{"id":4799,"date":"2020-04-22T12:14:44","date_gmt":"2020-04-22T09:14:44","guid":{"rendered":"http:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=4799"},"modified":"2020-04-22T17:14:13","modified_gmt":"2020-04-22T14:14:13","slug":"cele-mai-ucigatoare-pandemii-din-istoria-umanitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=4799","title":{"rendered":"Cele mai ucig\u0103toare pandemii din istoria umanit\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"

Pe parcursul istoriei umanit\u0103\u0163ii o serie de pandemii au decimat oamenirea \u015fi secole la r\u00e2nd nu s-a reu\u015fit identificarea cauzelor. Oamenii au presupus \u00eenc\u0103 din antichitate c\u0103 infec\u0163iile sunt provocate de anumite lucruri invizibile cu ochiul liber. Astfel, c\u0103ut\u00e2nd cauzele, au crezut mai degrab\u0103 c\u0103 este o pedeaps\u0103 a lui Dumnezeu care trebuie isp\u0103\u015fit\u0103. Oamenii au primit un r\u0103spuns abia \u00een anii 1870 c\u00e2nd a ap\u0103rut \u015ftiin\u0163a bacteriologiei, care a creat posibilitatea demonstr\u0103rii, cu ajutorul microscopului, a existen\u021bei microorganismelor.<\/strong><\/p>\n

Probabil c\u0103 nimeni nu \u015fi-a imaginat c\u0103 \u00een anul 2020 cea mai important\u0103 \u00eentrebare din via\u0163a sa va fi: c\u00e2nd se va termina noua pandemie de coronavirus? Din p\u0103cate, \u00eenc\u0103 nu avem un r\u0103spuns ferm la aceast\u0103 \u00eentrebare. Un lucru \u00eens\u0103 este cert c\u0103 pandemia de coronavirus nu este prima \u015fi cea mai grav\u0103 pandemie din istoria lumii.<\/p>\n

S\u0103 vedem cum s-au \u00eencheiat celelalte pandemii!<\/p>\n

Ciuma londonez\u0103 din 1665: <\/strong>Dup\u0103 epidemia de ciuma neagr\u0103 din 1348, Londra nu putea s\u0103 se relaxeze, deoarece ora\u015ful nu a reu\u015fit s\u0103 scape de tot de aceast\u0103 boal\u0103 infec\u0163ioas\u0103, desoebit de contagioas\u0103, care \u00een urm\u0103torii 300 de ani a provocat epidemii mai mici \u015fi mai mari, mortalitatea fiind de fiecare dat\u0103 de 20%.<\/p>\n

Din anii 1500, \u00een Anglia era obligatorie introducerea \u00een carantin\u0103 a persoanelor infectate cu cium\u0103. Casele, \u00een care era un bolnav infectat cu cium\u0103, erau \u00eensemnate, iar cei care locuiau \u00eempreun\u0103 cu un bolnav puteau s\u0103 mearg\u0103 \u00een spa\u0163ii publice doar dac\u0103 aveau asupra lor un baston alb.<\/p>\n

Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 au fost omor\u00e2te mai multe sute de c\u00e2ini \u015fi pisici, deoarece oamenii au presupus c\u0103 \u015fi animalele sunt purt\u0103toare ale bolii.<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu s-a dovedit c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, a\u015fa este, ba mai mult, c\u00e2inii \u015fi pisicile nu numai c\u0103 erau purt\u0103tori ai bolii, dar au putut infecta oamenii.<\/p>\n

Ultima mare epidemie la Londra a fost cea din 1665, c\u00e2nd\u00a0 \u00eentr-o perioad\u0103 de doar dou\u0103 luni au murit 100 de mii de oameni. \u00cen ora\u015f erau interzise toate activit\u0103\u0163ile de agrement, bolnavii erau \u00eenchi\u015fi \u00een casele lor pentru a nu infecta pe al\u0163ii. Datorit\u0103 restric\u0163iilor severe, Londra a reu\u015fit, \u00een final, s\u0103 \u00eenving\u0103 ciuma neagr\u0103.<\/p>\n

Holera:<\/strong> Epidemia de holer\u0103 a f\u0103cut mari ravagii \u00een secolul XIX, \u00een Anglia unde au murit zeci de mii de oameni. \u00cen vremea aceea se credea c\u0103 holera este cauzat\u0103 de poluarea aerului, care este un mediu propice pentru \u00eenmul\u0163irea miasmelor.<\/p>\n

John Snow, medic britanic, credea, \u00eens\u0103, altfel. Dup\u0103 ce a analizat rapoartele din spitale \u015fi din morg\u0103, \u00een 1854, a constatat c\u0103, \u00een zece zile, 500 de oameni au decedat, din cauza acestei boli, \u00een apropierea Broad Street din Londra.<\/p>\n

Medicul a \u00eenceput s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 c\u0103 pu\u0163ul care se g\u0103sea \u00een aceast\u0103 strad\u0103, \u015fi care era o surs\u0103 foarte popular\u0103 de ap\u0103 din zon\u0103, ar putea fi cauza infec\u0163iei. Snow a reu\u015fit, cu greu, s\u0103 \u00eei conving\u0103 pe func\u0163ionarii locali s\u0103 demonteze pompa de ap\u0103 de la pu\u0163. Astfel, pu\u0163ul nu a mai putut fi folosit \u015fi au \u00eencetat s\u0103 mai existe \u015fi cazuri de \u00eemboln\u0103viri.<\/p>\n

\u00cens\u0103, aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 nu era suficient\u0103 pentru eradicarea epidemiei, era nevoie de m\u0103suri pe termen lung pentru igienizarea ora\u015fului \u015fi pentru men\u0163inerea calit\u0103\u0163ii apei potabile.<\/p>\n

Aceast\u0103 reglementare a avut un efect major, \u00eentruc\u00e2t holera a disp\u0103rut practic din lumea dezvoltat\u0103, \u00eens\u0103 mai exist\u0103, chiar \u015fi \u00een zilele noastre, anumite regiuni, mai cu seam\u0103 \u00een lumea a treia, unde boala este prezent\u0103, deoarece aici \u00eenc\u0103 nu exist\u0103 ap\u0103 potabil\u0103 curat\u0103 \u015fi canalizare corespunz\u0103toare.<\/p>\n

Ciuma lui Iustinian: <\/strong>Cauza celei mai nimicitoare pandemii din istoria lumii a fost aceea\u0219i bacterie, numit\u0103 Yersinia Pestis, care este str\u00e2ns legat\u0103 de str\u0103mo\u015ful tulpinii \u201eciumei iustiniene\u201d, care a ap\u0103rut \u00een 541, \u00een Constantinopol, unde a fost adus\u0103 din Egipt, c\u00e2nd un teritoriu ocupat a trimis gr\u00e2u \u00eemp\u0103ratului, prin Marea Mediteran\u0103. Cor\u0103biile care au transportat gr\u00e2ul aveau la bord \u015fobolani care erau plini de purici infecta\u0163i cu cium\u0103. Ciuma lui Iustinian a fost una dintre cele mai mortale pandemii din istorie, a nimicit tot, \u00eencep\u00e2nd din Europa,\u00a0 Asia, Africa de Nord \u015fi p\u00e2n\u0103 la Peninsula Arabic\u0103, provoc\u00e2nd moartea a 30-50 de milioane de oameni, ceea ce a \u00eensemnat, potrivit unor estim\u0103ri, jum\u0103tate din omenire.<\/p>\n

\u00cen vremea aceea, oamenii au \u015ftiut doar c\u0103 este mai bine dac\u0103 \u00eei evit\u0103 pe bolnavi, dar nu aveau nici o cuno\u015ftin\u0163\u0103 despre cum ar trebui s\u0103 se protejeze \u00eempotriva ciumei. Potrivit istoricului Thomas Mockatis, profesor universitar la DePaul University, \u00a0cel mai probabil epidemia s-a \u00eencheiat datorit\u0103 faptului c\u0103 majoritatea oamenilor au supravie\u0163uit pentru c\u0103 au c\u0103p\u0103tat treptat imunitate la aceast\u0103 bacterie.<\/p>\n

Pandemia de pojar (rujeol\u0103) \u00een lumea nou\u0103: <\/strong>Este o infec\u0163ie viral\u0103, era bine cunoscut\u0103, fiind prezent\u0103 de secole \u00een Europa, Asia \u015fi \u00een Pensinsula Arabic\u0103. Pe continentul american a fost adus\u0103 de primii exploratori europeni, \u00een secolul XV.<\/p>\n

\u00cen timp ce \u00een Europa, Asia \u015fi Peninsula Arabic\u0103 din zece bolnavi au murit trei, \u00een America aproape to\u0163i cei care au fost infecta\u0163i au decedat. Timp de un secol, pojarul a omor\u00e2t 90-95% din popula\u0163ia b\u0103\u015ftinas\u0103 american\u0103, iar popula\u0163ia de 11 milioane de locuitori ai Mexicului s-a diminuat la un milion.<\/p>\n

Ciuma neagr\u0103: <\/strong>Sf\u00e2r\u015fitul pandemiei de cium\u0103, de tip Iustinian, nu a \u00eensemnat c\u0103 boala a disp\u0103urt de tot, deoarece cu 800 de ani mai t\u00e2rziu a provocat o nou\u0103 pandemie. Ciuma neagr\u0103 a fost prezent\u0103 din 1347 timp de 40 de ani \u015fi a omor\u00e2t 200 de milioane de oameni \u00een Europa.<\/p>\n

Potrivit istoricului Thomas Mockatis, \u00een vremea aceea omenirea nu \u015ftia de ce se infecteaz\u0103 oamenii, dar au \u00eenceput deja s\u0103 presupun\u0103 c\u0103 apropierea oamenilor unul de cel\u0103lalt ar putea s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103. Se crede c\u0103 din aceast\u0103 cauz\u0103 s-a impus \u00een ora\u015ful portuar Ragusa (azi Dubrovnik), dominat de Vene\u0163ia, ca fiecare marinar care venea \u00een ora\u015f s\u0103 stea \u00een carantin\u0103 30 de zile pe vaporul s\u0103u p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-a constatat c\u0103 este s\u0103n\u0103tos. Cu timpul num\u0103rul de zile al carantinei a fost ridicat la 40. Aceast\u0103 izolare se numea \u00een limba italian\u0103 quaranta<\/em>, de unde s-a n\u0103scut ideea \u015fi denumirea de carantin\u0103, care a avut un rol \u00eenc\u0103 de atunci \u00een lini\u015ftirea pandemiei.<\/p>\n

Sursa: noizz.hu\/hir.ma<\/p>\n

Traducerea:P\u00e9terfy T\u00fcnde<\/p>\n

Foto:hir.ma<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe parcursul istoriei umanit\u0103\u0163ii o serie de pandemii au decimat oamenirea \u015fi secole la r\u00e2nd nu s-a reu\u015fit identificarea cauzelor. Oamenii au presupus <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4800,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2251],"tags":[2326,37,2327,2325,2324,2328,36],"class_list":["post-4799","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-coronavirus","tag-ciuma-londoneza","tag-hatarok-nelkul-com","tag-holera","tag-istoria-umanitatii","tag-pandemii","tag-pojar","tag-stiri-fara-frontiere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4799"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4799\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4805,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4799\/revisions\/4805"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4800"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}