{"id":5615,"date":"2021-05-03T22:37:28","date_gmt":"2021-05-03T19:37:28","guid":{"rendered":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=5615"},"modified":"2021-05-03T22:41:59","modified_gmt":"2021-05-03T19:41:59","slug":"plan-national-strategic-al-cartofului-pentru-salvarea-acestui-sector-propus-de-fermieri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=5615","title":{"rendered":"Plan Na\u021bional Strategic al Cartofului pentru salvarea acestui sector, propus de fermieri"},"content":{"rendered":"<p>Clubul Fermierilor Rom\u00e2ni \u015fi Federa\u0163ia Na\u0163ional\u0103 &#8220;Cartoful&#8221; din Rom\u00e2nia propun autorit\u0103\u0163ilor implementarea unui Plan Na\u0163ional Strategic al Cartofului, pentru salvarea unui sector economic aflat \u00een mare dificultate \u015fi echilibrarea balan\u0163ei comerciale, care acum \u00eenregistreaz\u0103 un deficit de 60%, sus\u0163in reprezentan\u0163ii celor dou\u0103 organiza\u0163ii.<\/p>\n<p>Principalii factori limitativi \u00een cultura cartofului din Rom\u00e2nia sunt f\u0103r\u00e2mi\u0163area excesiv\u0103 a suprafe\u0163elor, nivelul tehnic adesea sc\u0103zut, m\u0103rimea redus\u0103 a exploata\u0163iilor agricole, calitatea slab\u0103 a materialului s\u0103ditor \u015fi, mai ales, lipsa unor spa\u0163ii adecvate pentru depozitare.<\/p>\n<p>&#8220;Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 de\u0163in\u0103 locul doi la nivel european \u00een ceea ce prive\u015fte suprafa\u0163a arabil\u0103 pentru cultivarea de cartof, \u00eens\u0103 randamentul sc\u0103zut \u015fi lipsa unor depozite individuale ale fermierilor rom\u00e2ni nu ne poate oferi aceast\u0103 pozi\u0163ie prestigioas\u0103 \u00een clasamentul continental. Din p\u0103cate, produc\u0103torii rom\u00e2ni de cartofi sunt nevoi\u0163i s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 produc\u0163ia imediat dup\u0103 recoltare la pre\u0163uri reduse, fapt datorat lipsei spa\u0163iilor de depozitare \u00een condi\u0163ii optime pe tot parcursul anului. \u00cen acest fel, \u00een fiecare an, \u00een \u0163ara noastr\u0103 au loc importuri masive de cartof&#8221;, a declarat Laszlo Becsek, vicepre\u015fedinte Clubul Fermierilor Rom\u00e2ni.<\/p>\n<p>Potrivit unui comunicat al celor dou\u0103 organiza\u0163ii transmis AGERPRES, Clubul Fermierilor Rom\u00e2ni \u015fi Federa\u0163ia Na\u0163ional\u0103 a Cartofului au avut o prim\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu ministrul Agriculturii, Adrian-Nechita Oros, \u00een cadrul c\u0103reia a fost prezentat\u0103 propunerea pentru implementarea unui Plan Na\u0163ional Strategic al Cartofului.<\/p>\n<p>Cele dou\u0103 organiza\u0163ii au sus\u0163inut necesitatea reanaliz\u0103rii de c\u0103tre minister a redistribuirii par\u0163iale din sumele alocate sprijinului cuplat la m\u0103sura aferent\u0103 cartofului timpuriu pentru industrializare \u015fi a cartofului pentru s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103. Clubul \u015fi Federa\u0163ia au realizat o analiz\u0103 \u00een acest sens \u015fi au pus la dispozi\u0163ia ministerului date economice \u015fi tehnice detaliate.<\/p>\n<p>Cele dou\u0103 organiza\u0163ii solicit\u0103 ministerului s\u0103 analizeze impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestui aliment de baz\u0103, aflat deja \u00eentr-un pronun\u0163at declin, suprafe\u0163ele cultivate cu cartof \u00een ultimii 8 ani afl\u00e2ndu-se \u00eentr-o continu\u0103 sc\u0103dere, conform datelor APIA. \u00cen aceste condi\u0163ii, cultivarea cartofului fiind nerentabil\u0103, Rom\u00e2nia va deveni \u015fi mai dependent\u0103 de importuri, ponderea la nivelul actual fiind de aproximativ 50%, cu urm\u0103ri vizibile \u00een cadrul balan\u0163ei comerciale la nivel na\u0163ional. \u00cen privin\u0163a cartofului pentru s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 din categorii biologice superioare (Elit\u0103 \u015fi Super Elit\u0103), importul reprezint\u0103 deja o pondere de peste 95%.<\/p>\n<p>De asemenea, reprezentan\u0163ii Clubului \u015fi cei ai Federa\u0163iei au prezentat \u00een cadrul reuniunii cu \u015feful MADR devize care indic\u0103 pierderi la nivel de hectar, \u00een anul 2020, de peste 1.800 de euro la cartoful timpuriu pentru industrializare \u015fi de aproximativ 3.000 euro la cartoful pentru s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103.<\/p>\n<p>&#8220;Demersul la nivelul ministerului este primul dintr-o serie de ac\u0163iuni comune pe care cele dou\u0103 organiza\u0163ii le-au planificat pentru a sus\u0163ine \u015fi promova implementarea unui Plan Na\u0163ional Strategic pentru relansarea sectorului cartofului. M\u0103surile propuse \u00een acest plan vizeaz\u0103 patru aspecte fundamentale, de interes na\u0163ional: asigurarea cantit\u0103\u0163ii de cartofi necesar\u0103 consumului la nivel na\u0163ional, asigurarea livr\u0103rii pe toat\u0103 perioada anului a cartofului rom\u00e2nesc, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii printr-o depozitare profesional\u0103 \u015fi reducerea importurilor la cartofi&#8221;, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Rom\u00e2ni.<\/p>\n<p>Potrivit datelor provizorii anun\u0163ate de Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS), produc\u0163ia de cartofi ob\u0163inut\u0103 anul trecut &#8211; 2,68 milioane de tone &#8211; a plasat Rom\u00e2nia pe locul \u015fase \u00een Uniunea European\u0103 (UE), prima pozi\u0163ie fiind ocupat\u0103 de Germania, cu 11,55 milioane de tone. \u00cen topul produc\u0103torilor de cartofi din UE se mai afl\u0103 Fran\u0163a, cu 8,73 milioane de tone, urmat\u0103 de Olanda &#8211; 7,09 milioane de tone, Polonia &#8211; 6,48 milioane de tone \u015fi Belgia, cu 4,1 milioane de tone.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u015fte suprafa\u0163a cultivat\u0103, Rom\u00e2nia a ocupat locul patru cu 166.000 hectare, dup\u0103 Polonia (359.000 hectare), Germania (275.000 hectare) \u015fi Fran\u0163a (206.000 hectare).<\/p>\n<p>Datele provizorii ale INS arat\u0103 c\u0103 anul trecut recolta local\u0103 de cartofi a fost u\u015for mai mare dec\u00e2t \u00een 2019, un plus de 56.000 de tone. Zonele cu tradi\u0163ie \u00een cultivarea cartofului sunt Harghita, Covasna, Bra\u015fov, Suceava \u015fi Sibiu.<\/p>\n<p>\u00cen anul 2018, \u00een Rom\u00e2nia, consumul mediu lunar pe o persoan\u0103 a fost de 3,02 kilograme. Consumul intern de cartofi este estimat la circa dou\u0103 milioane de tone, dar la care se mai adaug\u0103 \u00eenc\u0103 500.000 de tone pentru s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, procesare \u015fi furaje.<\/p>\n<p>Clubul Fermierilor Rom\u00e2ni pentru Agricultur\u0103 Performant\u0103 este o asocia\u0163ie non-profit \u015fi neguvernamental\u0103 a fermierilor din Rom\u00e2nia. Membrii asocia\u0163iei sunt fermieri performan\u0163i care au modele de afaceri bazate pe inova\u0163ie, tehnologie \u015fi bunele practici \u00een agricultur\u0103, pentru cre\u015fterea competitivit\u0103\u0163ii \u015fi a valorii ad\u0103ugate create \u00een acest domeniu.<\/p>\n<p>Federa\u0163ia Na\u0163ional\u0103 &#8220;Cartoful&#8221; din Rom\u00e2nia este prima Federa\u0163ie din \u0163ar\u0103, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1991 de c\u0103tre fermieri \u015fi cercet\u0103tori de la INCDCSZ Bra\u015fov cu sta\u0163iunile de cercetare aferente. Membrii federa\u0163iei sunt fermieri produc\u0103tori de cartof din toat\u0103 \u0163ara, at\u00e2t din zona tradi\u0163ional\u0103 de producere a cartofului, c\u00e2t \u015fi din zonele de producere a cartofului extratimpuriu, timpuriu \u015fi de var\u0103, procesatori de cartof \u015fi comercian\u0163i. De asemenea, 60% din furnizorii de cartof c\u0103tre re\u0163elele de magazine sunt membri ai Federa\u0163iei.<\/p>\n<p>Sursa: agerpres.ro<\/p>\n<p>Foto: bursa.ro<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Clubul Fermierilor Rom\u00e2ni \u015fi Federa\u0163ia Na\u0163ional\u0103 &#8220;Cartoful&#8221; din Rom\u00e2nia propun autorit\u0103\u0163ilor implementarea unui Plan Na\u0163ional Strategic al Cartofului, pentru salvarea unui sector economic <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5616,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[393],"tags":[3044,3042,3045,3046,3043,36],"class_list":["post-5615","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economic","tag-cultivarii","tag-plan-national-strategic","tag-productiei-de-cartof","tag-propus-de-fermieri","tag-salvarea","tag-stiri-fara-frontiere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5615","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5615"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5615\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5617,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5615\/revisions\/5617"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5616"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5615"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5615"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5615"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}