativ o cincime din popula\u0163ia \u0163\u0103rii a fost ucis\u0103 \u00een\u00a0 cadrul unui genocid. \u00centre timp rata na\u015fterilor din \u0163\u0103rile dezvoltate este de mult \u015fi \u00een mod durabil (cu excep\u0163ia SUA) sub valoarea de 2,1, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acest factor este exclusiv \u00een m\u00e2inile \u0163\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare.<\/p>\n

–Protec\u0163ia mediului trebuie privit\u0103 \u015fi din punct de vedere social:<\/em> \u00een satele s\u0103race ungare \u015fi pe str\u0103zile din New Delhi, deopotriv\u0103, oamenii s\u0103raci se vor \u00eenc\u0103lzi tot cu anvelope uzate. Nu pot fi scoase din circula\u0163ie, de exemplu, nici ma\u015finile care poluaz\u0103 mediul \u00een zonele \u00een care nu sunt bani pentru a \u00eenlocui cu vehicule ecologice \u015fi nici transportul \u00een comun nu poate fi modernizat, deoarece astfel cei s\u0103raci ar fi priva\u0163i de mijloacele de existen\u0163\u0103.<\/p>\n

-Nic\u0103ieri \u00een lume nu se adopt\u0103 m\u0103suri pentru protec\u0163ia mediului care au drept rezultat un \u015fomaj masiv: <\/em>minerii, industria petrolului \u015fi a ma\u015finilor se bucur\u0103 de protec\u0163ie, deoarece nu numai politicienii democra\u0163iei, dar \u015fi despo\u0163ii locali \u015fi na\u0163ionali \u015ftiu c\u0103 pierderea locurilor de munc\u0103 destabilizeaz\u0103 societatea. For\u0163a de influen\u021b\u0103 a acestor ramuri ale economiei nu este dat\u0103 de puterea \u00a0de mituire a decizionalilor, ci este puternic\u0103 pur \u015fi simplu\u00a0 fiindc\u0103 aceste ramuri au o \u201eimportan\u0163\u0103 strategic\u0103\u201d, ceea ce nu este doar o marc\u0103, ci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sabotarea lor are un impact negativ asupra \u00eentregii societ\u0103\u0163i.<\/em><\/p>\n

Ca o concluzie putem afirma c\u0103 totul se leag\u0103, iar problema emisiilor de CO2 nu depinde de protestatari \u015fi de politicieni, ci de \u00eentreaga popula\u0163ie.<\/p>\n

Sursa: glossza.blog.hu<\/p>\n

Traducerea: P\u00e9terfy T\u00fcnde<\/p>\n

Foto:fokusz.info<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lipsa de cuno\u015ftin\u0163e nu este o virtute nici atunci c\u00e2nd unii tineri activi\u015fti, entuziasma\u0163i \u015fi cu inten\u0163ii bune, nu cunosc trecutul cauzei reprezentate <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4428,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[496],"tags":[37,2006,2005,36],"class_list":["post-4427","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-mediu","tag-hatarok-nelkul-com","tag-mediul-inconjurator","tag-scurt-istoric","tag-stiri-fara-frontiere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4427","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4427"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4427\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4442,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4427\/revisions\/4442"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4428"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4427"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4427"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4427"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}