La \u00eentrebarea, cum poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103, reglementat\u0103 rela\u021bia dintre minoritatea maghiar\u0103 din Rom\u00e2nia \u0219i majoritatea rom\u00e2n\u0103, cum poate cre\u0219te \u00eencrederea unul \u00een cel\u0103lalt, deputatul UDMR, Bendek Zakari\u00e1s a declarat:<\/p>\n
\u201e\u00cenainte de toate, ar trebui s\u0103 \u00eencepem prin nevoia de a ne cunoa\u0219te reciproc, adic\u0103 s\u0103 cunoa\u0219tem tradi\u021biile, respectiv \u021belurile noastre comune. Din acest considerent, un foarte bun punct de pornire ar fi, cred eu, familiile mixte, care se cunosc reciproc, tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103, se bucur\u0103 unul de cel\u0103lalt, se bucur\u0103 pentru s\u0103rb\u0103toarea celuilalt. Aceste aspecte ar trebui eviden\u021biate \u0219i, repet, dac\u0103 ne-am cunoa\u0219te unul pe cel\u0103lalt, probabil, am g\u0103si \u0219i puncte comune de pornire \u0219i atunci, dup\u0103 un anumit timp, ar \u00eencepe a\u0219a-numita \u00eencredere unul fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt\u201d.<\/p>\n
La \u00eentrebarea, ce ar trebui f\u0103cut concret pentru ca acceptarea reciproc\u0103 s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 doar pe h\u00e2rtie, Zakari\u00e1s Benedek a spus:<\/p>\n
\u201eNoi, ca minoritate maghiar\u0103, am demarat de mai multe ori unele lucruri, cum ar fi Programul <1000 de ani \u00een Transilvania, 100 de ani \u00een Rom\u00e2nia>, \u00een cadrul c\u0103ruia am eviden\u021biat unele personalit\u0103\u021bi maghiare importante, care au contribuit la dezvoltarea statului rom\u00e2n, \u00een toate ramurile economiei, \u00eencep\u00e2nd cu \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la sport, muzic\u0103 \u0219i art\u0103. Am \u00eencercat \u0219i \u00eencerc\u0103m \u00een continuare s\u0103 prezent\u0103m aceste personalit\u0103\u021bi rom\u00e2nilor. \u00cen opinia mea, acest program este unul cu rezonan\u021be pozitive. Este nevoie de astfel de programe. Iar majoritatea, dac\u0103 va cunoa\u0219te \u0219i va accepta aceste programe – cu acceptarea este o problem\u0103, deoarece de multe ori pe ei nu \u00eei intereseaz\u0103 \u2013 se vor comporta altfel \u0219i atunci ar putea s\u0103 \u00eenceap\u0103 un fel de coabitare. Desigur, trebuie muncit mult \u00een acest sens.\u00a0 Aici, la Sibiu, procentul maghiarilor este de 2% la nivelul locuitorilor. Pot s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 noi aici suntem accepta\u021bi, probabil de aceea c\u0103 suntem pu\u021bini. Dar \u0219i aici se simte, dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva \u00een a\u0219a-zisa lume mare, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i cu ie\u0219irile \u0219efului statului. Chiar dac\u0103 rom\u00e2nii de aici nu sunt de acord cu ceea ce a spus \u0219eful statului, ei nu spun nimic \u00eempotriv\u0103, sau sunt foarte pu\u021bini care spun c\u0103 nu a avut dreptate. Mul\u021bi rom\u00e2ni au sentimentul c\u0103 minorit\u0103\u021bile na\u021bionale din Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 de toate drepturile \u0219i posibilit\u0103\u021bile, cu ceea ce eu nu pot fi de acord \u0219i \u00eencerc s\u0103 le explic. S\u0103 ne g\u00e2ndim doar la simboluri. Simbolul sa\u0219ilor din Transilvania: cele \u0219apte cet\u0103\u021bi, este acceptat \u0219i utilizat. L\u00e2ng\u0103 Turda, de exemplu, este o unitate de para\u0219uti\u0219ti, al c\u0103rei simbol este simbolul sa\u0219ilor, adic\u0103 cele \u0219apte cet\u0103\u021bi. \u00cen schimb, rom\u00e2nii nici nu vor s\u0103 aud\u0103 de simbolurile secuie\u0219ti, cu toate c\u0103 at\u00e2t simbolul secuiesc, c\u00e2t \u0219i simbolul s\u0103sesc se reg\u0103sesc \u00een stema oficial\u0103 a Rom\u00e2niei. A\u0219adar, acestea – cred eu \u2013 sunt simboluri oficiale. \u00cen acest sens trebuie muncit mult, trebuie explicat c\u0103 utilizarea simbolurilor nu este ceva diabolic. Trebuie acceptat\u0103 folosirea drapelului secuiesc, care nu a ap\u0103rut dup\u0103 1990, ci exist\u0103 de mult. \u00cen opinia mea, aceste simboluri ar trebui prezentate rom\u00e2nilor \u00een cadrul diferitelor programe \u0219i probabil peste 10-15 ani vor fi acceptate. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd exist\u0103 c\u00e2te un element care instig\u0103 unul \u00eempotriva celuilalt, este foarte greu de realizat concilierea, \u00eencrederea unuia fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt \u0219i, din p\u0103cate, \u00een ultimii ani prea pu\u021bine lucruri s-au \u00eent\u00e2mplat care ar da dovad\u0103 de \u00eencredere reciproc\u0103\u201d.<\/p>\n
L-am \u00eentrebat pe deputatul Zakari\u00e1s Benedek \u0219i despre politica de sprijin promovat\u0103 de Ungaria, respectiv despre faptul c\u0103 din cauza acestui sprijin, care este binvenit pentru maghiari, nu se creeaz\u0103 oare o pr\u0103pastie \u00eentre maghiari \u0219i rom\u00e2ni sau eventual nu contribuie la diminuarea num\u0103rului maghiarilor din Rom\u00e2nia, din cauza \u00a0faptului c\u0103 mul\u021bi tineri \u00ee\u0219i termin\u0103 liceul sau facultatea \u00een Ungaria, dintre care foarte pu\u021bini se mai \u00eentorc acas\u0103?<\/p>\n
\u201eA\u0219a cum fiecare moned\u0103 are dou\u0103 fe\u021be, a\u0219a \u0219i aceast\u0103 chestiune poate fi privit\u0103 din dou\u0103 perspective. \u00cen opinia mea, sprijinul oferit de Ungaria este un lucru foarte bun, deoarece dac\u0103 analiz\u0103m situa\u021bia jude\u021belor secuie\u0219ti din punct de vedere economic, acestea nu sunt chiar primele jude\u021be din \u021bar\u0103, iar sprijinul guvernelor rom\u00e2ne\u0219ti nu prea a fost extins p\u00e2n\u0103 la aceste jude\u021be, adic\u0103 ideea a fost \u00eentotdeauna s\u0103 aloc\u0103m c\u00e2t se poate de pu\u021bin acestor jude\u021be, \u0219i atunci sprijinul Guvernului ungar este \u0219i necesar, nu numai util. \u00cen ceea ce prive\u0219te migrarea tinerilor cu scopul de a termina liceul sau facultatea \u00een Ungaria, este posibil ca unii dintre ei, dac\u0103 nu aleg s\u0103 mearg\u0103 \u00een Ungaria, merg \u00een alte \u021b\u0103ri, iar problema este identic\u0103. Eu spun la toat\u0103 lumea c\u0103 dup\u0103 terminarea studiilor \u00een Ungaria s\u0103 vin\u0103 acas\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 se realizeze aici. Marea majoritate a elevilor pleac\u0103 \u00een Ungaria din jude\u021bele secuie\u0219ti, dar \u0219i din jude\u021bele de l\u00e2ng\u0103 grani\u021b\u0103. Desigur, exist\u0103 un dezavantaj \u00een sensul c\u0103, acas\u0103, ei nu \u00eenva\u021b\u0103 limba rom\u00e2n\u0103, din diferite motive, \u0219i dac\u0103 merg \u00een Ungaria dup\u0103 terminarea liceului sau a facult\u0103\u021bii uit\u0103 tot ceea ce au \u00eenv\u0103\u021bat \u00een privin\u021ba limbii rom\u00e2ne. Iar dac\u0103 se \u00eentorc, totu\u0219i, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i s\u0103 foloseasc\u0103 limba rom\u00e2n\u0103, deoarece altfel nu vor putea ocupa nicio func\u021bie\u201d.<\/p>\n
La \u00eentrebarea, dac\u0103 ace\u0219ti tineri care pleac\u0103 \u0219i nu se mai \u00eentorc din Ungaria, prin ei nu se completeaz\u0103, oare, for\u021ba de munc\u0103 calificat\u0103 \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 care \u00een prezent se afl\u0103 \u00eentr-un declin demografic, Zakari\u00e1s Benedek a precizat:<\/p>\n
\u201eDesigur c\u0103 exist\u0103 \u0219i acest aspect, \u00eens\u0103 nu este singular \u00een Europa. Germania de Vest a inclus \u00een Constitu\u021bia sa, \u00eenc\u0103 din 1967, c\u0103 pentru germani \u021bara este Germania de Vest. Din acest considerent, sa\u0219ii au fost cump\u0103ra\u021bi de c\u0103tre statul german din Europa de Est, dar mai cu seam\u0103 din Rom\u00e2nia. \u0218i Guvernul Ungariei a avut la un moment dat o asemenea tendin\u021b\u0103, ceea ce nu se mai resimte acum at\u00e2t de mult, dar a avut \u0219i el o strategie na\u021bional\u0103 maghiar\u0103. A\u0219adar, tendin\u021be de acest gen au existat, \u00eens\u0103 cred c\u0103 s-a schimbat aceast\u0103 direc\u021bie \u0219i acum este mai atent \u0219i Guvernul ungar, care de c\u00e2\u021biva ani a \u00eenceput s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i la maghiarii care tr\u0103iesc dispersa\u021bi \u00een diferite regiuni din Rom\u00e2nia. La \u00eenceputul anilor 2010, ace\u0219ti maghiari nu au existat pentru Guvernul ungar, acum exist\u0103, acum sunt programe care se adreseaz\u0103 acestor comunit\u0103\u021bi maghiare dispersate. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u0219i ei \u0219i-au dat seama, probabil, c\u0103 este mai bine pentru noi, dac\u0103 vom d\u0103inui acas\u0103\u201d.<\/p>\n
La \u00eentrebarea, dac\u0103 scopul programelor de dezvoltare economic\u0103 lansate de Executivul de la Budapesta este d\u0103inuirea pe p\u0103m\u00e2ntul natal, cum pot maghiarii s\u0103 se realizeze, s\u0103 izbuteasc\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul natal, dac\u0103 nu sunt accepta\u021bi de majoritatea rom\u00e2n\u0103?<\/p>\n
\u201eNu pot s\u0103 vorbesc despe altceva, dec\u00e2t despre ceea ce am tr\u0103it eu. Eu sunt aici, \u00een Sibiu, aici tr\u0103ie\u0219te familia mea, toat\u0103 lumea \u0219tie c\u0103 suntem maghiari, despre mine se \u0219tie c\u0103 sunt deputat UDMR. Am condus firme mari \u00een construc\u021bii, \u00een care doar 1% erau maghiari, \u0219i niciodat\u0103 nu am avut probleme din cauz\u0103 c\u0103 sunt maghiar. Mul\u021bi vin la Sibiu, la facultatea de inginerie, din \u021ainutul Secuiesc sau din jude\u021bul Mure\u0219, iar ace\u0219ti tineri r\u0103m\u00e2ni aici dup\u0103 terminarea facult\u0103\u021bii, se angajeaz\u0103 aici. Cel pu\u021bin un timp r\u0103m\u00e2n aici, deoarece salariile sunt mai mari \u0219i pot s\u0103 \u00ee\u0219i contracteze credite \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i cumpere case. Sunt multe familii tinere. A\u0219adar, societatea rom\u00e2neasc\u0103 manifest\u0103 o disponibilitate pentru acceptare, dar \u0219i noi trebuie s\u0103 credem c\u0103 putem fi buni maghiari, putem r\u0103m\u00e2ne maghiari f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eei jignim pe al\u021bii, ceea ce este valabil \u0219i invers. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, dac\u0103 exist\u0103 un inginer bun, nu mai conteaz\u0103 dac\u0103 este maghiar, conteaz\u0103 rezultatul. Din punct de vedere economic conteaz\u0103 \u0219i vor conta cuno\u0219tin\u021bele \u0219i rezultatul. Cum s\u0103 se comporte sau s\u0103 nu se comporte societatea majoritar\u0103 fa\u021b\u0103 de maghiari \u021bine deja de un alt sistem de valori: trecut, istorie, conflicte instigate. Prin urmare, ca speciali\u0219ti, noi suntem accepta\u021bi, problema este la nivelul comunit\u0103\u021bii maghiare: de ce revendic\u0103m drepturile noastre, de ce vrem s\u0103 folosim simbolurile noastre. Rom\u00e2nii \u00een\u021beleg foarte greu toate acestea. Pe scurt, pot s\u0103 spun c\u0103 pentru ei este bine c\u0103 exist\u0103m pentru c\u0103 se folosesc de noi din punct de vedere economic, dar p\u00e2n\u0103 aici\u201d.<\/p>\n
Referitor la extinderea drepturilor maghiarilor l-am \u00eentrebat pe deputatul UDMR, dac\u0103 nu ar fi fost mai bine \u0219i mai rapid, dac\u0103 cea mai mare organiza\u021bie pentru ap\u0103rarea intereselor maghiarilor ar fi g\u0103sit alia\u021bi din r\u00e2ndul rom\u00e2nilor chiar la \u00eenceputul anilor 1990?<\/p>\n
\u201eSunt \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei \u0219i v\u0103d ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Reu\u0219im s\u0103 g\u0103sim alia\u021bi rom\u00e2ni cu care ne \u00een\u021belegem, dar \u00een clipa \u00een care izbucne\u0219te un scandal, toat\u0103 lumea se \u00eentoarce \u00eempotriva noastr\u0103. Se poate observa din partea liderilor de partide rom\u00e2ne\u0219ti, din partea parlamentarilor c\u0103 nu au nevoie de scandal, se tem de acesta, \u0219i este\u00a0 mai bine s\u0103 spun\u0103 c\u0103 au furat, dec\u00e2t c\u0103 s-au aliat cu maghiarii. Noi suntem prezen\u021bi \u00een Parlament \u00eentr-un procent de 6,7%. Toate proiectele de lege, fie \u00een domeniul economic sau al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, fie \u00een domeniul politicii de familie, am reu\u0219it s\u0103 le trecem doar cu ajutorul alia\u021bilor. \u00cen politica de specialitate nu sunt probleme, acolo \u00een totdeauna reu\u0219im s\u0103 g\u0103sim alia\u021bi, \u00een schimb c\u00e2nd vine vorba despre simboluri, sau de pragul de 20%, adic\u0103 de acele localit\u0103\u021bi \u00een care maghiarii alc\u0103tuiesc mai mult de 20% din popula\u021bie, rom\u00e2nii imediat fac trimitere la jude\u021bele secuie\u0219ti, la autonomia secuiasc\u0103, sau c\u00e2nd aud de proiectul de autonomie imediat se g\u00e2ndesc la separatism, la faptul c\u0103 noi vrem s\u0103 fur\u0103m \u021ainutul Secuiesc. Deci, a\u0219a g\u00e2ndesc ei \u0219i a\u0219a a fost din 1990\u201d.<\/p>\n
La \u00eentrebarea, dac\u0103 autonomia secuiasc\u0103 nu va \u00eensemna o alt\u0103 pr\u0103pastie \u00eentre maghiarii care tr\u0103iesc \u00een \u021ainutul Secuiesc \u0219i cei care sunt \u00een afara acestui \u021binut, \u00een alte zone ale \u021b\u0103rii, Zakari\u00e1s Benedek a precizat:<\/p>\n
\u201eDesigur c\u0103 exist\u0103 asemenea \u00eentreb\u0103ri, \u00een acest sens \u0219i la noi s-a pus problema de mai multe ori. Cred c\u0103 ideea de baz\u0103 este ca noi s\u0103 avem drepturi egale \u0219i s\u0103 nu fim trata\u021bi ca cet\u0103\u021beni de rangul doi. Autonomia secuiasc\u0103 este doar un mijloc pentru ca cei din jude\u021bele secuie\u0219ti s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai bine. Cred c\u0103 scopul ar fi ca aici, \u00een Transilvania, \u00een Rom\u00e2nia, to\u021bi maghiarii, indiferent c\u0103 ei tr\u0103iesc la Odorheiu Secuiesc, la Sibiu sau la Satu Mare, s\u0103 fie \u00een siguran\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 fie asigurate drepturile lor , pentru ca ei s\u0103 fie m\u00e2ndri c\u0103 sunt maghiari\u201d.<\/p>\n
Interviu realizat de: Bal\u00e1zs Magdolna<\/p>\n
Foto:hirmondo.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La \u00eentrebarea, cum poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103, reglementat\u0103 rela\u021bia dintre minoritatea maghiar\u0103 din Rom\u00e2nia \u0219i majoritatea rom\u00e2n\u0103, cum poate cre\u0219te \u00eencrederea unul \u00een cel\u0103lalt, <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4855,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[2368,2370,1322,2367,2369,37,36,2366],"class_list":["post-4854","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviuri","tag-acceptare-reciproca","tag-dainuire-pe-pamant-natal","tag-deputat-udmr","tag-despre-relatiile-maghiaro-romane","tag-diferite-programe","tag-hatarok-nelkul-com","tag-stiri-fara-frontiere","tag-zakarias-benedek"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4854","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4854"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4854\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4856,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4854\/revisions\/4856"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4855"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4854"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4854"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4854"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}