{"id":75,"date":"2012-11-01T00:19:00","date_gmt":"2012-10-31T22:19:00","guid":{"rendered":"http:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=75"},"modified":"2012-11-01T00:19:00","modified_gmt":"2012-10-31T22:19:00","slug":"situatia-romilor-in-unele-tari-europene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=75","title":{"rendered":"Situa\u0163ia romilor \u00een unele \u0163\u0103ri europene"},"content":{"rendered":"


<\/p>\n

\n
<\/div>\n

Romii \u00een Ungaria<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span>
<\/span>
<\/span><\/p>\n\n\n\n\n
<\/a><\/td>\n<\/tr>\n
Alad\u00e1r at + 46\u00b0C, Hevesaranyos – Sursa: http:\/\/www.joakimeskildsen.com<\/span><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n


\u00a0\u00a0 <\/span>Potrivit informa\u0163iilor publicate recent pe potralul de \u015ftiri dehir.hu<\/i> (Debrecen, Ungaria), ultimele date statistice arat\u0103 c\u0103, \u00een prezent, \u00een Ungaria, num\u0103rul persoanelor care tr\u0103iesc la limita pragului de s\u0103r\u0103cie a crescut la aproximativ 4 milioane, din care aproape un milion tr\u0103iesc la nivelul s\u0103racilor din lumea a treia. Din aceast\u0103 ultim\u0103 categorie aproximatv 40% sunt romi sau sunt considera\u0163i de majoritatea popula\u0163iei ca fiind de etnie rom\u0103.\u00a0
\u00cen anul 2011, pre\u015fedintele Autoguvern\u0103rii Na\u0163ionale a Romilor din Ungaria, Farkas Fl\u00f3rian, deputat Fidesz \u00een Legislativul ungar, nu a avut nicio interven\u0163ie \u00een cadrul lucr\u0103rilor parlamentare pentru sus\u0163inerea cauzei romilor.
Comparativ cu guvernele anterioare, actualul Extecutiv din Ungaria aloc\u0103 sume mult mai mari pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea situa\u0163iei \u00een taberele de romi. \u00cen cadrul unui program complex pentru taberele de romi, lansat \u00een luna februarie a acestui an, Guvernul ungar aloc\u0103 4,7 miliarde de forin\u0163i \u00een vederea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii condi\u0163iei de via\u0163\u0103 a romilor. Un element obligatoriu al programului este \u00eenfiin\u0163area a\u015fa-numitei “case de stea” care, pe l\u00e2ng\u0103 asigurarea asisten\u0163ei sociale, trebuie se asigure condi\u0163iile de igien\u0103 pentru cei care tr\u0103iesc \u00een aceste tabere. Partenerii de consor\u0163iu prev\u0103zu\u0163i \u00een mod obligatoriu \u00een acest program sunt: Centrul de Instruire \u201eT\u00fcrr Istv\u00e1n\u201d \u015fi Autoguvernarea Na\u0163ional\u0103 a Romilor din Ungaria. Potrivit unui comunicat de pres\u0103 al Secretariatului General al Guvernului ungar pentru Incluziuni Sociale, “programul contribuie la integrarea locuitorilor taberelor, adic\u0103: \u201eintegrarea romilor \u201d. \u201eNici vorb\u0103 de desegregarea lor, de lichidarea taberelor, de integrarea lor \u00een via\u0163a social\u0103 a satelor sau a ora\u015felor\u201d. Guvernul Orb\u00e1n a precizat foarte clar: \u201eNu sus\u0163ine desfiin\u0163area ghetourilor romilor\u201d, men\u0163ioneaz\u0103 sursa citat\u0103, ar\u0103t\u00e2nd, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 la Colegiul Reformat pentru Romi \u201eW\u00e1li Istv\u00e1n\u201d, din Debrecen – care a fost \u00eenfiin\u0163at anul trecut \u015fi este prima institu\u0163ie de specialitate la nivel de \u0163ar\u0103 – locuiesc \u00een pezent 22 de tineri romi. Directorul institu\u0163iei consider\u0103 c\u0103 dezvoltarea identit\u0103\u0163ii romilor este cea mai important\u0103 sarcin\u0103 a colegiului. “Pentru a interpeta corect actuala situa\u0163ie a popula\u0163iei <\/span>rome<\/span> \u015fi a majorit\u0103\u0163ii popula\u0163iei este foarte important ca romii s\u0103 aib\u0103 anumite cuno\u015ftin\u0163e despre grupurile de unde se origieneaz\u0103”, a ar\u0103tat Uhrin Anik\u00f3, directorul Colegiului Reformat pentru Romi \u201eW\u00e1li Istv\u00e1n\u201d. Potrivit adjunctului secretarului de stat pentru integrarea social\u0103 a ministerului de resort, aceast\u0103 re\u0163ea, singura din Europa, \u201ecreaz\u0103 o posibilitate aparte, deoarece prin cuno\u015ftin\u0163ele acumulate, instruirea tinerilor romi talenta\u0163i va fi mai u\u015foar\u0103. Cei 22 de tineri ai colegiului vor \u00eenv\u0103\u0163a, printre altele, despre istoria \u0163iganilor, se vor familiariza cu \u015ftiin\u0163ele sociale \u015fi vor \u00eenv\u0103\u0163a limba engleza \u015fi german\u0103, arat\u0103 sursa citat\u0103.<\/p>\n

Romii \u00een Italia<\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0\u00cen Italia, discipolii Seminariului Mare de la Roma au petrecut \u00een perioada 23 septembrie \u015fi 8 octombrie, timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00eempreun\u0103 cu romii din taberele amplasate \u00een periferia Capitalei Italiei. Cei 13 seminari\u015fti au sosit cu rucsacuri pe spate \u015fi cu Biblia \u00een m\u00e2n\u0103, a informat presa italian\u0103 citat\u0103 de MTI. Sarcina discipolilor a fost \u00eencheierea unor rela\u0163ii cu familiile taberelor ridicate \u00een urm\u0103 cu doi ani, de a preg\u0103ti copiii pentru a fi boteza\u0163i, de a \u00eentroduce pe locuitorii taberelor \u00een lumea sportului, a muzicii \u015fi a teatrului.
Conform datelor Prim\u0103riei din Roma, \u00een Italia tr\u0103iesc 7.300 de romi, iar potrivit organiza\u0163iei non-guvernumantale Opera Normadi, \u00een Capitala Italiei tr\u0103iesc de fapt 15 mii de romi. Dintre ace\u015ftia 3.300 locuiesc \u00een dou\u0103 tabere de rulote sau de case de tip container, construite de Consiliul Local din Roma, dotate cu curent electric \u015fi cu ap\u0103 potabil\u0103. Ceilal\u0163i romi tr\u0103iesc \u00een tabere provizorii, construite de ei. Dup\u0103 ultima evaluare realizat\u0103 de Ministerul italian de Interne, num\u0103rul total al romilor care tr\u0103iesc \u00een Italia se ridic\u0103 la 130-170 de mii din care jum\u0103tate sunt cet\u0103\u0163eni italieni \u015fi integra\u0163i \u00een societate. 67% dintre romi au sosit \u00een Italia din fostul teritoriu al Iugoslaviei, 23% din Rom\u00e2nia, iar 4,5% dintre romii care tr\u0103iesc \u00een aceste tabere sunt italieni.<\/p>\n

Romii \u00een <\/i><\/b><\/span>Bulgaria<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00cen <\/span>Bulgaria<\/span>, p\u00e2n\u0103 \u00een luna martie 2013 vor fi cartografiate toate cartierele de romi, sus\u0163in autorit\u0103\u0163ile de la <\/span>Sofia<\/span>. Proiectul de cartografiere a cartierelor de romi din <\/span>Bulgaria<\/span> este finan\u0163at prin Programul opera\u0163ional sectorial “Dezvoltarea resurselor umane”. 700 de recenzori din \u015fase institu\u0163ii centrale, municipalit\u0103\u0163i \u015fi ONG-uri vor studia distribu\u0163ia geografic\u0103 a popula\u0163iei minoritare marginalizate, \u00een 264 de municipii.\u00a0Vor fi definite \u015fi analizate caracteristicile sociale ale acestor cartiere \u015fi problemele locuitorilor. Cu aproape 1 milion de euro, bani europeni, vor fi instrui\u0163i 600 de func\u0163ionari ai prim\u0103riilor, pentru participarea la programele de integrare social\u0103 a grupurilor marginalizate. Vor fi elaborate strategii, \u00een sectorul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, referitoare la condi\u0163iile de locuit \u015fi a ocup\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103.\u00a0 Dou\u0103 treimi din romii bulgari tr\u0103iesc \u00een ora\u015fe. Exist\u0103 peste 120 de cartiere, de regul\u0103 la periferia ora\u015felor, care au tr\u0103s\u0103turile unor ghetouri. Cea mai mare parte a caselor de aici sunt construite ilegal. Unele prim\u0103rii, de pild\u0103 cea a sectorului sofiot “Slatina\u201d, au construit blocuri \u00een care romii pl\u0103tesc chirii \u00eentre 7 \u015fi 20 de euro pentru un apartament cu 2 camere, de 8-10 ori sub media pentru periferia capitalei.<\/p>\n

Romii \u00een Fran\u0163a<\/i><\/b>
<\/span><\/p>\n\n\n\n\n
<\/a><\/td>\n<\/tr>\n
Saintes-Maries-de-la-Mer I – www.joakimeskildsen.com<\/span><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

<\/p>\n


<\/a><\/div>\n

<\/p>\n\n\n\n\n
<\/a><\/td>\n<\/tr>\n
Sophien, St. Jacques – www.joakimeskildsen.com<\/span><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte pe romii din Fran\u0163a, ministrul de interne Manuel Valls,\u00a0 a subliniat, cu ocazia vizitei sale efectuate \u00een luna septembrie, la Bucure\u015fti,\u00a0 c\u0103 Fran\u021ba \u201dnu poate primi toat\u0103 mizeria lumii \u015fi a Europei\u201d,<\/span> preciz\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp: “F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul lunii septembrie, 7.000 de romi de cet\u0103\u0163enie rom\u00e2n\u0103 \u015fi bulgar\u0103 vor fi repatria\u0163i prin programul de ajutor pentru \u201d. Potrivit informa\u0163iilor televiziunii publice ungare MTV, din 25 octombrie a.c., Fran\u0163a a repatriat, \u00een cadrul acestui program, pe propria sa cheltuial\u0103, 179 de romi, de origine din Rom\u00e2nia. Romii au sosit cu un avion la aeroportul din <\/span>Timi\u015foara<\/span>. Conform programului, criticat de organiza\u0163iile nonguvernamentale preocupate de integrarea social\u0103 a romilor, statul francez a oferit pentru fiecare copil \u015fi adult, dispu\u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, suma de 300, respectiv de 1.000 de euro. \u201eSuntem ferici\u0163i c\u0103 putem s\u0103 ne \u00eentoarcem la casele noastre, pe cheltuiala statului francez\u201d, a declarat Agen\u0163iei franceze de Pres\u0103 AFP unul dintre romi. Mai mul\u0163i romi au semnalat, deja, c\u0103 se vor \u00eentoarce \u00een cur\u00e2nd \u00een Fran\u0163a. Ministrul francez de interne, Manuel Valls, a criticat, cu prilejul amintitei vizite la Bucure\u015fti, \u0163\u0103rile de origine, sus\u0163in\u00e2nd\u00a0 c\u0103 decenii la r\u00e2nd \u00eei discrimineaz\u0103 pe romii care se confrunt\u0103 cu s\u0103r\u0103cia, cu lipsa locurilor de munc\u0103 \u015fi cu analfabetism.<\/span><\/p>\n\n\n\n\n
<\/td>\n<\/tr>\n
St. Jacques IV – www.joakimeskildsen.com<\/span><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Drept r\u0103spuns \u015feful statului, Traian B\u0103sescu, a precizat c\u0103 Rom\u00e2nia nu alung\u0103 pe nici un cet\u0103\u0163ean al s\u0103u.<\/p>\n

Romii \u015fi Europa<\/b><\/i>
\u00a0<\/span><\/p>\n


<\/a><\/div>\n

<\/p>\n\n\n\n\n
<\/a><\/td>\n<\/tr>\n
Venus and Mucusoara, Stefanesti – http:\/\/www.joakimeskildsen.com<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

\u00cen pagina electronic\u0103 a ziarului ungar \u201eMagyar Hirlap\u201d relateaz\u0103, pe 24 octombrie 2012, despre un alt moment important, \u015fi anume inaugurarea \u00een Germania, de c\u0103tre cancelarul german, Angela Merkel, a unui monument ridicat \u00een memoria sintilor \u015fi a romilor uci\u015fi \u00een epoca nazist\u0103.<\/span><\/p>\n\n\n\n\n
<\/td>\n<\/tr>\n
Frumoasa, Palinca, Vasilica, Tulpina and Madalina, Stefanesti – http:\/\/www.joakimeskildsen.com<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

\u201ePosteritatea a luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 prea t\u00e2rziu de \u201egenocidul nemilos\u201d, dar chiar \u015fi ast\u0103zi soarta celei mai mari minorit\u0103\u0163i din Europa este excluderea. <\/span>Germania<\/span> va depune tot efortul pentru ap\u0103rarea drepturilor acestei minorit\u0103\u0163i\u201d, a subliniat cancelarul german, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 \u201eHolocaustul romilor ne atrage aten\u0163ia asupra obliga\u0163iilor noastre actuale\u201d.<\/span>
Potrivit cifrelor furnizate de vicepre\u015fedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, \u00een Europa exist\u0103 12 milioane de romi, reprezent\u00e2nd cea mai mare minoritate. <\/span><\/p>\n\n\n\n\n
<\/td>\n<\/tr>\n
Strada Eternitatii, Vlasca – http:\/\/www.joakimeskildsen.com<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
<\/div>\n

<\/p>\n


<\/a><\/div>\n

<\/p>\n


<\/a><\/div>\n

“\u015ei ei sunt europeni, <\/span>adesea tr\u0103iesc sub pragul s\u0103r\u0103ciei, ori noi, politicienii, avem datoria de a pune cap\u0103t acestei st\u0103ri de fapt”, a declarat Viviane Reding.<\/p>\n

Lumea \u015fi romii<\/i><\/b>
<\/span>
Dincolo de programe \u015fi strategii na\u0163ionale \u015fi europene elaborate pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea situa\u0163iei romilor, un fotograf danez \u015fi-a dedicat 6 ani din via\u0163a sa pentru a cunoa\u015fte \u00eendeaproape stilul de trai al romilor. Joakim Eskildsen \u00eempreun\u0103 cu scriitorul Cia Rinne a \u00eencercat s\u0103 descopere originea romilor \u00een 7 \u0163\u0103ri: <\/span>Ungaria<\/span>, <\/span>India<\/span>, Grecia, Rom\u00e2nia, Fran\u0163a, Rusia \u015fi Finlanda, unde au fost g\u0103zdui\u0163i de romi \u00een casele \u015fi comunit\u0103\u0163ile lor. “Cu c\u00e2t st\u0103team mai mult cu ei, cu at\u00e2t mai mult am reu\u015fit s\u0103-i \u00een\u0163eleg \u015fi s\u0103-i plac mai mult”, spune Joakim Eskildsen. <\/span><\/p>\n\n\n\n\n
<\/td>\n<\/tr>\n
Titanic, Vodstroy, Rusia – http:\/\/www.joakimeskildsen.com<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n\n\n\n\n
<\/td>\n<\/tr>\n
La cursa de cai, Helsinki – http:\/\/www.joakimeskildsen.com<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

“\u00cen Ungaria am petrecut 4 luni \u00een casa unei femei pe nume Magda, o femeie \u00een v\u00e2rst\u0103 din comunitatea lor. De acolo, am trecut prin <\/span>Rom\u00e2nia<\/span>, <\/span>India<\/span> \u015fi Finlanda cu ajutorul unor leg\u0103turi personale. \u00cen Grecia, Rusia si <\/span>Paris<\/span> am fost ajuta\u0163i de organiza\u0163iile pentru drepturile omului”, mai spune<\/span> Joakim Eskildsen, citat \u00een luna iunie 2012 de postul de televiziune comercial\u0103 PROTV.<\/span>
\u00a0magyarul<\/a> <\/span><\/span>

<\/span>Bal<\/span>\u00e1zs Magdolna<\/span><\/div>\n

<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Romii \u00een Ungaria Alad\u00e1r at + 46\u00b0C, Hevesaranyos – Sursa: http:\/\/www.joakimeskildsen.com \u00a0\u00a0 Potrivit informa\u0163iilor publicate recent pe potralul de \u015ftiri dehir.hu (Debrecen, Ungaria), <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-75","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fara-categorie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=75"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=75"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=75"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=75"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}