A r\u0103sunat pentru prima dat\u0103 \u00een urm\u0103 cu 103 ani, pe 22 mai 1921, \u0219i, de\u0219i mul\u021bi \u00eel contest\u0103, ast\u0103zi legitimitatea sa a fot recunoscut\u0103 de politica cultural\u0103 de dreapta: nu exist\u0103 un eveniment, fie c\u0103 este vorba despre o competi\u0163ie sportiv\u0103, investirea unui pre\u015fedinte \u00een Parlamentul de la Budapesta, fie c\u0103 este vorba despre o vizit\u0103 oficial\u0103 a unui politician \u00eentr-un sat din \u0162inutul Secuiesc, unde nu ar r\u0103suna \u00een mod obligatoriu. Transtelex a realizat o sintez\u0103 despre originea c\u00e2ntecului \u0219i drumul parcurs de acesta timp de mai bine de o sut\u0103 de ani.<\/p>\n
Desigur, maghiarii au un singur imn adev\u0103rat, sus\u0163in exper\u021bii care \u00ee\u015fi exprim\u0103 opinia lor de regul\u0103 despre imnul secuiesc, \u015fi anume: \u201eDoamne, binecuv\u00e2nteaz\u0103-i pe maghiari\u201d. Acesta este Imnul scris cu majuscule, care este un camarad demn al imnul Angliei, \u201eGod save the Queen…\u201d sau al imnului na\u0163ional german \u201eGott erhalte…\u201d, scris de compozitorul austriac Joseph Haydn, care ast\u0103zi \u2013 cu un text nou \u2013 este imnul na\u021bional al Germaniei. Exist\u0103, \u00eens\u0103, \u0219i alte c\u00e2ntece populare care sunt c\u00e2ntate de o categorie larg\u0103 de maghiari cu reveren\u021ba unui imn na\u021bional. Un exemplu \u00een acest sens este \u015fi \u201ePreacurata noastr\u0103 Maic\u0103…\u201d (\u201eBoldogasszony any\u00e1nk…\u201d), care era c\u00e2ntecul comun al aproape tuturor maghiarilor \u00eenainte de na\u0219terea capodoperei K\u00f6lcsey-Erkel.<\/p>\n
\u00cen timpul istoriei lor de un secol, secuii nu au avut un imn special. At\u00e2ta timp c\u00e2t erau separa\u021bi social ca unul dintre ordinele transilv\u0103nene, nici nu s-a pus problema privind necesitatea acestuia, iar \u00een epoca modern\u0103, c\u00e2nd au ap\u0103rut na\u021bionalit\u0103\u0163ile, secuii s-au integrat politic cu maghiarii, astfel c\u0103 ei aveau \u0219i mai pu\u021bin\u0103 nevoie de un imn propriu. Ceea ce este c\u00e2ntat ca imn secuiesc, este c\u00e2ntecul care \u00eencepe cu \u201eCine \u015ftie \u00eencotro…\u201d (\u201eKi tudja merre…\u201d) \u015fi exprim\u0103 sentimentul de neputin\u021b\u0103 al unei p\u0103r\u021bi a na\u0163iunii maghiare dup\u0103 Trianon, acel sentiment dureros c\u0103 numai Regele Csaba \u0219i Dumnezeu \u00eei pot ajuta. Iat\u0103, r\u00e2ndurile: \u201eCine \u0219tie \u00eencotro, \u00eencotro ne duce destinul\/ Pe drumuri aspre, \u00een \u00eentunericul nop\u021bii\/ Mai ajut\u0103-\u021bi \u00eenc\u0103 o dat\u0103 poporul spre victorie\/ Regele Csaba, pe c\u0103r\u0103ri de stele!\/ Un pumn de secui se macin\u0103 precum st\u00e2nca,\/ Pe o mare a luptelor dintre popoare\/ Valurile ei s-au rev\u0103rsat peste noi de mii de ori\/ Nu p\u0103r\u0103si Ardealul, Dumnezeul meu!<\/p>\n
L\u00e1szl\u00f3 Ferenc, muzicolog din Cluj-Napoca, cu o vast\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00een domeniu, a fost \u00eentrebat la \u00eenceputul anilor 2000: \u201ecare este adev\u0103rul\u201d despre imnul na\u021bional secuiesc. Ferenc L\u00e1szl\u00f3 a spus: \u201ec\u00e2ntecul este o pies\u0103 negativ\u0103, opus\u0103 al unor astfel de crea\u0163ii autentice, de construc\u021bie a na\u021biunii, cum ar fi, de exemplu, Trilogia \u00c1bel a lui \u00c1ron Tam\u00e1si, care dup\u0103 anexarea Transilvaniei a promovat tocmai vitalitatea etern\u0103, adaptabilitatea \u0219i irezistibilitatea secuilor\u201d.<\/p>\n
Cum a devenit dintr-o cantat\u0103 \u00a0un imn secuiesc?<\/strong><\/p>\n Istoria cre\u0103rii c\u00e2ntecului \u00een cauz\u0103 a fost rezumat\u0103 de Zsuzsa P. Sz\u0151ts \u00een revista \u201eKorunk\u201d. Din lucrarea specialistului a rezultat c\u0103 a\u015fa-numitul imn nu a fost creat \u00een \u0162inutul Secuiesc, ci la Budapesta. At\u00e2t textierul s\u0103u, Gy\u00f6rgy Csan\u00e1dy, n\u0103scut la Odorheiu Secuiesc, c\u00e2t \u0219i compozitorul s\u0103u, K\u00e1lm\u00e1n Mihalik, n\u0103scut la Oravi\u0163a, au fost maghiari care nu \u015fi-au asumat destinul minoritar dup\u0103 schimbarea imperiului, \u015fi s-au mutat \u00een \u021bara-mam\u0103. Csan\u00e1dy a devenit la Budapesta unul dintre membrii fondatori ai Asocia\u021biei Studen\u021bilor din Universitatea \u0219i Colegiul Secuiesc (SZEFHE). Una dintre ocaziile memorabile pentru prezentarea public\u0103 a organiza\u021biei iredente a fost pe 26 martie 1922, la Vigad\u00f3 din Buda, unde Mikl\u00f3s Horthy, Istv\u00e1n Bethlen \u0219i P\u00e1l Teleki \u0219i-au asumat patronajul. Cei interesa\u021bi de atunci puteau citi obiectivele SZEFHE \u00een ziarul \u00daj \u00c9let (Via\u0163\u0103 Nou\u0103) al asocia\u021biei: principiile de baz\u0103 erau formulate de Antal Incze cu privire la sarcinile na\u021bionale \u0219i comunitare, economistul J\u00e1nos \u00c1ron \u0219i-a asumat responsabilitatea pentru crearea existen\u021bei materiale, iar Mih\u00e1ly Kolosv\u00e1ry-Borcsa \u015fi-a asumat dezvoltarea ideii de \u201eap\u0103rare na\u021bional\u0103 apolitic\u0103\u201d. Kolosv\u00e1ry-Borcsa a devenit, de altfel, un politician de pres\u0103 recunoscut \u00een perioada dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie. A fost condamnat la moarte \u0219i executat de Tribunalul Popular la 6 decembrie 1946, din cauza postului de director de pres\u0103 asumat \u00een guvernul Imr\u00e9dy.<\/p>\n SZEFHE a propagat un trecut istoric ireal, \u00een spiritul c\u0103ruia grupurile s-au adunat \u00een \u201ena\u021bionalit\u0103\u0163i\u201d. \u00centoarcerea acas\u0103 a fost asociat\u0103 cu persoana eroului istoric mitic \u0219i s-a promovat credin\u021ba \u00een \u00eentoarcere, \u00eencrez\u00e2ndu-se \u00een miracolele prin\u0163ului Csaba. Dup\u0103 \u00eenfiin\u021bare, au organizat anual \u00a0\u201eMarele sacrificiu de mai\u201d, care a avut loc cel mai adesea la Zugliget. Ceremonia \u0219i ritualul marelui sacrificiu au inclus proclamarea ideii de rudenie huno-maghiaro-secuiasc\u0103, omagiul adus Soarelui, Focului \u0219i P\u0103m\u00e2ntului. Scopul declarat \u0219i formulat a fost de a \u021bine treaz \u0219i de a \u00eent\u0103ri sentimentul de apartenen\u021b\u0103 al maghiarilor transilv\u0103neni.<\/p>\n \u201eCine \u015ftie \u00eencotro…\u201d a fost unul dintre c\u00e2ntecele acestei ceremonii, pe atunci numit Cantat\u0103. Fondatorul SZEFHE, organizatorul ritualurilor \u0219i autorul c\u00e2ntecului, Csan\u00e1dy, astfel a scris despre acesta dup\u0103 1940, c\u00e2nd a devenit deja\u00a0 imn \u015fi material didactic obligatoriu \u015fi \u00een \u0219colile din Transilvania de Nord anexat de Ungaria: \u201eCei care nu au cunoscut-o au batjocorit ceremonia noastr\u0103 drept p\u0103g\u00e2nism \u0219i jertf\u0103 de cal alb. Nu ne-am ap\u0103rat niciodat\u0103 \u00eempotriva acestui fapt, deoarece nu am vorbit niciodat\u0103 despre asta. A fost un secret \u0219i am putut s\u0103-l p\u0103str\u0103m acest secret. Acele una sau dou\u0103 rime \u0219i c\u00e2ntece care au fost f\u0103cute publice, s-au r\u0103t\u0103cit anonim prin lume. A\u0219a a ajuns acas\u0103, \u00een Transilvania, Cantata Marii Jertfe, care a fost scris\u0103 sub form\u0103 de psalm, care s-a transformat ulterior \u00een Imnul Secuiesc\u201d.<\/p>\n Dup\u0103 1946, \u00eens\u0103, a fost interzis din nou at\u00e2t \u00een Ungaria, c\u00e2t \u0219i \u00een Rom\u00e2nia \u0219i astfel s-a intensificat procesul s\u0103u de folclorizare. Tradi\u021bia oral\u0103 a modificat textul ici \u0219i colo, iar melodia nu este chiar aceea\u0219i ast\u0103zi cu cea compus\u0103 de K\u00e1lm\u00e1n Mihalik la \u00eenceputul anilor o mie nou\u0103 sute dou\u0103zeci. Printre micile diferen\u021be este de remarcat faptul c\u0103 exist\u0103 trei versiuni al celui de-al \u0219aptelea r\u00e2nd: \u201eCapul nostru este acoperit de val de o sut\u0103 de ori\u201d, sau \u201eCapul nostru e pre\u021bul, vai, \u00eel acoper\u0103 de o sut\u0103 de ori, sau \u201eCapul nostru este acoperit de pre\u021b de o mie de ori\u201d. \u0218i este, de asemenea, important s\u0103 l\u0103murim c\u0103 Csan\u00e1dy nu a scris niciodat\u0103 sintagma \u201eNu l\u0103sa s\u0103 piar\u0103 Ardealul\u201d. Aceasta s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een primul r\u00e2nd printre maghiarii din America \u0219i este un fapt c\u0103 ast\u0103zi se c\u00e2nt\u0103 de obicei \u00een acest fel.<\/p>\n Nici K\u00e1ny\u00e1di, nici \u00c1ron Tam\u00e1si nu au fost pasiona\u0163i de \u201eimnul secuiesc\u201d<\/strong><\/p>\n De altminteri, imnul secuiesc nu s-a bucurat de un succes absolut nici \u00een anii Marii Interdic\u021bii. S\u00e1ndor K\u00e1ny\u00e1di a notat o \u00een t\u00e2mplare din 1962, c\u00e2nd l-a cunoscut pe \u00c1ron Tam\u00e1si \u0219i pe descendentul direct al armurierului \u00c1ron G\u00e1bor, la Budapesta. \u00cen timpul conversa\u021biei lor, scrie K\u00e1ny\u00e1di, \u201ea venit vorba \u015fi despre imnul secuiesc. To\u021bi trei am fost de p\u0103rere c\u0103 textul imnului este slab. Este confuz. Este pentru cei care bocesc \u00eenainte sau mai degrab\u0103 dup\u0103 ora de \u00eenchidere. Dar dac\u0103 a devenit ca ceva obi\u0219nuit pe buzele oamenilor, a\u0219a cum ar spune J\u00e1nos Arany, nu trebuie jignit. (De altfel, cine ar \u00eendr\u0103zni s\u0103 se pun\u0103 cu cei care caut\u0103 m\u00e2ng\u00e2iere \u00een am\u0103r\u0103ciunea lor, mai ales \u00een zilele noastre. A\u0219 putea ad\u0103uga, ulterior.) Nenea \u00a0\u00c1ron era de p\u0103rere, \u0219i am \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it-o \u015fi noi, c\u0103 acestui popor al nostru, format din mai multe triburi \u0219i clanul, tr\u0103ind cu aceea\u0219i limb\u0103, este suficient un imn. Un imn care \u00eencepe a\u0219a: Doamne, binecuv\u00e2nteaz\u0103-i pe maghiari…, \u0219i s\u0103 ad\u0103ug\u0103m: acolo unde este, \u0219i indiferent de confesiune\u201d.<\/p>\n \u00cen amintirile sale, K\u00e1ny\u00e1di mai scrie c\u0103 \u00een momentul mor\u021bii lui Tam\u00e1si, la ceremonia de r\u0103mas bun de la Budapesta \u2013 f\u0103r\u0103 ca organizatorii s\u0103 \u0219tie despre p\u0103rerea devastatoare a scriitorului secuiesc \u2013 un cor de fete \u00eembr\u0103cate \u00een costum secuiesc a c\u00e2ntat imnul secuiesc. \u00cens\u0103 nu s-a \u00eent\u00e2mplat la fel \u015fi \u00een satul natal al scriitorului: \u201e\u00cen ceea ce prive\u0219te lucrurile spirituale, a fost minunat. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat de nou\u0103 preo\u021bi, reverendul din Lupeni \u015fi-a luat r\u0103mas bun demn, ba chiar l-a criticat pu\u021bin pentru excesul de zel fa\u021b\u0103 de femei. \u00cenc\u0103 \u00eei aud poporul c\u00e2nt\u00e2nd: Doamne, Dumnezeule, de ce mi-ai p\u0103r\u0103sit\u201d.<\/p>\n Lista personalit\u0103\u021bilor care au \u00eencercat s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia asupra faptului c\u0103 nu este o compozi\u021bie care poate fi numit\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, imn, ar putea fi continuat\u0103, \u00eens\u0103 putem aminti dintre acestea \u015fi pe S\u00e1ndor Fodor, n\u0103scut la \u015eumuleu Ciuc, poetul Istv\u00e1n Ferenczes din Miercurea Ciuc, sau fostul director al Muzeului Na\u021bional Secuiesc, istoricul local, \u00c1d\u00e1m K\u00f3nya.<\/p>\n Poate s\u0103 ne pare r\u0103u din cauza multor lucruri pentru secui, dar poate cel mai mult din cauza imnului secuiesc, care este c\u00e2ntat la tot mai multe evenimente politice. Ei au meritat cu siguran\u021b\u0103 ceva mult mai bun dec\u00e2t asta, a scris istoricul muzical L\u00e1szl\u00f3 Dobszay, laureat al premiului Sz\u00e9chenyi, cercet\u0103tor de muzic\u0103 popular\u0103 \u015fi profesor al Academiei de Muzic\u0103 Liszt Ferenc. \u201eEste greu de imaginat o melodie mai ne-maghiar\u0103 cum este imnul secuiesc. Tot ceea ce au sus\u0163inut la aceea vreme Kod\u00e1ly, B\u00e1rdos \u0219i al\u021bii – ritmul, redarea artistic\u0103 a melodiei \u2013 ca fiind \u00een contradic\u0163ie cu tradi\u0163ia muzical\u0103 maghiar\u0103, se reg\u0103se\u015fte laolalt\u0103 \u00een imnul secuiesc “, a afirmat specialistul, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 \u00een opinia sa \u201eacesta este la care se spune: este un kitsch concentrat\u201d.<\/p>\n Dobszay, care lucreaz\u0103 \u0219i ca dirijor, \u0219i-a scris p\u0103rerea \u00een 2006, pentru c\u0103 \u00een acel moment c\u00e2ntecul a devenit o parte constant\u0103 a evenimentelor de dreapta. Pe l\u00e2ng\u0103 criticile sale estetice, Dobszay a atras aten\u0163ia \u015fi asupra contradic\u021biilor \u0219i lacunelor. Potrivit lui Dobszay, partea din textul original \u201eAjut\u0103-\u021bi poporul la victorie \u00eenc\u0103 o dat\u0103, Regele Csaba pe traseul stelelor\u201d, \u201enu este clar dac\u0103 regele va acorda victoria aici sau dac\u0103 vom emigra \u00een Calea Lactee sub conducerea sa”. Mai mult, \u00een timp ce \u00een Biblie \u0219i poezie st\u00e2nca este un simbol al solidit\u0103\u021bii, \u00een text st\u00e2nca are \u201eproprietatea de a se sf\u0103r\u00e2ma\u201d. \u201eAceast\u0103 st\u00e2nc\u0103 care se sf\u0103r\u00e2m\u0103 se refer\u0103 la \u201eo m\u00e2n\u0103 de secui\u201d. Iar dac\u0103 ei sunt o m\u00e2n\u0103 de secui, oare nu era legal \u00a0Trianonul, precum \u0219i pierderea Transilvaniei?\u201d s-a \u00eentrebat omul de \u0219tiin\u021b\u0103. Ca o concluzie final\u0103, a mai \u00eentrebat: dac\u0103 imnul secuiesc este considerat \u00een Ungaria \u201eca o expresie a apartenen\u021bei maghiarilor transilv\u0103neni, se poate pune \u00een discu\u0163ie \u015fi problema cu privire la: unde este imnul slovac, al Transcarpatiei, Voivodinei sau al Burgenlandului?\u201d. De altfel, \u0219i scriitorul Attila V\u00e1ri din \u0162inutul Secuiesc \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te aceast\u0103 opinie.<\/p>\n \u00cen pofida criticilor perspicace, decizia politicii culturale a fost acea ca acest c\u00e2ntec s\u0103 fie inclus \u00een Trezoreria Ungar\u0103 – Colec\u0163ia Hungarikum. \u00cen acest sens decizia a fost luat\u0103 de Comisia Hungarikum.<\/p>\n \u201eImnul secuiesc este o parte integrant\u0103 a vie\u021bii noastre de zi cu zi, adesea nici nu ne d\u0103m seama de valoarea sa. De aceea m\u0103 bucur c\u0103 \u00een urma eforturilor noastre depuse a fost inclus \u00een Colec\u0163ia Hungarikum, iar acest\u0103 decizie ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ne oprim un minut \u0219i s\u0103 ne spunem nou\u0103 \u00een\u015fine \u0219i altora: noi, maghiarii din Transilvania, suntem boga\u021bi pentru c\u0103 avem un imn maghiar \u0219i un imn secuiesc. Cele dou\u0103 imnuri se \u00eempac\u0103 bine unul l\u00e2ng\u0103 altul, ambele vorbesc inimilor noastre, descriu identit\u0103\u021bile noastre \u00eempletite!\u201d, a declarat Csilla Heged\u00fcs,<\/a> pre\u0219edinte al Comitetului Trezoreriei Maghiare Transilv\u0103nene.<\/p>\n \u201eImnul secuiesc \u2013 pe l\u00e2ng\u0103 stema \u0219i steagul \u2013 ast\u0103zi este un simbol inevitabil al identit\u0103\u021bii noastre regionale. Originea \u0219i via\u021ba sa ulterioar\u0103 sunt, de asemenea, legendare, a supravie\u021buit regimurilor \u0219i modelor \u0219i a devenit din ce \u00een ce mai puternic ca simbol al voin\u0163ei de a tr\u0103i a poporului secui. Este valoarea noastr\u0103 na\u021bional\u0103 remarcabil\u0103, \u00ee\u0219i are locul \u00een Colec\u0163ia Hungarikum\u201d, a declarat S\u00e1ndor Tam\u00e1s, pre\u0219edinte al Consiliului Jude\u021bean Covasna.<\/p>\n Examin\u00e2nd func\u021bia cultural\u0103 \u0219i politic\u0103 a c\u00e2ntecului, care a fost creat ca o cantat\u0103 de Gy\u00f6rgy Csan\u00e1dy \u0219i care a devenit \u00eentre timp un simbol na\u021bional, se poate spune c\u0103 intensific\u0103 imaginea maghiarilor din epoca lui Horthy. S\u0103 nu uit\u0103m: aceast\u0103 compozi\u021bie a fost primul \u0219i ultimul material didactic oficial \u00een regimul lui Horthy \u0219i de atunci a r\u0103mas \u00een con\u015ftiin\u0163a public\u0103. Desiguri, nu doar din motive cultural-politice \u00a0a ajuns de la \u201enu l\u0103sa s\u0103 piar\u0103 Ardealul, Dumnezeul nostru!\u201d, de la c\u00e2ntecul de c\u00e2rcium\u0103, care depl\u00e2ngea Trianonul, de la evenimentele biserice\u0219ti \u00eenc\u0103rcate politic p\u00e2n\u0103 la Parlamentul \u0219i Trezoreria Ungariei. Pe l\u00e2ng\u0103 rena\u0219terea lui Horthy, canonizarea sa este \u00eencurajat\u0103 \u0219i de con\u0219tientizarea faptului c\u0103 c\u00e2ntecul are un efect puternic, mobilizator: secuii se afl\u0103 \u00eentr-o lupt\u0103 continu\u0103 pentru d\u0103inuirea lor, r\u0103zboiul \u0219i seria de \u00eencerc\u0103ri nu s-au \u00eencheiat, fiecare zi \u00eenseamn\u0103 o nou\u0103 lupt\u0103. Canonizarea indic\u0103 \u015fi faptul c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 Imnul \u0219i Cuv\u00e2ntul adoptate prin consens na\u021bional, acum a fost inclus \u0219i imnul secuiesc \u00een rug\u0103ciunile na\u021bionale.<\/p>\n Sursa: transtelex.ro<\/p>\n Traducerea: Bal\u00e1zs Magdolna<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" A r\u0103sunat pentru prima dat\u0103 \u00een urm\u0103 cu 103 ani, pe 22 mai 1921, \u0219i, de\u0219i mul\u021bi \u00eel contest\u0103, ast\u0103zi legitimitatea sa a <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7319,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[139],"tags":[4508,4510,1544,4509,36],"class_list":["post-7318","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cultura","tag-imnul-secuiesc","tag-impartite","tag-opinii","tag-originea","tag-stiri-fara-frontiere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7318","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7318"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7318\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7320,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7318\/revisions\/7320"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7319"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7318"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7318"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7318"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}