{"id":7171,"date":"2023-12-12T20:05:45","date_gmt":"2023-12-12T18:05:45","guid":{"rendered":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=7171"},"modified":"2023-12-15T12:56:06","modified_gmt":"2023-12-15T10:56:06","slug":"ziua-stiintei-maghiare-in-transilvania-in-noiembrie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=7171","title":{"rendered":"Ziua \u015etiin\u0163ei Maghiare \u00een Transilvania, \u00een noiembrie"},"content":{"rendered":"

Asocia\u0163ia Muzeului Ardelean este o asocia\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 cu filiale \u00een mai multe localit\u0103\u021bi din Rom\u00e2nia, care \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00een diferite comisii de specialitate. Din 2003, Asocia\u021bia organizeaz\u0103 anual o conferin\u021b\u0103 de amploare intitulat\u0103 Ziua \u0218tiin\u021bei Maghiare \u00een Transilvania.<\/em> Aceast\u0103 conferin\u0163\u0103 a fost organizat\u0103 \u0219i anul acesta, \u00een colaborare cu Comisia Academic\u0103 din Cluj-Napoca.<\/p>\n

Pe 17 noiembrie 2023 a avut loc la Cluj-Napoca evenimentul central, \u00een cadrul c\u0103ruia invita\u021bi str\u0103ini \u0219i tineri cercet\u0103tori apropia\u0163i de activitatea celor dou\u0103 asocia\u021bii au sus\u021binut prelegeri plenare.<\/p>\n

A doua zi, pe 18 noiembrie, \u00een aula Facult\u0103\u021bii de Litere a Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai au avut loc, cu participare interna\u0163ional\u0103, prelegeri plenare (14 prelegeri), mese rotunde \u0219i dezbateri profesionale organizate \u00een comun cu Comisia Academic\u0103 din Cluj-Napoca.<\/p>\n

Seria prelegerilor a fost deschis\u0103 de lucr\u0103ri lingvistice. \u00c9va Nagy (Secretariatul de Stat pentru Culte, \u00a0Bucure\u0219ti) a sus\u021binut o prelegere intitulat\u0103 \u201eLeg\u0103tura dintre limba matern\u0103 \u0219i credin\u021b\u0103\u201d, prelegerea sus\u0163inut\u0103 de Krisztina S\u00f3falvi (Universitatea Sapientia din Transilvania), s-a intitulat \u201eParticularit\u0103\u021bi ale folosirii limbii maghiare \u00een mediul rural\u201d, iar Csilla Tam\u00e1s (Asocia\u021bia Muzeului Ardelean) a vorbit despre \u201eNumele de locuri din Suceagu\u201d.<\/p>\n

Cu aceast\u0103 ocazie au prezentat lucr\u0103ri de literatur\u0103 (dar \u0219i \u00een domeniul istoriei presei \u0219i al studiilor comparative): \u00c1gnes Korondi (Biblioteca Na\u0163ional\u0103 Sz\u00e9ch\u00e9nyi, Budapesta): Biografii \u00een limba matern\u0103 ale lui Hristos \u00een literatura ceh\u0103 \u0219i maghiar\u0103 medieval\u0103 t\u00e2rzie; Attila Rest\u00e1s (Universitatea Catolic\u0103 Eszterh\u00e1zy K\u00e1roly, Eger): Bustum lamentabile: Cartea de emblem\u0103 a canonicului Ign\u00e1c Mor\u00f3 \u00een elogiu lui Mikl\u00f3s Zr\u00ednyi (1664); Franciska K\u00f3nya (Biblioteca \u0219i Centrul de Informare al Academiei Ungare de \u0218tiin\u021be): Lucrarea l\u0103muritoare \u0219i moralizatoare a lui J\u00e1nos Moln\u00e1r scris\u0103 pentru p\u0103stori (1775); Mih\u00e1ly Szajb\u00e9ly (Universitatea din Szeged): J\u00f3kai \u00een ziarele amuzante; Zsuzsa Tapodi (Sapientia EMTE): Andrea Tompa: De multe ori nu murim.<\/p>\n

Sub titlul Aspecte transculturale \u00een istoriile literare destinate str\u0103inilor <\/em>au fost sus\u0163inute urm\u0103toarele prelegeri: Aspecte transculturale \u00een istoriile literare maghiare destinate str\u0103inilor – prezentare proiect – (\u00c9va B\u00e1nyai, Universitatea din Bucure\u0219ti); Limb\u0103 \u0219i identitate \u2013 tranzi\u021bii literare slovaco-maghiare \u00een romanele contemporane (Judit G\u00f6r\u00f6zdi, Academia Slovac\u0103 de \u0218tiin\u021be, Institutul de Literatur\u0103 Mondial\u0103); Istorii literare maghiare \u0219i traduceri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (Dumitru Elena, Universitatea La Sapienza, Roma), Patria ca problem\u0103 poetic\u0103 \u00eentr-o istorie literar\u0103 transcultural\u0103 (S\u00e1ndor Bene, Re\u021beaua de cercetare E\u00f6tv\u00f6s Lor\u00e1nd, HUN-REN, Universitatea Reformat\u0103 K\u00e1roli G\u00e1sp\u00e1r, Budapesta, Universitatea din Zagreb); Identit\u0103\u021bi scriitorice\u015fti \u00eentr-un spa\u021biu transcultural de la umanism p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre (L\u00e1szl\u00f3 Bedecs, Universitatea din Sofia); Dou\u0103 istorii literare: romanul lui Attila Bal\u00e1zs: Istorie literar\u0103 a extremit\u0103\u021bilor sudice \u0219i Proiectul de poezie al lui Ott\u00f3 Fenyvesi intitulat \u201dCitirea mor\u021bilor din Voivodina (Istv\u00e1n Lad\u00e1nyi, Universitatea Pannon, Veszpr\u00e9m).<\/p>\n

Tema mesei rotunde a fost, de asemenea, problema general\u0103 indicat\u0103 mai sus, iar participan\u021bii au fost: J\u00f3zsef Imre Bal\u00e1zs (Universitatea Babe\u0219-Bolyai, Cluj-Napoca), T\u00edmea Berki (Universitatea Babe\u0219-Bolyai, Cluj-Napoca), Annam\u00e1ria Bir\u00f3 (Universitatea Babe\u0219-Bolyai, Cluj-Napoca), Marko \u010cudi\u0107 (Universitatea din Belgrad), P\u00e9ter Dem\u00e9ny (Universitatea Babe\u015f-Bolyai, Cluj-Napoca), Martin Sukali\u0107 (Universitatea din Zagreb), J\u00falia Vallasek (Universitatea Babe\u015f-Bolyai, Cluj-Napoca).<\/p>\n

La eveniment a fost prezentat\u0103 edi\u0163ia a 3-a din acest an a revistei intitulate Muzeul din Transilvania de c\u0103tre redactorul-\u0219ef P. Ildik\u00f3 Varga, responsabil de edi\u021bie, \u0219i au luat cuv\u00e2ntul \u015fi autorii acestei edi\u0163ii. \u00cen colaborare cu Institutul de Cercetare Jak\u00f3 Zsigmond \u0219i \u00eentr-un format hibrid (fizic \u0219i online), a avut loc \u00een sala de curs a Asocia\u021biei prezentarea num\u0103rului X al anuarului CERTAMEN editat de Departamentul de \u0218tiin\u021be Umaniste, Limb\u0103 \u0219i Istorie, \u00een prezen\u0163a editorilor: L\u00e1szl\u00f3 Pak\u00f3, Attila Weisz, Emese Egyed, a directorului editurii, Annam\u00e1ria Bir\u00f3, \u0219i a unor autori. Aceast\u0103 publica\u021bie con\u021bine studiile conferin\u021bei organizate cu doi ani \u00een urm\u0103, \u00een 2021, cu prilejul Zilei \u015etiin\u0163ei Maghiare. Tot \u00een aceast\u0103 zi a avut loc \u015fi nominalizarea c\u00e2\u0219tig\u0103torului premiului Debut din acest an pentru primul rezultat \u0219tiin\u021bific \u0219i \u00eenm\u00e2narea premiului. (elogiul a fost rostit de Vilmos Keszeg). Premiul a fost c\u00e2\u015ftigat de Istv\u00e1n Szil\u00e1rd Sz\u00e1sz pentru rezultatul \u015ftiin\u0163ific ob\u0163inut \u00een 2022)<\/p>\n

Pe 19 noiembrie, cei interesa\u021bi au putut participa la o conferin\u021b\u0103 metodologic\u0103 a studen\u021bilor doctoranzi moderat\u0103 de Emese Egyed \u0219i N\u00f3ra Gabriella Tar (4 doctoranzi).<\/p>\n

Cei care au sus\u0163inut prelegeri, precum \u0219i participan\u021bii activi la masa rotund\u0103 \u0219i la prezentarea anuarului au fost colaboratori ai universit\u0103\u021bilor, institutelor de cercetare, bibliotecilor, doctoranzi \u0219i studen\u021bi din Rom\u00e2nia, Ungaria, Croa\u021bia, Italia, Bulgaria \u0219i Serbia. Prelegerile sus\u0163inute vor fi publicate dup\u0103 corecturi \u00een num\u0103r XX al anuarului CERTAMEN, \u00eempreun\u0103 cu prelegerile sec\u021biunii de istorie \u0219i istoria artei.<\/p>\n

Miza profesional\u0103 a evenimentului este schimbul de informa\u021bii, \u00eent\u00e2lnirile personale \u0219i utilizarea con\u0219tient\u0103 a limbii materne \u00een discursul \u0219tiin\u021bific.<\/p>\n

Prof. Emese Egyed, Cluj-Napoca<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Asocia\u0163ia Muzeului Ardelean este o asocia\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 cu filiale \u00een mai multe localit\u0103\u021bi din Rom\u00e2nia, care \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00een diferite comisii de <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7173,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2838],"tags":[3991,2191,36,4410],"class_list":["post-7171","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiinta","tag-in-noiembrie","tag-in-transilvania","tag-stiri-fara-frontiere","tag-ziua-stiintei-maghiare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7171","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7171"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7171\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7172,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7171\/revisions\/7172"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7173"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7171"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7171"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7171"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}