{"id":470,"date":"2014-08-09T09:35:44","date_gmt":"2014-08-09T06:35:44","guid":{"rendered":"http:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=470"},"modified":"2014-08-09T09:35:44","modified_gmt":"2014-08-09T06:35:44","slug":"reactii-la-discursul-rostit-de-premierul-viktor-orban-la-baile-tusnad","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=470","title":{"rendered":"Reac\u0163ii la discursul rostit de premierul Viktor Orb\u00e1n, la B\u0103ile Tu\u015fnad"},"content":{"rendered":"
\"Viktor<\/a>
Viktor Orb\u00e1n, premierul Ungariei<\/figcaption><\/figure>\n

Anul acesta Universitatea de Var\u0103 \u015fi Tab\u0103ra Studen\u0163easc\u0103 \u201eTusv\u00e1nyos\u201d a avut loc \u00een perioada 22-27 iulie, la B\u0103ile Tu\u015fnad. La aceast\u0103 manifestare a fost prezent \u015fi premierul ungar Viktor Orb\u00e1n, care a rostit un discurs, care a generat un scandal politic. \u00cen expunerea sa, Viktor Orb\u00e1n a proclamat, practic, sf\u00e2r\u0219itul \u201eerei democra\u021biei liberale\u201c \u0219i a enumerat Rusia, China, Turcia, India \u0219i Singapore drept modele politice pentru Ungaria.<\/p>\n

Premierul ungar a avansat ca obiectiv politic al Ungariei implementarea iliberalismului, concept care semnific\u0103 un sistem de guvernare, \u00een care, de\u015fi au loc alegeri, cet\u0103\u0163enii nu au posibilitatea de a cunoa\u015fte\/controla activitatea celor care exercit\u0103 puterea. Specificul unui astfel de stat const\u0103 \u00een absen\u0163a sau restr\u00e2ngerea exerci\u0163iului unor drepturi, ca dreptul de liber\u0103 exprimare, libertatea \u00eentrunirilor, precum \u015fi \u00een absen\u0163a separ\u0103rii puterilor de stat, controlul mass-media de c\u0103tre stat, interzicerea sau obstruc\u0163ionarea ONG-urilor.<\/p>\n

Dintr-un articol publicat recent de\u00a0 cotidianul \u201eN\u00e9pszabads\u00e1g\u201d, am aflat c\u0103 asupra premierului Viktor Orb\u00e1n a avut o mare influen\u0163\u0103 un studiu intitulat \u201eS-a n\u0103scut un regim-Orb\u00e1n \u00een perioada 2010-2014?\u201d, scris de sociologul ungar Gyula Tell\u00e9r \u015fi publicat \u00een edi\u0163ia din martie a revistei literare \u201eNagyvil\u00e1g\u201d. Se pare c\u0103 premierul a fost at\u00e2t de impresionat de scrierea ideologului s\u0103u, \u00eenc\u00e2t le-a ordonat mini\u015ftrilor din Guvernul s\u0103u, s\u0103 citeasc\u0103 obligatoriu aceast\u0103 lucare.<\/p>\n

Prima parte a lucr\u0103rii publicat\u0103 \u00een martie a acestui an de sociologul Gyula Tell\u00e9r se refer\u0103 la c\u00e2teva idei de baz\u0103 formulate \u00een eseul s\u0103u intitulat \u201eEste un regim schimbarea regimului?\u201d, \u015fi editat \u00een 2009. \u00cen al doilea capitol este vorba despre \u201eRegimul-Orb\u00e1n\u201d, iar cel de-al treilea capitol con\u0163ine concluziile.<\/p>\n

Gyula Tell\u00e9r crede c\u0103 \u201enoul regim al lui Orb\u00e1n a \u201e\u00eenceput s\u0103 se configureze\u201d, \u00eens\u0103 \u00eempotriva construirii acestui regim de tip Orb\u00e1n s-a aliat opozi\u0163ia intern\u0103 post-socialist\u0103, precum \u015fi birocra\u0163ia frankfurtist-marxist\u0103 a Uniunii Europene, men\u0163ioneaz\u0103 sursa citat\u0103.<\/p>\n

Un formator de opinie de dreapta, apropiat cercului restr\u00e2ns al lui Victor Orb\u00e1n, a declarat ziarului \u201eN\u00e9pszabads\u00e1g\u201d c\u0103 premierul \u00eel apreciaz\u0103 foarte mult pe Gyula Tell\u00e9r, care de multe ori l-a \u00eenso\u0163it \u00een vizitele sale efectuate \u00een str\u0103in\u0103tate cum ar fi, de exemplu, la Bucure\u015fti, \u00een Iordania sau \u00een Liban.<\/p>\n

Cel mai mare efect asupra premierului le-au avut tezele lui Gyula Tell\u00e9r. \u015ei dac\u0103 \u00eenaintea alegerilor din 2006, c\u00e2nd \u00eenc\u0103 era doar pre\u015fedintele Fidesz, el spunea – \u00eentr-un cerc restr\u00e2ns – c\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul carierei sale politice \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 pentru el un rol similar pe care l-a avut, pe l\u00e2ng\u0103 Mikl\u00f3s Horthy, \u015fi premierul Istv\u00e1n Bethlen, care dup\u0103 \u00eencheierea mandatului de premier, de\u0163inut timp de zece ani, l-a \u201einfluen\u0163at din umbr\u0103\u201d pe guvernator, ast\u0103zi se poate afirma c\u0103 prin consolidarea unui stat na\u0163ional bazat pe valorile\u00a0 conservatoare clasice, numele s\u0103u se leag\u0103 – a\u015fa cum \u015fi-a dorit – de o perioad\u0103 din istorie, asem\u0103n\u0103tor epocii lui Horthy \u015fi ad absurdum epocii lui K\u00e1d\u00e1r.<\/p>\n

Anumite idei formulate de premierul Viktor Orb\u00e1n, la B\u0103ile Tu\u015fnad, au confirmat \u201edoar\u201d ac\u0163iunile sale \u00eentreprinse \u00een mandatul s\u0103u anterior, sub genericul \u201eguvernare politic\u0103\u201d, definind valorile conservatoare \u201e\u00een opozi\u0163ie cu dictatura cultural\u0103 a statului de drept liberal\u201d. Viktor Orb\u00e1n a propagat un program pentru construirea statului bazat pe ideile formulate mai devreme de Gyula Tell\u00e9r. \u00centr-adev\u0103r, nu odat\u0103 a declarat c\u0103 \u201eschimbarea regimului trebuie s\u0103 fie pentru noi ca o experien\u0163\u0103 \u015fi nu un punct de referin\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

Potrivit lui Gyula Tell\u00e9r, perioada de dinaintea anului 2010 este marcat\u0103 de o g\u00e2ndirea neoliberal\u0103 \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte Constiu\u0163ia \u0163\u0103rii, de ideea societ\u0103\u0163ii, conform filosofiei frankfurtiste, de concep\u0163ia economic\u0103 privind globalizarea capitalui pe baza unui\u00a0 \u201econsens de la Washington\u201d, de politica privind privatizarea \u00een spirit neoliberalist (cu o aten\u0163ie deosebit\u0103 pentru \u00eentreprinz\u0103tori), precum \u015fi de sistemul administra\u0163iei locale liberale, de sistemul \u015fcolar, de cultura politic\u0103 \u015fi de situa\u0163ia mass-mediei.<\/p>\n

Printre \u201ecriteriile periferice\u201d ale \u201erea\u015fez\u0103rii\u201d noului regim, respectiv a \u201eepocii orbanismului\u201d, Gyula Tell\u00e9r aminte\u015fte, \u00een capitolul \u201erela\u0163ii verticale\u201d: crearea unui sistem na\u0163ional format pe un principiu al comunit\u0103\u0163ii, m\u0103sura moralit\u0103\u0163ii \u015fi interpretarea istoriei, iar \u00een cadrul \u201erela\u0163iilor orizontale\u201d \u00eencadreaz\u0103 raportul omului fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt \u015fi lanseaz\u0103 un atac ferm \u00eempotriva moralei liberale, afirm\u00e2nd c\u0103 \u201eeste voie orice, ceea nu lezeaz\u0103 libertatea altuia\u201d, iar acest pasaj a fost citat \u00een tocmai de Viktor Orb\u00e1n, la B\u0103ile Tu\u015fnad, precum \u015fi un alt citat din Sf\u00e2nta Evanghelie dup\u0103 Marc, care spune: \u201ef\u0103 tu altuia<\/em> binele pe care dore\u015fti<\/em> <\/i>s\u0103 \u0163i-l <\/i>fac\u0103<\/em> <\/i>al\u0163ii <\/i>\u0163ie\u201d<\/em>.<\/i><\/b><\/p>\n

Opozi\u0163ia din Ungaria a r\u0103mas consternat\u0103 de cuvintele premierului Viktor Orb<\/b>\u00e1n,<\/b> rostite la \u201eTusv\u00e1nyos\u201d<\/b><\/p>\n

Potrivit alian\u0163ei electorale Egy\u00fctt-PM (\u00cempreun\u0103-Dialog pentru Ungaria), Viktor Orb\u00e1n \u00eel imit\u0103 pe Vladimir Putin, \u00een timp ce forma\u0163iunea Altfel de Politic\u0103 (LMP) sus\u0163ine c\u0103 concluziile evalu\u0103rii situa\u0163iei la care a ajuns premierul,\u00a0 nu sunt bune, iar Uniunea Liberal-Democrat\u0103 (SZDSZ) crede c\u0103 premierul a propagat \u00een discursul s\u0103u rostit la Universitatea de Var\u0103 \u201eTusv\u00e1nyos\u201d o nou\u0103 ordine statal\u0103. Potrivit pre\u015fedintelui Partidului Socialist Ungar (MSZP), Viktor Orb\u00e1n \u015fi-a \u00eentrerupt rela\u0163iile cu toat\u0103 lumea, iar Conven\u0163ia Democratic\u0103 (DK) este de p\u0103rere c\u0103 un exemplu de urmat din punctul de vedere al premierului Viktor Orb\u00e1n este forma de organizare a statului de tip fascist.<\/p>\n

\u00centr-un comunicat remis Agen\u0163iei ungare de Pres\u0103 MTI, alian\u0163a Egy\u00fctt-PM a subliniat: \u201eStatul liberal a fost \u00eengropat azi de fostul vicepre\u015fedinte al Interna\u0163ionalei liberale\u201d. \u201ePrin discursul rostit azi de premierul Viktor Orb\u00e1n s-a stins nu gloria democra\u0163iei liberale, ci \u00eens\u0103\u015fi democra\u0163ia\u201d, se mai arat\u0103 \u00een comunicat, citat de portalul www.atv.hu<\/a> . Potrivit alian\u0163ei, statul ungar numai este statul tuturor maghiarilor, nu reprezint\u0103 pe toat\u0103 lumea, ci numai un cerc restr\u00e2ns al favoriza\u0163ilor: pe cei care beneficiaz\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, ob\u0163in contracte sau locuri de munc\u0103. \u015ei s-a asfin\u0163it \u015fi pentru justi\u0163ia democratic\u0103, sus\u0163ine Egy\u00fctt-PM, care mai men\u0163ioneaz\u0103 \u00een comunicatul s\u0103u c\u0103 premierul ungar a preluat de la Putin ideea, potrivit c\u0103reia societatea civil\u0103 trebuie persecutat\u0103 pe motiv c\u0103 prime\u015fte bani \u015fi din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

LPM: Concluziile premierului sunt gre\u015fite <\/b><\/p>\n

LPM (Altfel de Politic\u0103) sus\u0163ine c\u0103 nu este vorba de evaluarea situa\u0163iei f\u0103cut\u0103 de premierul Viktor Orb\u00e1n, ci de concluziile la care a ajuns.<\/p>\n

Reac\u0163ion\u00e2nd la discursul premierului rostit la B\u0103ile Tu\u015fnad, copre\u015fedintele LMP, Andr\u00e1s Schiffer, a declarat pentru MTI: \u201eExercitarea puterii de c\u0103tre Viktor Orb\u00e1n este caracterizat\u0103 de cinism, ceea ce este sesizabil prin faptul c\u0103 se folose\u015fte \u201ef\u0103r\u0103 scrupule de lipsa solidariz\u0103rii societ\u0103\u0163ii ungare\u201d.<\/p>\n

Potrivit lui Andr\u00e1s Schiffer, premierul ungar a uitat s\u0103 vorbeasc\u0103 despre faptul c\u0103 partidul Fidesz, condus de el \u2013 \u00een alian\u0163\u0103 cu Uniunea Liberal-Democrat\u0103 \u2013 este principalul responsabil pentru c\u0103 dup\u0103 1989, \u00een Ungaria s-a format o democra\u0163ie liberal\u0103 care nu a ap\u0103rat, de exemplu, averea ob\u015fteasc\u0103 de jefuitori \u015fi nici nu puteau fi create sisteme de ap\u0103rare.<\/p>\n

Uniunea Liberal-Democrat\u0103: Orb\u00e1n a spus NU pentru libertate<\/b><\/p>\n

Potrivit Uniunii Liberal-Democrate, Viktor Orb\u00e1n a propagat la B\u0103ile Tu\u015fnad o nou\u0103 ordine statal\u0103, a atacat tot ceea ce reprezint\u0103 bazele democra\u0163iei. Partidul de opozi\u0163ie a subliniat pentru MTI c\u0103 Viktor Orb\u00e1n a spus NU libert\u0103\u0163ii, economiei de pia\u0163\u0103, autoorganiz\u0103rii societ\u0103\u0163ii civile \u015fi valorilor acesteia. \u201eA renegat totul pentru care c\u00e2ndva a luptat \u015fi \u015fi-a asumat un rol politic, \u015fi-a renegat sinele s\u0103u de odinioar\u0103\u201d, sus\u0163ine partidul de opozi\u0163ie.<\/p>\n

\u00a0\u201eViktor Orb\u00e1n a anun\u0163at oficial c\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103 s-a terminat cu democra\u0163ia \u015fi locul ei va fi preluat de un stat bazat pe munc\u0103. El a spus f\u0103r\u0103 echivoc: ori el, ori noi, oamenii iubitori de libertate. \u00cens\u0103, Ungaria are nevoie de libertate, de independen\u0163\u0103, de economie de pia\u0163\u0103, deoarece doar astfel vom c\u00e2\u015ftiga un loc \u00een Uniunea European\u0103\u201d, au subliniat Liberalii.<\/p>\n

J\u00f3zsef T\u00f3bi\u00e1s: Este nevoie de o democra\u0163ie mai ampl\u0103 \u015fi mai puternic\u0103 <\/b><\/p>\n

Potrivit pre\u015fedintelui Partidului Socialist Ungar, statul care nu este organizat \u201e\u00een jurul libert\u0103\u0163ii\u201d, mai devreme sau mai t\u00e2rziu va ie\u015fi din cadrele democratice. J\u00f3zsef T\u00f3bi\u00e1s a subliniat: \u201eEste nevoie de o democra\u0163ie mai ampl\u0103, mai puternic\u0103, care func\u0163ioneaz\u0103 prin controale externe \u015fi interne\u201d.<\/p>\n

Potrivit pre\u015fedintelui partidului de opozi\u0163ie, prin expunerea sa de la B\u0103ile Tu\u015fnad, Viktor Orb\u00e1n a ie\u015fit din sistemul de valori ale democra\u0163iilor civile europene \u015fi ungare.<\/p>\n

J\u00f3zsef T\u00f3bi\u00e1s a fost de p\u0103rere c\u0103 \u201edin punct de vedere al dreptului public \u0163ara \u00eenc\u0103 mai are un premier \u015fi un guvern, \u00eens\u0103 lu\u00e2nd \u00een considerare valorile, premierul s-a \u00eendep\u0103rtat \u2013 prin acest discurs – nu numai de sociali\u015fti, dar \u015fi de liberali \u015fi de conservatori, precum \u015fi de to\u0163i ceilal\u0163i care \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi identifice solu\u0163iile \u00een cadrul sistemului de valori al democra\u0163iei\u201d.<\/p>\n

Politicianul socialist a precizat: \u201eAvem nevoie de o \u0163ar\u0103 \u00een care libertatea devine o experien\u0163\u0103 tr\u0103ibil\u0103, valabil\u0103, fie c\u0103 este vorba de opinii sau de libertatea oamenilor, fie c\u0103 este vorba de locul de munc\u0103 al cet\u0103\u0163eanului\u201d.<\/p>\n

CD: Pentru Orb\u00e1n un exemplu de urmat este statul fascist <\/b><\/p>\n

Coali\u0163iei Democratice consider\u0103 c\u0103 Viktor Orb\u00e1n a propagat, \u00een discursul s\u0103u de la B\u0103ile Tu\u015fnad, ideea potrivit c\u0103reia \u00een locul unei democra\u0163ii bazate pe libertate,\u00a0 \u201eeste nevoie de organizarea statului \u00een stil fascist, lipsit de libertate\u201d. Potrivit CD, este o nebunie ca pentru Viktor Orb\u00e1n un exemplu de urmat este Rusia sau China, \u015fi asta doar dintr-un simplu motiv,\u00a0 \u015fi anume c\u0103 \u201caceste \u0163\u0103ri reu\u015fesc s\u0103-\u015fi organizeze eficient statul lor\u201d.<\/p>\n

\u00cen schimb, partidul na\u0163ionalist ungar Jobbik,<\/b> sus\u0163ine c\u0103 Viktor Orb\u00e1n trebuia s\u0103 se refere, la B\u0103ile Tu\u015fnad, la chestiunea maghiar\u0103, Vicepre\u015fedintele Jobbik, El\u0151d Nov\u00e1k a declarat pentru MTI c\u0103 \u201ca fost o mare dezam\u0103gire c\u0103 premierul nu s-a referit la faptul c\u0103 dup\u0103 zece ani de la aderarea Ungariei la UE, Uniunea European\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 un leac pentru maghiarii de dincolo de grani\u0163ele \u0163\u0103rii-mam\u0103.<\/p>\n

Jobbik este de acord cu organizarea statului bazat pe munc\u0103, \u00eens\u0103 se teme c\u0103 Viktor Orb\u00e1n \u00een\u0163elege prin aceast\u0103 organizare cu totul altceva. Dac\u0103 premierul g\u00e2nde\u015fte serios la un stat bazat pe munc\u0103, Guvernul ungar nu s-ar ocupa de \u201ecozmetiz\u0103ri statistice\u201d, ci de modul \u00een care ar putea r\u0103spl\u0103ti prin sistemul de pensii pe cei care i-au educat\u00a0 pe copii \u00een spiritul muncii, a mai afirmat vicepre\u015fedintele Jobbik.<\/p>\n

Politicianul Jobbik a amintit c\u0103 mul\u0163i au fost consterna\u0163i c\u00e2nd pre\u015fedintele partidului, G\u00e1bor Vona, a afirmat nu demult – cu prilejul prezent\u0103rii raportului de activitate al Jobbik \u2013 c\u0103 nu are \u00eencredere \u00een actuala democra\u0163ie. \u201eNe bucur\u0103m c\u0103 \u015fi premierul renun\u0163\u0103 la r\u0103d\u0103cinile sale liberale\u201d, a precizat El\u0151d Nov\u00e1k, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103: \u201eEste nevoie de un sistem care poate asigura succesul pentru Ungaria, iar acesta nu este liberalismul, vremea acestuia a trecut\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 cum se \u015ftie premierul Viktor Orb\u00e1n a vorbit la Universitatea de Var\u0103 Tusv\u00e1nyos despre o nou\u0103 form\u0103 a statului ungar, bazat pe munc\u0103, dar care nu este de natur\u0103 liberal\u0103.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte presa de limb\u0103 maghiar\u0103 din Rom\u00e2nia<\/b> nu putem afirma c\u0103 a avut o reac\u0163ie imediat\u0103 la discursul lui Viktor Orb\u00e1n, ci dimpotriv\u0103, a abordat \u00eentr-un mod delicat acest subiect, \u015fi \u015fi-a \u00eendreptat\u00a0 aten\u0163ia mai degrab\u0103 asupra opiniile formulate de partea rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Portalul de \u015ftiri de limb\u0103 maghiar\u0103 Transindex din Cluj-Napoca a publicat recent un material interesant, intitulat “Tehnica puterii. Se revolt\u0103 Tusv\u00e1nyos?” “Organizatorii se amuz\u0103 pe seama lui Orb\u00e1n, politicienii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) \u00eei ironizeaz\u0103 pe Semj\u00e9n, iar Tor\u00f3 s-ar \u00eemp\u0103ca cu disperare cu Partidul Civic Maghiar (PCM). Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici?\u201d, se \u00eentreab\u0103 autorul articolului. Ziaristul, care este prezent \u00een fiecare an la Universitatea de Var\u0103 \u015fi Tab\u0103ra Studen\u0163easc\u0103 Tusv\u00e1nyos, men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 \u015fi \u00een anii anteriori se putea auzi despre existen\u0163a unor conflicte dintre Viktor Orb\u00e1n, dintre diferite grupuri de interese ale Fidesz, dintre PCM – partid care a fost printre primele organiza\u0163ii maghiare \u00eenfiin\u0163ate de c\u0103tre Fidesz, \u00een Transilvania \u015fi condus un timp de Jen\u0151 Sz\u00e1sz – \u015fi Consiliul Na\u0163ional Maghiar din Transilvania, condus de europarlamentarul L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s, iar apoi dintre Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), \u00eenfiin\u0163at \u00een anul 2010, respectiv dintre organizatorii taberei. \u00cens\u0103, anul acesta ceva s-a schimbat, dar este greu de spus ce anume, observ\u0103 autorul articolului. “Poate au ie\u015fit \u00een eviden\u0163\u0103 organizatorii, care se amuzeau pe seama lui Viktor Orb\u00e1n? Sau e vorba de politicienii PPMT care erau ironici \u00een timpul discursului lui Semj\u00e9n? Sau de discursul bizar \u015fi incoerent a lui T\u0151k\u00e9s, care a fost primit de unii cu o atitudine cinic\u0103?, se \u00eentreab\u0103 autorul.\u00a0 Este un semn al schimb\u0103rii \u015fi faptul c\u0103 Tibor T. Tor\u00f3 a cerut de mai multe ori scuze pentru \u00eenfiin\u0163area PPMT \u015fi a \u00eencercat s\u0103 se \u00eempace cu Zsolt Bir\u00f3, pre\u015fedintele PCM, care a respins cu arogan\u0163\u0103 m\u00e2na \u00eentins\u0103 de Tor\u00f3. Toate acestea se pare c\u0103 au confirmat informa\u0163iile vehiculate, potrivit c\u0103rora politica na\u0163ional\u0103 a fost transferat\u0103 \u00een competen\u0163a lui L\u00e1szl\u00f3 K\u00f6v\u00e9r, nu neap\u0103rat nominal, doar practic, iar favoritul lui L\u00e1szl\u00f3 K\u00f6v\u00e9r este PCM. \u00cen ceea ce prive\u015fte pe L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s, el a “alunecat pe linia a doua”, de fapt “a c\u0103zut \u015fi el din bra\u0163ele lui Orb\u00e1n” din cauz\u0103 c\u0103 a candidat pe lista Fidesz la alegerile europarlamentare \u015fi datorit\u0103 faptului c\u0103 “a \u00eemb\u0103tr\u00e2nit”. Mul\u0163i din PPMT nu \u00een\u0163eleg ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, sunt nemul\u0163umi\u0163i, dar potrivit articolului publicat de portalul Transindex, Orb\u00e1n a reorganizat raporturile \u015fi priorit\u0103\u0163ile anterioare din considerente tehnice ale puterii. Explica\u0163iile de natur\u0103 social\u0103 \u015fi de politic\u0103 conomic\u0103 ale premierului ungar nu ajung la pragul irita\u0163iei televiziunilor de \u015ftiri sau ale talk show-urilor. \u00cen acest an, protagoni\u015ftii rom\u00e2ni nu erau interesa\u0163i fa\u0163\u0103 de discursul lui Orb\u00e1n, deoarece ei cred, probabil, c\u0103 problema poporului ungar este o chestiune a democra\u0163iei ungare \u015fi nu are, dec\u00e2t s\u0103 o rezolve.<\/p>\n

La discursul rostit de premierul ungar la B\u0103ile Tu\u015fnad au reac\u0163ionat doar doi politicieni rom\u00e2ni \u015fi directorul Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii (SRI). Referindu-se doar tangen\u0163ial la tematica privind rela\u0163iile ungaro-rom\u00e2ne, Viktor Orb\u00e1n a declarat c\u0103 \u00een ultimul an \u015fi jum\u0103tate nu a v\u0103zut o declara\u0163ie din partea ungar\u0103 care nu ar fi dat respectul cuvenit diferitelor institu\u0163ii de stat rom\u00e2ne, popurului rom\u00e2n, \u00een schimb ar putea fi realizat\u0103 o list\u0103 lung\u0103 privind declara\u0163iile rostite de partea rom\u00e2n\u0103 care nu a acordat un respect cuvenit poporului ungar.<\/p>\n

Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, care la alegerile preziden\u0163iale din aceast\u0103 toamn\u0103 va candida din partea noului partid al \u015fefului statului Traian B\u0103sescu, a infirmat afirma\u0163ia premierului Viktor Orb\u00e1n, subliniind c\u0103 din partea autorit\u0103\u0163ilor \u015fi politicienilor de la Budapesta au fost formulate asemenea declara\u0163ii insult\u0103toare. \u201eIndiferent care va fi op\u0163iunea geopolitic\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor de la Budapesta, pozi\u0163ia de fond a Rom\u00e2niei va r\u0103m\u00e2ne neschimbat\u0103, \u015fi anume c\u0103 <axa Budapesta-Moscova nu va fi promovat\u0103 \u00een nicio regiune a Rom\u00e2niei>\u201d, a precizat Cristian Diaconescu.<\/p>\n

La r\u00e2ndul s\u0103u, politicianul socialist, Bogdan Diaconu, \u015fi-a formulat, sub pretextul discursului premierului Orb\u00e1n, o proclama\u0163ie de-a dreptul antimaghiar\u0103 \u00een blogul s\u0103u promovat pe portalul adev\u0103rul.ro. , intitulat\u0103 \u201cNe este lehamite de Ungaria!\u201d \u00cen scrierea sa el enumer\u0103 manifest\u0103rile autorit\u0103\u0163ilor de la Budapesta pe care, \u00een opinia sa, nu ar trebui s\u0103 le admit\u0103 oficialii de la Bucure\u015fti, printre care \u00eengrijor\u0103rile lor pentru maghiarii din afara grani\u0163elor Ungariei, \u00een condi\u0163iile \u00een care ei nu \u015fi-au rezolvat reprezentarea \u00een Parlamentul ungar a propriilor lor minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale.<\/p>\n

\u00cen cadrul unui interviu acordat recent ziarului Adev\u0103rul \u015fi citat de portalul de \u015ftiri www.nepszava.hu<\/a>, referitor la criza din Ucraina \u015fi securitatea interna\u0163ional\u0103, directorul Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii, George Maior, a fost \u00eentrebat, cum apreciaz\u0103 expunerea premierului ungar, care a avut loc la B\u0103ile Tu\u015fnad, \u015fi politica promovat\u0103 de acesta, \u201cprin care \u00eencearc\u0103 s\u0103 le redea \u00eencrederea maghiarilor pentru c\u0103 ei alc\u0103tuiesc o mare na\u0163iune capabil\u0103 de \u00eenf\u0103ptuirea unor lucruri importante\u201d.<\/p>\n

Directorul SRI nu a dorit s\u0103 comenteze cuvintele rostite de Viktor Orb\u00e1n, dar a precizat c\u0103, \u00een opinia sa, \u201caceast\u0103 propagand\u0103\u201d nu trebuie s\u0103 se tranforme \u00eentr-o ac\u0163iune concret\u0103 pe teritoriul Rom\u00e2niei.\u201d \u201cNoi trebuie s\u0103 urm\u0103rim ca s\u0103 nu fie posibil\u0103 ob\u0163inerea cu for\u0163a a autonomiei teritoriale \u015fi a altor asemenea lucuri asupra c\u0103rora este \u00eendreptat\u0103 noua politic\u0103 a vecinilor no\u015ftrii, numit\u0103 \u201cna\u0163ional\u0103\u201d, a subliniat George Maior. \u00cen opinia directorului SRI, afirma\u0163ia premierului Viktor Orb\u00e1n, \u00een care i-a criticat pe politicienii rom\u00e2ni din cauza c\u0103 ace\u015ftia \u00een declara\u0163iile lor nu le dau respectul cuvenit maghiarilor, este o propagand\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Discursul premierului ungar Viktor Orb\u00e1n, rostit la B<\/b>\u0103ile Tu\u015fnad, a avut un ecou \u015fi \u00een presa american\u0103<\/b><\/p>\n

\n

Dou\u0103 publica\u0163ii americane prestigioase: The Wall Street Journal (WSJ) \u015fi Washington Post au relatat despre declara\u0163ia f\u0103cut\u0103 de premierul ungar, informeaz\u0103 portalul www.magyarhirlap.hu<\/a>.<\/p>\n

Prestigiosului ziar american de politic\u0103 economic\u0103, The Wall Street Journal (WSJ), a abordat subiectul privind expansiunea ideologiei iliberale. Dup\u0103 rolul \u00eeneplinit \u00een revolu\u0163iile din 1989, Ungaria este din nou un punct de referin\u0163\u0103, fiind prima \u0163ar\u0103 european\u0103 care condamn\u0103 democra\u0163ia liberal\u0103 \u015fi fa\u0163\u0103 de care se delimiteaz\u0103, sus\u0163ine publicistul ziarului The Washington Post.<\/p>\n

Potrivit editorialului ziarului WSJ, retragerea Statelor Unite ale Americii din rolul de lider global a fost, pretutindeni \u00een lume, una din consecin\u0163ele \u015ftirbirii\u00a0 ideii de libertatea politic\u0103 \u015fi economic\u0103. Relat\u00e2nd despre discursul rostit de premierul ungar Viktor Orb\u00e1n la B\u0103ile Tu\u015fnad, \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii de Var\u0103 \u015fi a Taberei Studen\u0163e\u015fti “Tusv\u00e1nyos”, WSJ a amintit c\u0103 \u00een anii 1980,Viktor Orb\u00e1n a devenit cunoscut ca politician liberal, luat \u00een sensul cuv\u00e2ntului din secolul al XIX-lea, pentru ca dup\u0103 2010, c\u00e2nd a fost reales pentru a doua oar\u0103 \u00een func\u0163ia de premier, s\u0103 demonteze, c\u00e2te pu\u0163in, fr\u00e2nele \u015fi contragreut\u0103\u0163ile constitu\u0163ionale. “Transformarea Ungariei, \u00een ritm lent, \u00eentr-un stat autoritar, ar putea p\u0103rea \u00een ochii autorit\u0103\u0163ilor de la Washington sau de la Bruxelles o problem\u0103 provincial\u0103 la periferia Europei, dar Viktor Orb\u00e1n \u00eel prive\u015fte cu admira\u0163ie pe Vladimir Putin \u015fi nutre\u015fte n\u0103zuin\u0163e similare cu cele ale premierului rus”, scrie WSJ. Potrivit publica\u0163iei, pentru mai mul\u0163i membrii ai “elitei na\u0163ionaliste”, nu este doar o simpl\u0103 fantezie re\u00eenvierea tranfrontariel\u0103 a Marii Ungarii. “Sinceritatea iliberal\u0103 manifestat\u0103 de Viktor Orb\u00e1n este un avertisment referitor la nevoia pie\u0163elor \u015fi societ\u0103\u0163ilor liberale pentru o mai mare protec\u0163ie”, sus\u0163ine WSJ, amintind c\u0103 dup\u0103 r\u0103zboiul rece sentimentul de mul\u0163umire a devenit un factor dominant, iar liberalismul a \u00eenvins, astfel c\u0103 “s-a \u00eencheiat istoria”.Dar, adep\u0163ii prestigiului stau la p\u00e2nd\u0103 tot timpul pentru a se folosi de punctele slabe ale democra\u0163iei, adaug\u0103 articolul, care lanseaz\u0103, \u00een final, un apel Europei Occidentale \u015fi pre\u015fedintelui american, solicit\u00e2nd ca odat\u0103 cu relansarea economiei s\u0103 demonstreze de ce anume este capabil\u0103 libertatea, pecum \u015fi pre\u015fedintelui american pentru a adopta o pozi\u0163ie \u00een vederea ap\u0103r\u0103rii ideii liberale. Dup\u0103 rolul \u00eendeplinit \u00een revolu\u0163iile din 1989, Ungaria a devenit din nou un punct de referin\u0163\u0103, fiind prima \u0163ar\u0103 european\u0103 care condamn\u0103 democra\u0163Ia liberal\u0103, fa\u0163\u0103 de care se delimiteaz\u0103. Ungaria \u00eentroduce un nou regim \u015fi a\u015feaz\u0103 \u00een centrul acestui regim valorile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care, de obicei, este amintit\u0103, ca exemplu, Rusia lui Vladimir Putin, valori care \u00ee\u015fi g\u0103sesc ecou \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri, scrie publicistul Fareed Zakaria \u00een articolului publicat \u00een paginile cotidianului american The Washington Post, \u00een care s-a referit la discrursul rostit de premierul ungar, la B\u0103ile Tu\u015fnad. M\u0103surile adoptate \u00een ultimii ani de Viktor Orb\u00e1n sunt principalele argumente pentru a demonstra c\u0103 pentru el Rusia lui Vladimir Putin este un model, \u015fi merg\u00e2nd pe urmele lui Vladimir Putin, \u00eentroduce un regim care poate fi caracterizat cel mai bine prin cuv\u00e2ntul “putinism”. Principalele elemente ale acestui regim sunt: na\u0163ionalismul, religia, concep\u0163ia conservatoare despre societate, capitalismul de stat \u015fi controlul guvernului asupra mass-mediei. Dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een jurul nostru, vom observa c\u0103 mai sunt \u015fi al\u0163i lideri – printre care \u015fi premierul turc Recep Tayyip Erdogan – care au stabilit ca scop preluarea unor elemente principale din putinism.Succesul lui Putin depinde de succesul de sine al pre\u015fedintelui rus \u015fi al \u0163\u0103rii conduse de el. Dac\u0103 el va triumfa \u00een Ucraina \u015fi vecina Rusiei se va implora, \u00een final, Moscovei, se pare c\u0103 a \u00eenvins Putin. Dar, dac\u0103 Ucraina face fa\u0163\u0103 \u015fi \u00een afara sferei de interese a Rusiei, economia rus\u0103 va sl\u0103bi \u00een continuare, iar Putin se va reg\u0103si, probabil, \u00een fruntea unui stat produc\u0103tor de petrol siberian, izolat global, sus\u0163ine autorul articolului publicat \u00een paginile The Washington Post.<\/p>\n

Unii anali\u015fti politici \u015fi economici, care au fost \u00eentreba\u0163i cu privire la acest subiect de televiziunea public\u0103 ungar\u0103 (MTV) sus\u0163in c\u0103 \u201cprin articolul publicat \u00een ziarul The New York Times referitor la discursul rostit de premierul Viktor Orb\u00e1n, la B\u0103ile Tu\u015fnad, anumite\u00a0 grupuri de interes economic vor s\u0103 exercite presiuni asupra Ungariei. Potrivit anali\u015ftilor, actorii economici care se afl\u0103 \u00een spatele acestui articol, sunt deranja\u0163i mai cu seam\u0103 din cauza dob\u00e2nzilor bancare \u015fi a Legii privind \u00eentroducerea taxei de reclam\u0103.<\/p>\n

Potrivit articolului publicat pe site-ul ziarului american, \u201c\u00een Ungaria a \u00eencetat s\u0103 mai existe democra\u0163ia\u201d.Autorul articolului a pledat pe l\u00e2ng\u0103 Uniunea European\u0103 pentru diminuarea c\u0103t mai rapid posibil a fondurilor de infrastructur\u0103 desitnate Ungariei, precum \u015fi pentru suspendarea dreptului de vot al Ungariei \u00een cadrul Uniunii Europene.<\/p>\n

\u00cen opinia unui analist din cadrul Institutului de sondare a opiniei publice \u201cN\u00e9z\u0151pont\u201d, grupuri politice sau economice exercit\u0103 presiuni asupra Ungariei, iar \u00een acest scop se folosesc de mass-media. \u00c1goston S\u00e1muel Mr\u00e1z crede c\u0103 \u00een spatele atacurilor se afl\u0103 anumite de grupuri de interese str\u0103ine care au fost private de \u00eencas\u0103ri importante din cauza reducerii cheltuielilor la \u00eentre\u0163inere, a dob\u00e2nzilor bancare \u015fi a \u00eentroducerii taxei de reclam\u0103.<\/p>\n

Articolul publicat \u00een paginile ziarului The New York Times este un atac ascuns, a declarat decanul Facult\u0103\u0163ii Finan\u0163elor Publice a Universit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Servicii Publice, economistul Csaba Lentner, potrivit c\u0103ruia ar putea fi \u00eenc\u0103lcat chiar \u015fi un drept interna\u0163ional prin faptul c\u0103 unii \u00eencearc\u0103 s\u0103 exercite tocmai din America presiuni asupra UE \u00eempotriva Ungariei.<\/p>\n

Traducerea \u015fi redactarea: Bal\u00e1zs Magdolna<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anul acesta Universitatea de Var\u0103 \u015fi Tab\u0103ra Studen\u0163easc\u0103 \u201eTusv\u00e1nyos\u201d a avut loc \u00een perioada 22-27 iulie, la B\u0103ile Tu\u015fnad. La aceast\u0103 manifestare a <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-470","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fara-categorie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/470","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=470"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/470\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":473,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/470\/revisions\/473"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=470"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=470"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=470"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}