Timp de dou\u0103 decenii politica maghiarilor a fost determinat\u0103 de B\u00e9la Mark\u00f3, care de zece ani s-a retras din via\u021ba politic\u0103 \u0219i de atunci scrie, a\u0219a cum a f\u0103cut-o \u0219i \u00eenainte de schimbarea regimului.<\/p>\n
Fostul pre\u0219edinte al UDMR s-a remarcat prin pozi\u021bia curajoas\u0103 \u0219i \u00een contra curentului, adoptat\u0103 la \u00eenceputul acestui an, cu ocazia atitudinilor de ur\u0103 \u0219i intoleran\u021b\u0103 care au zguduit minoritatea maghiar\u0103, legat de cazul muncitorilor sri-lankezi, adu\u0219i \u00een comuna Ditr\u0103u, jude\u021bul Harghita, de patronul unei brut\u0103rii locale. Atunci, pentru un portal maghiar din Rom\u00e2nia, B\u00e9la Mark\u00f3 a publicat o opinie \u00een care a recunoscut c\u0103 FIDESZ (principalul partid de guvernare din Ungaria, condus de Viktor Orban) \u015fi UDMR sunt principalii vinova\u0163i pentru ceea ce se \u00eent\u00e2mpl \u00een localitatea cu aproximativ 5.000 de suflete.<\/p>\n
Portalul ungar 24.hu a realizat un interviu de mare amploare cu fostul pre\u0219edinte al UDMR despre lumea lui Ceau\u0219escu \u0219i lumea de azi, respectiv despre cea ce exist\u0103 \u00eentre aceste dou\u0103 lumi.<\/p>\n
\u201eCa scriitor m\u0103 cuno\u0219teau \u0219i m\u0103 respectau mul\u021bi, iar intrarea mea \u00een marea politic\u0103 a fost motivat\u0103 de ideea c\u0103 astfel pot s\u0103 fac mai mult pentru comunitatea mea. Nu am avut inten\u021bia s\u0103 r\u0103m\u00e2n prea mult timp \u00een politic\u0103… \u00cen opinia mea, situa\u021bia Transilvaniei era nerezolvat\u0103 \u0219i aveam convingerea c\u0103 mai devreme sau mai t\u00e2rziu trebuie reglementat\u0103 aceast\u0103 chestiune.\u00a0 \u00centotdeauna am \u0219tiut c\u0103 nu poate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u0219a, c\u0103 asuprirea etnic\u0103 poate fi lichidat\u0103 \u0219i poate fi creat un model echitabil de coabitare rom\u00e2no-maghiar. Copil fiind, \u00een \u021ainutul Secuiesc, unde abia ne \u00eent\u00e2lneam cu rom\u00e2ni \u0219i nu cuno\u0219team prea bine nici istoria, am sperat c\u0103 odat\u0103 Transilvania va apar\u021bine din nou Ungariei. Transilvania nu mai poate s\u0103 apar\u021bin\u0103 Ungariei, deoarece rom\u00e2nii sunt \u00een majoritate de mult, azi procentul maghiarilor care locuiesc aici este doar de 20% \u0219i \u0219aptezeci \u0219i ceva la sut\u0103 este al rom\u00e2nilor. Situa\u021bia este \u0219i mai complicat\u0103 din cauz\u0103 c\u0103 ace\u0219ti dou\u0103zeci \u0219i ceva la sut\u0103 nu se distribuie m\u0103car \u00een mod omogen. \u00cen partea de est a Transilvaniei, respectiv \u00een partea situat\u0103 mai la distan\u021b\u0103 de grani\u021ba cu Ungaria, \u00een cele dou\u0103 jude\u021be ale \u021ainutului Secuiesc este concentrat\u0103 popula\u021bia maghiar\u0103, acolo suntem \u00eentr-un procent de 70-80%, adic\u0103 suntem \u00een majoritate, \u00een timp ce \u00een alte p\u0103r\u021bi, maghiarii sunt \u00een minoritate sau tr\u0103iesc dispersa\u021bi \u00een mai multe zone ale \u021b\u0103rii. Din cauza tuturor acestor aspecte, devine f\u0103r\u0103 sens t\u00e2nguirea permanent\u0103 din cauza apartanen\u021bei Transilvaniei. Este o alt\u0103 chestiune c\u0103 ceea ce exist\u0103 acum nu este bine \u0219i pentru Transilvania ar trebui creat un statut specific de administrare\u201d, a declarat B\u00e9la Mark\u00f3.<\/p>\n
La remarca reporterului, c\u0103 \u00eenainte cu doi ani de retraregea sa din politic\u0103, \u00een 2009 a declarat c\u0103 a \u00eenv\u0103\u021bat mult de la politicienii rom\u00e2ni care erau pe politic\u0103 extern\u0103 \u0219i care prefer\u0103 atitudinile flexibile, bizantine, \u00een loc de un management bazat pe ra\u021bionalitate, pedanterie, de tip german a maghiarilor, B\u00e9la Mark\u00f3 a spus:<\/p>\n
\u201eEste o gre\u0219eal\u0103 grav\u0103 pe care noi, maghiarii, am \u0219i comis-o pe parcursul istoriei noastre, \u0219i de fiecare dat\u0103 am pl\u0103tit un pre\u021b mare, faptul c\u0103 am calificat dispre\u021buitor drept balcanice na\u021biunile care erau la sud sau la est de noi \u0219i am considerat c\u0103 lumea lor func\u021bioneaz\u0103 haotic. M\u0103 tem c\u0103 tocmai prin ascunderea sl\u0103biciunii noastre ne-am declarat mai deosebi\u021bi fa\u021b\u0103 de ei. \u0218i azi se poate auzi \u201eface\u021bi o compara\u021bie \u00eentre satele maghiare din Transilvania \u0219i satele rom\u00e2ne\u0219ti, \u0219i ve\u021bi vedea c\u0103 vuie\u0219te diferen\u021ba\u201d. E \u00een ordine, s\u0103 facem o compara\u021bie, \u00eentr-adev\u0103r exist\u0103 o diferen\u021b\u0103, dar s\u0103 facem o compara\u021bie \u0219i \u00eentre satele noastre \u0219i satele s\u0103se\u0219ti din Rom\u00e2nia, \u0219i ne vom da seama c\u0103 totul este relativ. \u00cen opinia mea trebuie s\u0103 accept\u0103m c\u0103 cultura bizantin\u0103 este la fel de rafinat\u0103, ca \u0219i cultura occidental\u0103, numai c\u0103 are o alt\u0103 logic\u0103\u201d.<\/p>\n
La constatarea reporterului, potrivit c\u0103reia din prima clip\u0103 UDMR se confrunt\u0103 cu dou\u0103 dileme importante. Una din dileme se refer\u0103 la atitudinea fa\u021b\u0103 de partidele din Ungaria, mai exact la alegerea unui segment de la care po\u021bi a\u0219tepta bani \u0219i sprijin, respectiv men\u021binerea unei distan\u021be sau apropieri egal\u0103 fa\u021b\u0103 de to\u021bi factorii politici. A doua dilem\u0103 este de natur\u0103 intern\u0103: s\u0103 \u00eencerce ob\u021binerea rezultatelor care \u00eei ajut\u0103 pe maghiari prin promovarea unei politici bazate exclusiv pe criterii etnice, prin \u00eencercarea de a accede singur \u00een Parlamentul rom\u00e2n sau cooper\u00e2nd cu unul din partidele rom\u00e2ne\u0219ti, B\u00e9la Mark\u00f3 a precizat:<\/p>\n
\u201eLa prima dilem\u0103, r\u0103spunsul meu este c\u0103 trebuie p\u0103strat\u0103 autonomia noastr\u0103, nu trebuie s\u0103 ne leg\u0103m c\u0103ru\u021ba de nici un partid din Ungaria, \u00een timp ce trebuie s\u0103 cont\u0103m pe ajutorul tuturor guvernelor ungare \u0219i al Ungariei, indiferent care este la putere. Al doilea r\u0103spuns al meu este c\u0103 trebuie s\u0103 fim prezen\u021bi \u00een politica intern\u0103 a Rom\u00e2niei. Poate s\u0103 ne sprijine Ungaria, ba mai mult tot Occidentul, dac\u0103 la Bucure\u0219ti nu suntem prezen\u021bi, atunci vom putea ob\u021bine cel mult anumite concesii de principiu. Oric\u00e2t de mult am apar\u021bine unei singure na\u021biuni, Ungaria este o alt\u0103 \u021bar\u0103, o alt\u0103 via\u021b\u0103 politic\u0103, iar eu nu am fost dispus s\u0103 subordonez UDMR nici m\u0103car lui Viktor Orb\u00e1n, ci exclusiv voin\u021bei propriilor no\u0219tri aleg\u0103tori. UDMR \u0219i-a pierdut din greutatea sa, prin ie\u0219irea din coali\u021bia guvernamental\u0103, \u00een noiembrie 2014, \u0219i nici mai t\u00e2rziu nu a reu\u0219it s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la guvernare. Ne d\u0103 de g\u00e2ndit, din mai multe puncte de vedere, faptul c\u0103 la ultimul referendum privind modificarea Constitu\u021biei \u021b\u0103rii, cea mai sc\u0103zut\u0103 participare la urne a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00een \u021ainutul Secuiesc. Dar mai \u00eengrijor\u0103tor este c\u0103 rela\u021biile dintre cele dou\u0103 guverne din Ungaria \u0219i Rom\u00e2nia au ajuns la un nivel minim. Este \u00eengrijor\u0103tor, de asemenea, \u0219i faptul c\u0103 \u00een timp ce influen\u021ba Guvernului rom\u00e2n cre\u0219te, la Bruxelles, scade influen\u021ba conducerii Ungariei, care se afl\u0103 \u00een conflict permanent cu UE. \u00cen timpul schimb\u0103rii regimului, a avut un efect pozitiv remarcabil faptul c\u0103 Ungaria era considerat\u0103 cea mai prestigioas\u0103 \u021bar\u0103 a regiunii. Chiar \u0219i rom\u00e2nii au privit la fel la Budapesta, \u0219i nu le-a fost deloc indiferent cum se raporteaz\u0103 fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia, politica oficial\u0103 ungar\u0103. Fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 situa\u021bie, dac\u0103 azi, la Bruxelles, ar avea loc o disput\u0103 rom\u00e2no-ungar\u0103, probabilitatea este destul de mare ca s\u0103 le dea dreptate rom\u00e2nilor… Desigur, \u0219i pe mine m\u0103 irit\u0103 multe solu\u021bii adoptate de UE, dar \u00eemi este clar c\u0103 \u00een prezent, \u00een Transilvania, principala garan\u021bie a d\u0103inurii maghiarilor este reprezentat\u0103 de o Uniune European\u0103 f\u0103r\u0103 frontiere. La vremea respectiv\u0103 mul\u021bi ne-au repro\u0219at c\u0103 Ungaria, \u0219i \u00een special maghiarii din Transilvania, \u00een frunte cu UDMR, au sus\u021binut aderarea Rom\u00e2niei la UE \u0219i la NATO. Numai c\u0103 ace\u0219tia uit\u0103 c\u0103 nu a fost un compromis din partea noastr\u0103, ci a fost un interes elementar al nostru, ca \u0219i al rom\u00e2nilor. Am \u0219tiut c\u0103 aderarea Rom\u00e2niei la UE nu va rezolva problemele etnice, dar este bine \u0219i pentru noi c\u0103 putem c\u0103l\u0103tori, studia \u0219i s\u0103 c\u0103ut\u0103m un loc de munc\u0103, f\u0103r\u0103 frontiere, pretutindeni \u00een Europa, \u0219i ceea ce este \u0219i mai important este c\u0103 putem c\u0103l\u0103tori liberi \u00een Ungaria. Adic\u0103, sunt categoric pro-european\u201d.<\/p>\n
Ferestre spre trecutul unui om important<\/strong><\/p>\n La remarca reporterului precum c\u0103 B\u00e9la Mark\u00f3 si-a rec\u0103p\u0103tat umorul dup\u0103 retragerea sa din politic\u0103, \u00een 2010, \u0219i dup\u0103 dou\u0103 decenii \u0219i jum\u0103tate \u0219i-a reluat \u00eendeletnicirea de a scrie poezii, interlocutorul a r\u0103spuns cu o \u00eentrebare: \u201eSe spune c\u0103 \u00een calitate de politician nu am avut umor? Ce spun despre mine, cum am fost?\u201d La care reporterul i-a\u00a0 r\u0103spuns c\u0103 a avut \u201eo atitudine rigid\u0103 \u0219i a fost un inaugurator acru de statui\u201d.<\/p>\n \u201e\u00centr-adev\u0103r am inaugurat multe statui, ceea ce nu este un lucru vesel \u00een Transilvania. Dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc numai la tergiversarea, decenii la r\u00e2nd, din jurul statuii Libert\u0103\u021bii din Arad, azi nu am poft\u0103 de r\u00e2s, cu toate c\u0103 acest demers s-a \u00eencheiat cu bine. De altminteri, umorul este un lucru bun, deoarece contribuie la atenuarea situa\u021bilor dificile. Dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc mai bine, ar fi nevoie de mai mult umor chiar \u0219i \u00een politic\u0103\u201d, a precizat B\u00e1la Mark\u00f3, care a ad\u0103ugat:<\/p>\n \u201eDin redac\u021bia unei reviste literare am ajuns \u00een politic\u0103. Pretutindeni \u00een Transilvania, dar \u0219i \u00een Ungaria eram cunoscut ca poet. Era de la sine \u00een\u021beles c\u0103 imediat dup\u0103 c\u0103derea dictaturii Ceau\u0219escu am fost printre fondatorii noii organiza\u021bii pentru ap\u0103rarea drepturilor maghiarilor, UDMR\u201d.<\/p>\n B\u00e9la Mark\u00f3 \u0219i-a asumat primul s\u0103u rol \u00een via\u021ba public\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 destul de sumbr\u0103: \u00een mijlocul erei Ceau\u0219escu. \u00cen anul 1978, la v\u00e2rsta de 27 de ani, a intrat \u00een Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n \u201eAceast\u0103 uniune a fost relativ destul de tolerant\u0103, deschis\u0103, uneori s-a confruntat chiar \u0219i cu conducerea Partidului Comunist. \u00cen pofida constr\u00e2ngerilor dictaturii, \u00eentr-un anumit sens, a fost o organiza\u021bie de opozi\u021bie.\u00a0 Din fericire nu era caracterizat\u0103 de na\u021bionalism, de care regimul Ceau\u0219escu era tot mai p\u0103truns \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor 1970. Noi, maghiarii, nu am avut parte \u00een Uniune de nici un fel de discriminare defavorabil\u0103\u201d, a precizat.<\/p>\n \u00cen continuare a men\u021bionat c\u0103 \u00een pofida faptului c\u0103 mul\u021bi intelectuali maghiari din Transilvania au plecat din \u021bar\u0103, niciodat\u0103 nu \u0219i-a dorit acest lucru, cu toate c\u0103 idealul \u201ds\u0103 r\u0103m\u00e2nem acas\u0103, s\u0103 ne solodariz\u0103m\u201d s-a spulberat p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1980, iar cei care au reu\u0219it s\u0103 plece \u00een str\u0103in\u0103tate nici prin cap nu le-a trecut s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n P\u00e2n\u0103 \u00een 1976, B\u00e9la Mark\u00f3 a predat limba francez\u0103 \u00eentr-o \u0219coal\u0103 gneral\u0103 din jude\u021bul Covasna, dup\u0103 care p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 a lucrat ca redactor la revista literar\u0103 \u201eIgaz Sz\u00f3\u201d din T\u00e2rgu Mure\u0219. La \u00eentrebarea reporterului dac\u0103 a meritat s\u0103 se editeze o revist\u0103 literar\u0103 \u00een perioada dictaturii, a afirmat:<\/p>\n \u201eRevistele literare sau suplimentele literare ale cotidianelor au putut fi publicate cu pre\u021bul multor compromisuri. Jum\u0103tate sau trei sferturi din revista \u201eIgaz Sz\u00f3\u201d adesea nu se putea citi, deoarece con\u021binea hot\u0103r\u00e2rile congresului de partid \u0219i alte texte similare. \u00cens\u0103, ceea ce a r\u0103mas ne-am str\u0103duit s\u0103 umplem cu literatur\u0103 de calitate. P\u00e2n\u0103 un timp numerele de revist\u0103 trebuiau s\u0103 fie trimise \u00eenainte de publicare la Biroul de cenzur\u0103 a Ministerului de Interne. Dar, dat fiind faptul c\u0103 regimul avea nevoie de un sprijin economic \u0219i financiar, s-a str\u0103duit s\u0103 \u00ee\u0219i arate latura mai bun\u0103 a obrazului spre Europa de Vest, astfel c\u0103 \u00een jurul anului 1977 a fost elimint\u0103, teoretic, aceast\u0103 cenzur\u0103, \u00eens\u0103 \u00een realitate nu numai c\u0103 nu a mai existat, dar controalele devenau tot mai dure, iar aceast\u0103 sarcin\u0103 \u00eei revenea Biroului de pres\u0103 al partidului comunist\u201d.<\/p>\n \u00cen 2005, ziarul \u201eCotidianul\u201d, l-a acuzat pe B\u00e9la Mark\u00f3 c\u0103 pe vremea aceea a colaborat cu Serviciul Secret.<\/p>\n \u201e\u00cen regimul trecut cei care lucrau \u00een pres\u0103 nu puteau s\u0103 scape de vizitele periodice ale securi\u0219tilor, dar aceasta nu \u00eensemna c\u0103 omul devenea agent. Dup\u0103 schimbarea regimului, \u00een 1990, imediat dup\u0103 ce am avut acces la dosarele Securit\u0103\u021bii, primul lucru pe care l-am f\u0103cut a fost publicarea materialului referitor la mine, care con\u021binea munca de urm\u0103rire pe parcursul a mai multor ani \u0219i din care a rezultat c\u0103 discu\u021biile \u00een redac\u021bie au fost \u00eenregistrate sistematic, ba mai mult din 1986 am fost ascultat zi \u0219i noapte \u00een locuin\u021ba mea din cauza \u201dmanifest\u0103rilor mele na\u021bionaliste \u0219i iredentiste\u201d. De altminteri, am fost ridicat de Securitate \u00eenc\u0103 din anii studen\u021biei din cauz\u0103 c\u0103 am fost membru \u0219i pre\u0219edinte timp de doi ani al unui cerc literar din Cluj-Napoca. \u00cen cadrul cercului ne adunam \u00een fiecare vineri seara, c\u00e2teodat\u0103 chiar \u0219i o sut\u0103 de persoane. Securitatea a fost o institu\u021bie groaznic\u0103, a reconfigurat \u00eentreaga societate. Au fost unii care au cedat \u00een lupta cu Securitatea \u0219i au renun\u021bat la libertatea lor, al\u021bii au luptat \u0219i au \u00eencercat printr-o strategie individual\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i men\u021bin\u0103 iluzia libert\u0103\u021bii. \u00cens\u0103 este o minciun\u0103 grosolan\u0103 c\u0103 era imposibil de a refuza oferta de a colabora cu Securitatea\u201d, a explicat B\u00e9la Mark\u00f3.<\/p>\n La \u00eentrebarea, cum a reu\u0219it s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze iluzia libert\u0103\u021bii private, a spus:<\/p>\n \u201eDe exemplu, prin publicarea versurilor mele \u00een Ungaria, cu toate c\u0103 \u00een acest sens nu am primit autoriza\u021bie \u00een Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n Poeziile lui B\u00e9la Mark\u00f3 au ajuns, totu\u0219i, \u00een redac\u021biile din Ungaria cu ajutorul prietenilor s\u0103i, care \u201eaduceau c\u0103r\u021bi \u00een Rom\u00e2nia \u0219i plecau cu manuscrisele noastre\u201d.<\/p>\n Viziuni ale fostului pre\u0219edinte<\/strong><\/p>\n Potrivit fostului pre\u0219edinte al UDMR, autonomia poate reprezenta o solu\u021bie pentru minorit\u0103\u021bi.<\/p>\n \u201eUE este prea divers\u0103 ca s\u0103 func\u021bioneze pe baza unor reguli unitare\u201d, a precizat Mark\u00f3.<\/p>\n La \u00eentrebarea, cum ar trebui s\u0103 arate autonomia \u021ainutului Secuiesc, B\u00e9la Mark\u00f3 a r\u0103spuns:<\/p>\n \u201eDesigur, nu poate fi stat \u00een stat, \u00eens\u0103 trebuie acordate mai multe competen\u021be \u021ainutului Secuiesc, printre care ar trebui asigurat un buget serios \u0219i posibilitatea de a dispune asupra institu\u021biilor culturale \u0219i de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Maghiarilor din Transilvania ar trebui s\u0103 li se asigure \u0219anse egale, similare cu cele care beneficiaz\u0103 rom\u00e2nii, ceea ce nu ar fi at\u00e2t de complicat, mai ales \u00een \u021ainutul Secuiesc. Maghiarii din Transilvania primesc \u0219i \u00een prezent un sprijin material semnificativ din Ungaria, \u00eens\u0103 acest sprijin de multe ori \u00eenlocuie\u0219te sprijinul bugetar al Rom\u00e2niei. Este mare nevoie de ajutorul Ungariei, dar ceea ce se poate ob\u021bine de la Bucure\u0219ti, trebuie luat de aici, iar ceea ce vine din Ungaria trebuie folosit pentru asigurarea egalit\u0103\u021bii de \u0219anse\u201d.<\/p>\n Politica maghiar\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103…<\/strong><\/p>\n La \u00eentrebarea, dac\u0103 are \u00eencredere mai mare \u00een poezie, dec\u00e2t \u00een politic\u0103, B\u00e9la Mark\u00f3 a r\u0103spuns:<\/p>\n \u201eUna din cauzele plec\u0103rii mele din via\u021ba politic\u0103 a fost aceea c\u0103 nu prea am mai avut \u00eencredere \u00een politic\u0103. Nu m-am schimbat eu, ci natura politicii, care a alergat spre populism. Nu numai \u00een Ungaria \u0219i Rom\u00e2nia, ci \u00een \u00eentreaga lume, ceea ce nu mai este terenul meu. Mai degrab\u0103 am \u00eencredere \u00een art\u0103, \u00een literatur\u0103, \u00een special \u00een poezie. Poezia, precum politica, este o reflexie. Azi, pentru mine, poezia este o reflexie mai autentic\u0103. A\u0219a c\u0103 scriu…\u201d<\/p>\n Sursa: 24.hu<\/p>\n Traducerea: Bal\u00e1zs Magdolna<\/p>\n Foto:evz.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Timp de dou\u0103 decenii politica maghiarilor a fost determinat\u0103 de B\u00e9la Mark\u00f3, care de zece ani s-a retras din via\u021ba politic\u0103 \u0219i de <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[496],"tags":[1975,2533,2534,874,36],"class_list":["post-5069","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-mediu","tag-bela-marko","tag-despre-era-ceausescu","tag-lumea-de-azi","tag-presedinte-al-udmr","tag-stiri-fara-frontiere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5069","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5069"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5069\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5071,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5069\/revisions\/5071"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5069"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5069"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5069"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}