{"id":6382,"date":"2022-06-03T19:52:39","date_gmt":"2022-06-03T16:52:39","guid":{"rendered":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=6382"},"modified":"2022-06-03T20:11:12","modified_gmt":"2022-06-03T17:11:12","slug":"astazi-autonomia-a-devenit-un-concept-care-poate-fi-denaturat-intr-o-directie-foarte-periculoasa-interviu-cu-istoricul-maghiar-italian-stefano-bottoni-conferentiar-la-universitatea-din-fl","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=6382","title":{"rendered":"Ast\u0103zi, autonomia a devenit un concept care poate fi denaturat \u00eentr-o direc\u0163ie foarte periculoas\u0103\u201d – Interviu cu istoricul maghiaro-italian Stefano Bottoni, conferen\u0163iar la Universitatea din Floren\u021ba"},"content":{"rendered":"

\u00cen perioada 21-24 mai a avut loc la Ateneul Rom\u00e2n din Bucure\u0219ti a cincea edi\u0163ie de conferin\u021be, sub genericul \u201eDespre lumea \u00een care tr\u0103im\u201d.<\/strong><\/p>\n

Seria de conferin\u021be \u0219i dialoguri culturale \u0219i \u0219tiin\u021bifice anuale a fost organizat\u0103 de Funda\u021bia Humanitas Aqua Forte \u00een colaborare cu Editura Humanitas \u0219i Asocia\u021bia ARCCA.<\/p>\n

Desf\u0103\u0219urat anual sub egida \u201eDespe lumea \u00een care tr\u0103im\u201d, evenimentul g\u0103zduie\u0219te o serie de conferin\u021be \u0219i dialoguri culturale \u0219i \u0219tiin\u021bifice pe teme de actualitate, sus\u021binute de exper\u021bi din Rom\u00e2nia \u0219i din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

Unul dintre invita\u021bii la evenimentul din acest an a fost Stefano Bottoni, conferen\u0163iar la Universitatea din Floren\u021ba, care pred\u0103 istoria Europei de Est \u0219i istoria universal\u0103. Domeniul s\u0103u principal de cercetare este politica minorit\u0103\u021bilor \u0219i rela\u0163iile \u00een procesul de construire a statului \u00een \u0163\u0103rile blocului sovietic. Tema sa sus\u0163inut\u0103 la conferin\u021ba de la Bucure\u0219ti a fost: \u201eStalin \u0219i Transilvania. Regiunea Autonom\u0103 Maghiar\u0103 din Rom\u00e2niei \u00een anii 1950\u201d. De altfel, anul trecut a ap\u0103rut \u00een limba rom\u00e2n\u0103, sub \u00eengrijirea Editurii Humanitas, volumul s\u0103u intitulat \u201eMo\u0219tenirea lui Stalin \u00een Rom\u00e2nia. Regiunea Autonom\u0103 Maghiar\u0103, 1952-1960\u201d, pe care l-a oferit cu dedica\u0163i celor interesa\u0163i \u015fi care au participat la conferin\u0163a sa.<\/p>\n

Desigur, prima noastr\u0103 \u00eentrebare a fost cu ce sentimente s-au \u00eentors acas\u0103, la Budapesta, dac\u0103 este mul\u0163umit de c\u0103l\u0103toria sa la Bucure\u0219ti \u0219i, \u00een opinia sa, cum a fost primit, cum a reac\u0163ionat publicul bucure\u015ftean la conferin\u0163a sus\u0163inut\u0103 \u015fi la dialogurile avute cu publicul?<\/p>\n

Ca autor \u0219i ca o persoan\u0103 care face navet\u0103 mereu, m-am dezobi\u015fnuit pu\u0163in de aceste c\u0103l\u0103torii din cauza pandemiei. A fost foarte intens, dar \u00een acela\u0219i timp, a trebuit s\u0103 realizez ceea ce uit\u0103m uneori, \u015fi anume c\u0103 este cu totul diferit o \u00eent\u00e2lnire online, o prezentare de carte, o conferin\u021b\u0103 sau o \u00eent\u00e2lnire cu cititorii de o \u00eent\u00e2lnire direct\u0103 care are loc \u00eentr-un spa\u0163iu unde oamenii se \u00eent\u00e2lnesc, str\u00e2ng m\u00e2na, dedic\u0103 o carte. Acest contact las\u0103 \u00een urm\u0103 mult mai multe, iar acum am amintiri foarte vii, multe lucruri trebuie s\u0103 le mai procesez, dar cu siguran\u0163\u0103 sunt fericit, deoarece am constatat din nou c\u0103 activitatea mea are sens. Faptul c\u0103 oamenii \u00eemi citesc cartea, discut\u0103 despre subiectul ei, pentru mine, ca autor, este cel mai important. Este un sentiment \u00eengrozitor s\u0103 investe\u015fti ani la r\u00e2nd \u00eentr-un subiect, s\u0103 scri despre un subiect \u015fi s\u0103 vezi c\u0103 acesta a r\u0103mas f\u0103r\u0103 ecou.<\/p>\n

Ateneul Rom\u00e2n – nu trebuie s\u0103-l prezint eu – este un loc cu totul special, chiar magic. C\u00e2nd am intrat \u00een sal\u0103 m-am \u015fi speriat pu\u021bin, am fost sub influen\u021ba lui. Apoi m-am obi\u0219nuit \u015fi m-am concentrat asupra a ceea ce aveam de spus. Publicul a fost mixt, din c\u00e2te am v\u0103zut, deoarece mul\u0163i au cump\u0103rat bilet \u2013 au spus c\u0103 au fost aproape dou\u0103 sute, erau tineri \u015fi oameni mai \u00een v\u00e2rst\u0103, persoane din alte domenii ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi c\u00e2\u0163iva colegi care s-au ascuns \u00een public. Am putut schimba c\u00e2teva cuvinte cu zeci de oameni care m-au rugat s\u0103 le dedic un exemplar din cartea mea \u015fi \u00eentre timp au vorbit despre ei \u00een\u015fi\u015fi. Au venit la conferin\u0163\u0103 mul\u0163i \u00a0bucure\u0219teni, dar au fost \u015fi c\u00e2\u0163iva maghiari din Transilvania \u015fi a fost \u015fi o doamn\u0103 din \u0163inutul sa\u015filor.<\/p>\n

Pentru persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103, aceast\u0103 carte \u00eenseamn\u0103 altceva, dec\u00e2t pentru cei din domeniu: au amintiri mai personale. Am \u00eencredere c\u0103 de la adolescen\u021bi \u015fi p\u00e2n\u0103 la oameni \u00een v\u00e2rst\u0103 mul\u0163i vor putea citi aceast\u0103 carte, chiar dac\u0103 este o carte de specialitate cu multe note de subsol \u0219i referin\u021be de arhiv\u0103, iar limbajul \u0219i structura ei au un caracter \u0219tiin\u021bific. Pentru cei care au tr\u0103it aceast\u0103 perioad\u0103, sau cel pu\u021bin au crescut \u00een socialism, cartea le va evoca amintiri \u0219i sentimente. Iar pentru tineri, a\u0219a cum se spune de regul\u0103, este istorie care descrie vremuri vechi, trecute despre o epoc\u0103, \u00a0despre care pu\u0163in s-a povestit acas\u0103 sau la \u015fcoal\u0103.<\/p>\n

La \u00eentrebarea noastr\u0103, dac\u0103 autonomia r\u0103m\u00e2ne o solu\u021bie viabil\u0103 \u00een viitor, \u00een Europa, av\u00e2nd \u00een vedere trauma r\u0103zboiului declan\u0219at de Rusia, Stefano Bottoni a subliniat:<\/p>\n

Este o \u00eentrebare incitant\u0103. Rusia a declan\u015fat conflictul, invoc\u00e2nd tocmai discriminarea popula\u021biei de limb\u0103 rus\u0103 \u0219i aici m\u0103 g\u00e2ndesc la r\u0103zboiul care are loc \u00een regiunea Donbas din 2014, numit drept \u201egenocid\u201d de propaganda rus\u0103. Instrumentalizarea politic\u0103 a problemei na\u021bionalit\u0103\u021bii \u00een acest fel de c\u0103tre un sistem dictatorial nu promoveaz\u0103 deloc, din p\u0103cate, problema autonomiei teritoriale \u0219i\/sau culturale \u00een Bazinul Carpatic.<\/p>\n

Din p\u0103cate, trebuie observat c\u0103 tocmai \u00eentors\u0103tura agresiv\u0103 a politicii externe ruse din 2008 (g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 aici la invazia Georgiei din cauza Abhaziei \u0219i Osetiei de Sud) este cea care a subminat credibilitatea aspira\u0163iilor de autonomie \u00een \u00eentreaga Europ\u0103. Acest lucru trebuie v\u0103zut, ceea ce este un corolar inevitabil al proceselor istorice.<\/p>\n

Din p\u0103cate, azi este mult mai greu s\u0103 sus\u0163ii cu argumente, dec\u00e2t, \u00een deceniul de dup\u0103 echimbarea de regim. Acest lucru este adev\u0103rat chiar dac\u0103 modelele minoritare de compromis dezvoltate \u00een perioada anterioar\u0103, precum cel din Tirolul de Sud sau al suedezilor din Finlanda, func\u021bioneaz\u0103 neschimbate \u0219i cu succes. \u00cen general poate fi inclus\u0103 aici chiar \u015fi Catalonia care este mult mai \u00eempov\u0103rat\u0103 de conflicte, deoarece \u00een ultimele decenii regiunea a devenit motorul Spaniei din punct de vedere economic. Acestea sunt modele bune, func\u021bionale, viabile, democratice, care pot fi \u00eenc\u0103 recomandate cu \u00eendr\u0103zneal\u0103. Problem\u0103 este c\u0103 \u00een prezent suntem \u00een situa\u0163ia \u00een care \u00eencercarea Rusiei de a-\u0219i p\u0103stra imperiul – sau sprijinul deschis al diferitelor mi\u0219c\u0103ri separatiste din mai multe \u021b\u0103ri europene – arunc\u0103 o lumin\u0103 proast\u0103 asupra oric\u0103rei mi\u0219c\u0103ri regionale sau pro-autonomie. Conflictul etnic a fost folosit mai \u00eent\u00e2i \u00een regiunea post-sovietic\u0103 pentru a-\u015fi ap\u0103ra propriul imperiul (s\u0103 ne g\u00e2ndim la Transnistria sau \u00eentr-o form\u0103 mai bl\u00e2nd\u0103 la G\u0103g\u0103uzia \u00een Moldova, respectiv la minoritatea vorbitoare de limb\u0103 rus\u0103 din \u0163\u0103rile Baltice). Apoi, din 2014, dreptul la existen\u021b\u0103 a \u00eentregii \u0163\u0103ri a fost pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii prin folosirea cinic\u0103 a c\u0103r\u0163ii minoritare \u2013 la fel cum au procedat Hitler \u0219i Stalin cu mai multe \u021b\u0103ri din Europa Central\u0103 \u00een 1938-39. Consecin\u021ba inevitabil\u0103 a acestui fapt este abandonarea ideii de autonomie de c\u0103tre opinia public\u0103, autonomie pe care mul\u021bi o v\u0103d ast\u0103zi ca fiind doar primul pas \u00eentr-o secesiune violent\u0103. Azi \u015ftim c\u0103 rutele de migra\u0163ie, destabilizarea etnic\u0103 a Spaniei sau chiar tentativa de sf\u0103r\u00e2mare a Bosniei- Her\u021begovina – care a luat na\u0219tere \u00een urma Conven\u021biei de la Dayton din 1995 – sunt conduse de interesele strategice ale Rusiei. \u015ei mai \u015ftim c\u0103 \u00een jurul anului 2014 unii diploma\u0163i ru\u015fi au \u00eentreprins c\u00e2teva demersuri prudente, dar din fericire cu prea pu\u0163in succes.<\/p>\n

Problema de baz\u0103 este c\u0103 \u00a0Uniunea Sovietic\u0103 a fost un imperiu etnic \u00een care problema minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale era foarte cunoscut\u0103, iar puterea era foarte preocupat\u0103 de minorit\u0103\u0163i, degeaba s-a declarat drept interna\u0163ionalist\u0103. Rusia se folose\u015fte mereu de aceast\u0103 carte, ceea ce este sus\u0163inut \u015fi de folosirea provoc\u0103rilor sociale, economice \u0219i culturale, generate de migra\u0163ie \u00een Europa de Vest \u00een scopuri propagandistice sub genericul \u201eDeclinul lumii occidentale\u201d. A\u015fadar, nu cred c\u0103 instrumentalizarea politic\u0103 anuleaz\u0103 validitatea ideii de autonomie. \u00cen schimb cred c\u0103 \u00eei oblig\u0103 pe oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 sau pe politicienii care ar sus\u0163ine autonomia, ca ei s\u0103 sus\u0163in\u0103 vorbele lor cu argumnete mai solide, deoarece ar putea fi \u00een\u0163elese gre\u015fit. \u00a0Autonomia politic\u0103 \u015fi teritorial\u0103 bazat\u0103 pe criterii etnice\/lingvistice a devenit un concept care poate fi denaturat \u00eentr-o direc\u0163ie foarte periculoas\u0103. Trebuie luptat cu aceast\u0103 povar\u0103, trebuie \u00eenvins\u0103 aceast\u0103 povar\u0103.<\/p>\n

Catalonia a evoluat de la statut de autonomie la mi\u0219c\u0103ri pt independen\u021b\u0103; au existat reverbera\u021bii \u00een pres\u0103, s-a vorbit c\u0103 \u00een spatele mi\u0219c\u0103rilor, ilegale pentru justi\u021bia spaniol\u0103, au stat ac\u021biuni ale Rusiei.<\/p>\n

L-am \u00eentrebat pe Stefano Bottoni, cum vede viitorul, \u00een aceste condi\u021bii, pentru regiunile care au sau care aspir\u0103 la autonomie?<\/p>\n

\u00cen Tirolul de Sud nu s-a \u00eent\u00e2mplat a\u015fa ceva. Cred c\u0103 \u015fi acesta este un fenomen, nu este o regul\u0103 general\u0103, s-a \u00eent\u00e2mplat undeva, undeva a avut un succes mai mare, undeva nu a avut succes. \u00cen opinia mea, trebuie f\u0103cut\u0103 \u0219i aici o distinc\u021bie, \u0219i nu cred c\u0103 aceasta este solu\u021bia, \u0219i nu a\u0219 recomanda nici statului spaniol s\u0103 revin\u0103 la modelul supracentralizat pentru c\u0103 nu doar Constitu\u021bia spaniol\u0103 din 1978, dar \u00eentregul sistem democratic post-Franco a fost cl\u0103dit \u00een mod fundamental pe autonomii locale, pe o alian\u0163\u0103 superficial\u0103 a ini\u0163iativelor locale. Aceasta este Spania democratic\u0103 de azi, o \u00eentoarcerea nu este posibil\u0103 dec\u00e2t prin provocarea unor conflicte foarte grave. Merit\u0103 doar s\u0103 fii cu ochii deschisi, pentru c\u0103, dac\u0103 cineva sus\u021bine independen\u021ba Cataloniei, de exemplu, ar trebui s\u0103 \u0219tie c\u0103 s-ar putea s\u0103 aib\u0103 \u201eprieteni\u201d care s\u0103 nu ac\u0163ioneze neap\u0103rat \u00een favoarea cauzei. Solul este volatil \u0219i este u\u0219or s\u0103 te implici \u00een companii prea favorabile, deoarece exist\u0103 for\u021be \u2013 respectiv Rusia, ba mai mult, la nivel de stat -, care \u00een ultimii 15 ani au \u00eencercat cel pu\u0163in la un nivel minim \u015fi dovedit s\u0103 se amestece \u00een procesele Europei de Vest. \u00centreaga politic\u0103 a lui Putin nu a fost menit\u0103 s\u0103 prezinte o alternativ\u0103 organic\u0103 la democra\u0163ia liberal\u0103 pe care au dispre\u0163uit-o, ci s\u0103 provoace haos \u0219i s\u0103 se dezintegreze, ceea ce a fost un joc clasic de securitate a statului \u00een sistemele de tip sovietic. Din p\u0103cate \u015ftim din ce fel de aparat a ie\u015fit Vladimir Putin, cum g\u00e2nde\u015fte. Este distrugerea \u00eencrederii \u00een institu\u021biile democratice \u0219i \u00een valorile occidentale este rezultatul unui joc clasic de dezintegrare. Nu\u00a0 exist\u0103 nimic, nu exist\u0103 o alternativ\u0103 viabil\u0103 din partea rus\u0103. Scopul este, pur \u015fi simplu, s\u0103 nu fie bine nici altuia. Acesta este un astfel de joc \u0219i de aceea spunem c\u0103 trebuie acordat\u0103 aten\u0163ie \u015fi \u00een cazul unei dispute privind autonomia secuiasc\u0103 sau \u00eentr-o dezbatere de reform\u0103 administrativ\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Nu a\u0219 spune c\u0103 trebuie renun\u0163at la tot.<\/p>\n

De obicei, \u00een Europa, regiunile mai bogate solicit\u0103 autonomie teritorial\u0103 fa\u021b\u0103 de un stat pe care \u00eel consider\u0103 mai s\u0103rac. \u00cen Rom\u00e2nia, jude\u021bele Covasna, Harghita \u015fi Mure\u015f erau jude\u021bele cu unele dintre cele mai sc\u0103zute venituri din \u021bar\u0103 si totu\u0219i existau persoane care revendicau acest statut. L-am \u00eentrebat pe istoricul Stefano Bottoni, cum se explic\u0103 acest paradox \u0219i care crede c\u0103 este rolul guvern\u0103rilor Viktor Orb\u00e1n \u00een toat\u0103 aceast\u0103 chestiune?<\/p>\n

Ambele sunt ra\u0163ionale. Cel s\u0103rac se g\u00e2nde\u015fte \u2013 pe drept sau pe nedrept, poate s\u0103 fie ceva adev\u0103r \u00een asta \u2013 c\u0103 este un stat supracentralizat, statul rom\u00e2n a\u015fa a fost de-a lungul istoriei sale, a\u015fa c\u0103 nu este nimic nou \u00een aceasta. Aceast\u0103 structur\u0103 \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea local\u0103, deoarece nu exist\u0103 investi\u0163ii, dezvolt\u0103ri serioase de stat, prea pu\u0163in bani sunt aloca\u0163i pentru anumite scopuri, prin urmare, dac\u0103 ar r\u0103m\u00e2ne mai mul\u0163i bani la nivel local, ar exista \u015fi dezvolt\u0103ri. \u00cen acest sens, un bun exemplu este Tirolul de Suad, care \u00een anii 1970 a fost o zon\u0103 foarte s\u0103rac\u0103, atunci turismul \u00eenc\u0103 nu cuno\u015ftea o asemenea dezvoltare care caracterizeaz\u0103 ast\u0103zi regiunea \u00een fiecare sezon. Autonomia a fost acceptat\u0103 de toat\u0103 lumea nu doar pentru c\u0103 a adus la putere sau a asigurat anumite pozi\u0163ii popula\u0163iei germane de aici, ci pentru c\u0103 a contribuit la dezvoltarea economiei regiunii \u00eentr-un mod uimitor \u00een c\u00e2teva decenii \u015fi a creat o bun\u0103stare general\u0103. Desigur, \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 grupuri locale care cred c\u0103 \u00een continuare sunt prea mul\u021bi italieni aici, dar greutatea acestora este marginal\u0103. Dar sunt \u015fi regiuni, cum ar fi Sco\u0163ia, unde din cauza Brexit-ului s-au intensificat vocile celor care revendic\u0103 independen\u0163a, care din interesul apartanen\u0163ei la UE ar ie\u015fi din Regatul Unit. \u00a0Cred c\u0103 \u00een \u0162inutul Secuiesc exist\u0103 motiva\u0163ii complet diferite care \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe sus\u0163in\u0103torii radicali ai autonomiei. \u00cen cartea mea m\u0103 refer la faptul c\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care am putut urm\u0103ri \u00eemp\u0103r\u0163irea \u015fi dimensiunea investi\u0163iilor de stat \u00een cadrul planului cincinal, la \u00eenceputul anilor cinzeci, \u015faizeci, pentru \u0162inutul Secuiesc \u2013 inclusiv o parte din jude\u0163ul Mure\u015f \u2013 erau distribu\u0163i mai pu\u0163ini bani \u00een raport cu procentul locuitorilor, iar situa\u0163ia nu a fost reglementat\u0103 nici de existen\u0163a Regiunii Autonome Maghiare. \u015ei mai t\u00e2rziu au avut loc una sau dou\u0103 investi\u0163ii, cum ar fi combinatul produc\u0103tor de \u00eengr\u0103s\u0103minte chimce de l\u00e2ng\u0103 T\u00e2rgu Mure\u015f, apoi au fost construite c\u00e2teva fabrici mai moderne la Miercurea Ciuc sau la Sf\u00e2ntu Gheorghe, dar re\u0163eaua de drumuri, infrastructura a r\u0103mas prea pu\u0163in dezvoltat\u0103. Trebuie observat \u00eens\u0103 c\u0103 din anii 1990, 2000 nu numai din cauza acestei probleme a avut de suferit aceast\u0103 regiune, dar \u015fi din cauza lipsei capitalului uman. Cre\u0219terea salariilor medii \u00een ultimii 20 ani a fost general\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi se poate afirma lini\u015ftit, chiar dac\u0103 se pl\u00e2ng oamenii, c\u0103 ei tr\u0103iesc \u00een general mult mai bine dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu 20 de ani. Am fost pentru prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia acum 20 de ani \u0219i \u2013 a\u015fa cum am constatat – dezvoltarea social\u0103 \u015fi economic\u0103 este incredibil\u0103. Orice am spune este o alt\u0103 \u021bar\u0103, diferit\u0103 de Rom\u00e2nia de dinainte de 2000.\u00a0 De remarcat, \u00eens\u0103, c\u0103 \u00eentre timp situa\u021bia jude\u021belor \u021ainutului Secuiesc s-a deteriorat foarte mult fa\u021b\u0103 de media din Rom\u00e2nia. Valoarea puterii de cump\u0103rare plaseaz\u0103 acum jude\u021bele Harghita \u0219i Covasna pe ultimele locuri chiar \u0219i la nivel na\u021bional. Derapajul este evidentiat atat din punct de vedere al salariului care este sub salariul minim pe economie, de subdezvoltarea infrastructurii sau, de exemplu, de num\u0103rul de liceeni care vor ajung s\u0103 fie studen\u0163i. Acest decalaj a devenit m\u0103surabil \u00een anii 2000, iar foarfecele au continuat s\u0103 taie mai ad\u00e2nc de la criza economic\u0103 din 2008 \u0219i 2009. \u00centr-un asemenea mediu economic \u0219i stare de spirit politic\u0103 accentuat\u0103 (este suficient s\u0103 ne g\u00e2ndim doar la conflictul din Valea Uzului), investi\u021biile din Ungaria, injec\u021bia de capital ungar, s-au intensificat, ceea ce se observ\u0103 \u00een mai multe domenii. Aceast\u0103 investi\u021bie de politica na\u021bional\u0103 nu numai c\u0103 a jucat un rol economic semnificativ, dar a completat \u015fi un vid de integrare cu o viziune de integrare alternativ\u0103, condus\u0103 de Budapesta. \u00centre timp, de la statul rom\u00e2n vin relativ pu\u021bini bani, care sunt ob\u0163inu\u0163i cu pre\u0163ul unor negocieri dure. Diferitele niveluri ale administra\u021biei se \u00eempiedic\u0103 adesea reciproc \u00een \u00eendeplinirea deciziilor, \u00een timp ce natura tensionat\u0103 a sistemului judiciar nu ajut\u0103 deloc la crearea securit\u0103\u0163ii juridice. \u015ei nu este bine c\u0103 un primar se g\u00e2nde\u015fte de trei ori \u00eenainte s\u0103 semneze ceva, din cauz\u0103 c\u0103 ulterior ar putea fi tras la r\u0103spundere.<\/p>\n

Acesta nu este doar un fenomen rom\u00e2nesc, Italia a avut parte deja de un asemenea fenomen, c\u00e2ndva \u00een anii 1990 \u015fi \u015ftiu c\u00e2t de paralizant poate s\u0103 fie. Este un lucru c\u0103 lupt\u0103m \u00eempotriva corup\u0163iei, dar dac\u0103 ca o consecin\u0163\u0103 a acestei lupte nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic \u015fi se opresc \u015fi investi\u0163iile pentru c\u0103 nimeni nu are curaj s\u0103 semneze ceva, deoarece poate fi tras la r\u0103spundere din cauza legisla\u0163iei ambigue \u015fi nu ar dori s\u0103 petreac\u0103 c\u00e2teva luni la \u00eenchisoare \u00een arest preventiv, atunci exist\u0103 o problem\u0103. O alt\u0103 problem\u0103 sistemic\u0103 este c\u0103 \u00eenc\u0103 de la perioada dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale ritmul \u0219i sistemul de rela\u021bii al vie\u0163ii politice din Rom\u00e2nia nu prea a contribuit la promovarea g\u00e2ndirii pe termen lung. Am v\u0103zut asta mai ales \u00een ultimul deceniu. Durata de via\u021b\u0103 a guvernelor succesive este mai mic\u0103 de un an. Fiecare partid a guvernat deja cu to\u0163i adversarii posibili \u015fi doar rolul \u015fefului statului este mai stabil. Fa\u0163\u0103 de aceasta, \u00een Ungaria premierul hot\u0103re\u015fte c\u0103, de exemplu, la Cluj-Napoca biserica reformat\u0103 are nevoie de un colegiu, iar acesta este construit imediat, sunt aloca\u0163i zeci de miliarde de forin\u0163i din banii contribuabililor, se modific\u0103 bugetul \u015fi se poate \u00eencepe construc\u0163ia. Deoarece guvernarea este un act politic, iar Viktor Orb\u00e1n este un actor uimitor de suveran \u00een propriile sale decizii. \u00a0Nu poate fi influen\u0163at nici m\u0103car la el \u00een \u0163ar\u0103. S-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 la jum\u0103tatea lunii decembrie au \u00eenceput s\u0103 dea telefoane din Budapesta \u00een Transilvania pentru c\u0103 exist\u0103 miliarde de forin\u0163i pentru lansarea unei licita\u0163ii \u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 rapid un proiect ca banii s\u0103 fie cheltui\u0163i. O alt\u0103 diferen\u0163\u0103 este c\u0103 \u00een timp ce un ministru sau secretar de stat din partea UDMR munce\u015fte c\u00e2teva luni la Bucure\u015fti \u015fi merge la zeci de autorit\u0103\u0163i, partide etc., \u015ftiu eu c\u00e2te \u00een\u0163elegeri semneaz\u0103 ca s\u0103 ias\u0103 ceva, \u00een acest r\u0103stimp trebuie doar s\u0103 a\u015ftep\u0163i ceva de la Budapesta, care adesea \u015fi vine. Aceasta este o ofert\u0103 foarte tentant\u0103, deoarece un aparat de stat care func\u021bioneaz\u0103 complet diferit \u00ee\u0219i aduce propriul sistem, iar propriul s\u0103u sistem este de a\u0219a natur\u0103 \u00eenc\u00e2t poate adesea – \u0219i asta se vede \u00een Ungaria \u0219i, la urma urmei, este exportul acestuia – s\u0103 func\u021bioneze foarte eficient \u0219i foarte repede c\u00e2nd interesele sale o dicteaz\u0103, iar aceast\u0103 eficien\u021b\u0103, rapiditate sau chiar generozitate, este foarte convenabil\u0103 c\u00e2nd omul vede c\u0103 \u00een doi ani se construie\u015fte ceva, exist\u0103 un constructor, sunt bani, nimeni nu se opune, nimeni nu se amestec\u0103, nimeni nu sisteaz\u0103 lucr\u0103rile, nu exist\u0103 o autoritate care ar putea g\u0103si ceva, o problem\u0103.<\/p>\n

Viktor Orb\u00e1n \u0219i guvernele sale investesc masiv \u00een Transilvania de 12 ani: construiesc \u0219coli, gr\u0103dini\u021be, reabiliteaz\u0103 biserici, sus\u0163in financiar universit\u0103\u021bi \u0219i ajut\u0103 fermierii ardeleni cu programe de dezvoltare economic\u0103.<\/p>\n

La \u00eentrebarea noastr\u0103, cum vor reu\u015fi \u00een via\u0163\u0103 acei tineri care \u00eenva\u0163\u0103 doar \u00een limba maghiar\u0103, de la gr\u0103dini\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 la universitate, istoricul \u0219i-a exprimat propria p\u0103rere, care, \u00een opinia sa, \u201es-ar putea s\u0103 nu fie popular\u0103\u201d.<\/p>\n

Ungaria, ca aproape toate \u021b\u0103rile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, are probleme demografice serioase. Aceste probleme nu au putut rezolvate de nicio politic\u0103 guvernamental\u0103 sau familial\u0103. Este o provocare constant\u0103 \u0219i real\u0103, a spus Stefano Bottini, care a ad\u0103ugat:<\/p>\n

Lipsa for\u021bei de munc\u0103 \u00een Ungaria este dramatic\u0103, sute de mii de persoane calificate sau semicalificate lipsesc de pe pia\u021ba muncii \u0219i nu poate fi compensat\u0103\u00a0 doar pentru c\u0103 nu ne place migra\u021bia, ci pentru c\u0103 principalele canale de migra\u021bie evit\u0103 oricum aceast\u0103 zon\u0103. Totu\u0219i, aici exist\u0103 un astfel de efect, exist\u0103 un canal de migra\u021bie serios, care, pe de o parte, \u00eenseamn\u0103 folosirea unei distan\u0163e nu prea mari, din punct de vedere geografic, iar pe de alt\u0103 parte, garanteaz\u0103 activitatea cultural\u0103. Pentru Ungaria asta \u00eenseamn\u0103 cei de dincolo de grani\u0163ele \u0163\u0103rii. \u00cen Ungaria aceasta creeaz\u0103 dispute din anii 1990, iar pozi\u0163ia adoptat\u0103 de politicieni este acea c\u0103 \u00een politica transfrontalier\u0103 trebuie consolidat\u0103 d\u0103inuirea pe p\u0103m\u00e2ntul natal a comunit\u0103\u0163ilor maghiare. Istv\u00e1n Csurka a fost singurul politician care la \u00eenceputul anilor 1990 a anun\u0163at clar c\u0103 comunit\u0103\u0163ile care tr\u0103iesc \u00een zone dispersate trebuie relocate \u00een Ungaria. Adic\u0103, acolo nu exist\u0103 un viitor maghiar, nu are niciun rost s\u0103-l men\u0163inem. Atunci Csurka a fost huiduit de toat\u0103 lumea. Desiguri, \u00een secolul XXI, \u00een democra\u0163ie nu reloc\u0103m pe nimeni, toat\u0103 lumea locuie\u015fte acolo unde dore\u015fte. Dar asta nu rezolv\u0103 \u00eenc\u0103 problema, este o stare ipocrit\u0103, deoarece realitatea este c\u0103 o parte din subven\u021biile acordate comunit\u0103\u021bilor din Transcarpatia, Voivodina \u0219i Transilvania, plus dubla cet\u0103\u021benie, asigur\u0103 practic un canal de migra\u021bie facilitat. Nu este obligatorie.\u00a0 Nimeni nu spune c\u0103 dup\u0103 absolvirea unei \u015fcoli de limb\u0103 maghiare, administrate de biserici,\u00a0 care reflect\u0103 a\u0219tept\u0103rile morale \u0219i politice ale educa\u021biei din Ungaria, este obligatorie s\u0103 vin\u0103 \u00een Ungaria, Totu\u0219i, acesta este un fenomen foarte des \u00eent\u00e2lnit, deoarece tinerii care \u00eenva\u021b\u0103 acolo se formeaz\u0103 din punct de vedere cultural, mental \u0219i lingvistic \u00eentr-o lume \u201emaghiar\u0103 profund\u0103\u201d, compatibil\u0103 cu NER. Dup\u0103 aceea, mutarea \u00een Ungaria nu mai este un salt, ci un pas existen\u021bial. \u00cen acest context merit\u0103 o aten\u0163ie activitatea Collegiului Mathias (Mathias Corvinus Collegium, MCC) din Budapesta \u00een Transilvania \u015fi \u00een Bazinul Carpatic. Aceasta este, de exemplu, o \u0219coal\u0103 tipic\u0103 de suplimentare a cadrelor pentru FIDESZ. O propor\u021bie semnificativ\u0103 a tinerilor care \u00eenva\u0163\u0103 aici aspir\u0103 la nivelurile superioare ale aparatului de stat sau la conducerea companiilor de stat. Ei recruteaz\u0103 tineri care \u0219tiu ceva, vor s\u0103 se perfec\u021bioneze. \u0218i, mai important, cei care vor vorbi c\u00e2ndva limba maghiar\u0103 cu aceea\u0219i tonalitate ca \u0219i cei din Ungaria, care nu sunt identifica\u0163i drept \u201ecei de dincolo de grani\u0163ele \u0163\u0103rii\u201d. Pentru a face fa\u0163\u0103, ace\u015fti tineri maghiari trebuie s\u0103 citeasc\u0103 acelea\u015fi c\u0103r\u021bi \u0219i site-uri precum cei din Ungaria, practic trebuie transformat\u0103 \u00een totalitate g\u00e2ndirea \u0219i trebuie pus \u00eentr-un fel \u00een parantez\u0103 \u00eentreaga lume rom\u00e2neasc\u0103 sau s\u00e2rb\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 din 2010, aceast\u0103 recrutare accelerat\u0103 a cadrelor din partea FIDESZ a atras deja mii de tineri din str\u0103in\u0103tate la diferite niveluri ale sectorului guvernamental, ceea ce este \u00een concordan\u021b\u0103 cu interesul pe termen lung al Guvernului ungar. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 este aceasta \u00een interesul comunit\u0103\u021bilor minoritare – nu vreau s\u0103 decid eu, dar probabil c\u0103 nu este acela\u0219i cu scopul ini\u021bial. Dac\u0103 scopul ini\u021bial era de a dezvolta \u0219i de a men\u021bine acas\u0103 comunit\u0103\u021bile maghiare de dincolo de grani\u0163ele Ungariei, atunci acest obiectiv a e\u0219uat: ace\u0219ti oameni nu vor sta acas\u0103, marea majoritate nu vor avea succes acas\u0103 pentru c\u0103 dac\u0103 nu vorbesc rom\u00e2na, ucraineana sau slovaca la un nivel acceptabil, aproape ca o limb\u0103 matern\u0103, nu vor reu\u015fi acolo. Dar mul\u0163i nici nu vor. Sunt grupuri de elevi \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul public unde \u00eenv\u0103\u021barea limbii majoritare este un fel de activitate inutil\u0103, pe care nici familia nu o \u00eencurajeaz\u0103. Ace\u0219ti tineri nu vor, iar dac\u0103 nu vor, nu vor \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 vorbeasc\u0103 \u0219i s\u0103 se exprime corect \u00eentr-o anumit\u0103 limb\u0103 de stat \u0219i nici nu vor avea scopul de a \u00eencerca s\u0103 se afirme ca minoritate. O minoritate trebuie \u00eentotdeauna s\u0103 munceasc\u0103 mai mult, \u00eentotdeauna trebuie s\u0103 fac\u0103 un salt mai mare pentru a li se recunoa\u0219te performan\u021ba. Dar, dac\u0103 vor s\u0103 economiseasc\u0103 acest efort, acum practica lingvistic\u0103 le ofer\u0103 o alternativ\u0103, o cale scurt\u0103, unde trebuie s\u0103 munceasc\u0103 mai pu\u0163in. Acesta este un program: exist\u0103 un program maghiar, un sistem institu\u0163ional maghiar fa\u0163\u0103 de care sistemul institu\u0163ional maghiar ulterior cu care se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een Ungaria poate fi \u00eenv\u0103\u0163at mult mai u\u015for pentru c\u0103 este indentic. Se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu acelea\u015fi re\u0163ele care sunt adminsitrate de aceia\u015fi oameni \u015fi practic chiar dac\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-un alt stat \u015fi nu numai c\u0103 este cet\u0103\u0163eanul acestui stat, din punct de vedere tehnic \u2013 doar are h\u00e2rtie \u00een acest sens, ceea ce ofer\u0103 multe facilit\u0103\u0163i \u00een multe domenii -, dar, pur \u015fi simplu, vede c\u0103 oamenii g\u00e2ndesc identic, urm\u0103resc acelea\u015fi site-uri sau canale de televiziune. Practic este pe acea\u015fi linie sub aspect cultural.\u00a0 Acest lucru face ca acest tip de integrare s\u0103 fie foarte u\u0219or \u0219i poate fi v\u0103zut \u00een diferitele linii ale aparatului de stat \u0219i, \u00een plus, este un lucru sus\u021binut \u00een Budapesta. Cei de dincolo de grani\u0163ele \u0163\u0103rii sunt admi\u0219i \u00een mod preferen\u021bial, ceea ce multora din Ungaria nu le place, iar din sondaje putem observa c\u0103 aprecierea maghiarilor de dincolo de grani\u0163ele Ungariei este foarte mixt\u0103 \u00een societatea ungar\u0103 de ast\u0103zi. De mult nu a mai fost at\u00e2t de negativ\u0103 sau, s\u0103 zicem, mixt\u0103 aceast\u0103 apreciere. Este regretabil, dar trebui v\u0103zut, \u00een acela\u015fi timp, c\u0103 se poate folosi de aceast\u0103 chestiune, ace\u015fti oameni ajung \u00eentr-un fel de grup al puterii \u00een condi\u0163iile \u00een care nu s-au n\u0103scut aici, cunosc destul de superficial vibra\u0163iile interne ale societ\u0103\u0163ii ungare, ceea ce creeaz\u0103 probleme. \u015ei dac\u0103 ne uit\u0103m la faptul c\u0103 scopul ini\u0163ial a fost consolidarea acestei comunit\u0103\u0163i pe p\u0103m\u00e2ntul lor, atunci aceast\u0103 situa\u0163ie este \u00een contradic\u0163ie cu scopul ini\u0163ial. Dac\u0103 cineva vrea s\u0103 dezbat\u0103 aceast\u0103 chestiune, o poate face, dar eu cred \u00een mod serios \u0219i sunt sigur c\u0103 emigrarea tinerilor din clasa de mijloc va cre\u0219te \u0219i mai mult \u00een perioada urm\u0103toare, \u015fi \u00een primul r\u00e2nd nu spre Ungaria. Aceast\u0103 genera\u021bie t\u00e2n\u0103r\u0103 va fuziona \u00een Ungaria, deoarece studiaz\u0103 \u00een institu\u021bii foarte compatibile, practic este doar un mic salt s\u0103 treac\u0103 grani\u021ba, de exemplu, la punctul de trecere a frontierei de la Biharkeresztes sau la Curtici. Desigur, lumea de azi este mult mai mobil\u0103, oric\u00e2nd te po\u0163i \u00eentoarce, po\u0163i c\u0103l\u0103tori, \u00eencet-\u00eencet sunt \u015fi aici autostr\u0103zi, se poate circula destul de repede, situa\u0163ia nu este la fel ca pe vremuri c\u00e2nd omul p\u0103r\u0103sea p\u0103m\u00e2ntul natal \u015fi gata, se termina cu totul. Eu cunosc acest sistem de argumente, \u015fi eu am venit aici, \u00een Ungaria, de undeva, \u015fi eu m\u0103 mi\u015fc \u015fi este un sentiment foarte bun s\u0103 \u015fti c\u0103 aceast\u0103 \u015federe aici nu este permanent\u0103 \u015fi exist\u0103 o cale de \u00eentoarcere, numai c\u0103 la fel de bine \u015ftim c\u0103 nu exist\u0103 prea des o cale de \u00eentoarcere. Omul poate prinde r\u0103d\u0103ci \u015fi poate r\u0103m\u00e2ne acolo. Cred c\u0103 aceasta este o provocare serioas\u0103 pentru maghiarii din Transilvania. \u00cen schimb \u00een\u0163eleg c\u0103 Ungaria de azi, sistemul lui Viktor Orb\u00e1n ofer\u0103 \u015fanse mari pentru ace\u015fti tineri. Dar trebuie v\u0103zut, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi faptul c\u0103 nu este \u00een interesul \u00a0Bucure\u015ftiului crearea unei situa\u0163ii pentru maghiari. A fost o perioad\u0103, poate la \u00eenceputul anilor 2000, c\u00e2nd a existat un asemenea efort, \u00eemi amintesc c\u0103 au fost recruta\u0163i oameni \u00een Poli\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een Justi\u0163ie. Paralel cu aceast\u0103 situa\u0163ie, \u00a0\u00een perioada dintre referendumul privind dubla cet\u0103\u0163enie din 2004 \u015fi criza economic\u0103, \u00een 2004, 2005, 2008, respectiv \u00een 2009 \u015fi 2010, \u00a0prestigiul Ungariei era la punctul cel mai jos, chiar \u015fi \u00een Transilvania. Oamenii au fost \u015foca\u0163i de rezultatul referendumului. Au spus c\u0103 dac\u0103 nu ne vre\u0163i, vom fi rom\u00e2ni. \u00centre anii 2005-2008 Ungaria nu era prea atractiv\u0103 din punct de vedere economic, \u00een schimb Rom\u00e2nia s-a lansat foarte puternic.\u00a0 Atunci foarte des mergeam \u00een Rom\u00e2nia \u015fi am sim\u0163it c\u0103 foarte mul\u0163i cred \u00een Rom\u00e2nia, chiar dac\u0103 nu aveau \u00eencredere total\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, \u015fi spuneau \u201etrebuie s\u0103-i d\u0103m o \u015fans\u0103, s\u0103 vedem ce putem face aici\u201d. A venit criza economic\u0103, care a lovit puternic \u015fi Rom\u00e2nia \u015fi, implicit, \u0162inutul Secuiesc, respectiv a venit Viktor Orb\u00e1n \u015fi victoria sa, \u015fi a venit imediat \u015fi dubla cet\u0103\u0163enie, dar nu numai ca promisiune, ci concret, ceea ce a \u00eensemnat totul, practic a r\u0103sturnat complet atmosfera din Ungaria, a devenit singurul punct de referin\u021b\u0103, iar cei care au sus\u0163inut p\u00e2n\u0103 atunci Rom\u00e2nia, s-au \u00eendep\u0103rat de ea, spun\u00e2nd c\u0103 \u00a0n-are sens, aici va fi mereu un chin ca minoritate \u00een politic\u0103 \u0219i economie \u015fi practic nu merit\u0103 s\u0103 te orientezi spre aceast\u0103 direc\u0163ie. Cred c\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 situa\u0163ie poate fi pus\u0103 acum cap la cap doar ca o \u015fans\u0103 care dac\u0103 va fi ratat\u0103 nu \u015ftiu dac\u0103 se va \u00eentoarce, \u00eens\u0103 un lucru este cert, \u015fi anume c\u0103 acum situa\u0163ia este cu totul diferit.<\/p>\n

Interviu realizat de: Bal\u00e1zs Magdolna<\/p>\n

Foto: stefanobottoni.academia.edu<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen perioada 21-24 mai a avut loc la Ateneul Rom\u00e2n din Bucure\u0219ti a cincea edi\u0163ie de conferin\u021be, sub genericul \u201eDespre lumea \u00een care <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6383,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[2967,3755,3756],"class_list":["post-6382","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviuri","tag-autonomia","tag-regiunea-autonoma-maghiara","tag-stefano-bottoni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6382","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6382"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6382\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6386,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6382\/revisions\/6386"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6383"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6382"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6382"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6382"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}