\u00cen 2024, produc\u0163ia de cartofi, de 968.000 de tone, a avut o sc\u0103dere de 18% fa\u0163\u0103 de peste 1 milion de tone \u00een 2023, conform datelor de la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103. \u00cen 2025, pentru Rom\u00e2nia este estimat cel mai mic randament la cartofi din Uniunea European\u0103, de 14,7 tone\/hectar, potrivit datelor MARS. Spre compara\u0163ie, marii produc\u0103tori din UE, precum Germania \u015fi Fran\u0163a, au randamente triple, de peste 41 tone\/hectar. Acum, pre\u0163ul este foarte sc\u0103zut \u00een pia\u0163a european\u0103. De exemplu, \u00een Germania, liderul pie\u0163ei, cantit\u0103\u0163ile din afara contractelor au ajuns s\u0103 fie tranzac\u0163ionate la doar 50 euro\/ton\u0103. Rom\u00e2nia urmeaz\u0103 acest trend descendent, dar are \u015fi produc\u0163ii mici<\/p>\n
Pentru anul acesta este estimat\u0103 o produc\u0163ie de circa 800.000 de tone de cartofi, \u00een sc\u0103dere cu cel pu\u0163in 20% fa\u0163\u0103 de anul anterior, spun juc\u0103tori mari din acest sector, prezen\u0163i la emisiunea ZF Agropower, un proiect sus\u0163inut de Banca Transilvania \u015fi Penny. Principalul vinovat este vremea, iar situa\u0163ia din acest an vine dup\u0103 ce \u00een 2024 Rom\u00e2nia mai marcase o pierdere de 18% a recoltei, conform datelor INS.<\/p>\n
\u201eLa nivel de \u0163ar\u0103 vom avea sigur o sc\u0103dere de 20-25%. Aici avem un mare dezavantaj fa\u0163\u0103 de Fran\u0163a: atunci c\u00e2nd ei spun c\u0103 au un an mai slab, produc\u0163ia medie la nivel na\u0163ional este de aproximativ 40 t\/ha, \u00eens\u0103 asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt mul\u0163i fermieri care ajung \u015fi la 70-80 t\/ha, f\u0103r\u0103 iriga\u0163ii, chiar \u015fi \u00eentr-un an slab. La noi este considerat foarte bine dac\u0103 faci 40-45 t\/ha. Acum, \u00een Rom\u00e2nia, randamentul este de doar 14-15 t\/ha, fa\u0163\u0103 de 18 t\/ha \u00een anii trecu\u0163i\u201c, a spus Peter Kiss, proprietarul Solfarm, care produce cartofi \u00een Covasna.<\/p>\n
Peter Kiss a men\u0163ionat c\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 exist\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia ca \u00een celeltalte state, dar lipse\u015fte apa. \u00cen urm\u0103 cu zece ani nu era aceast\u0103 problem\u0103, cel pu\u0163in \u00een Transilvania, pentru c\u0103 at\u00e2t \u00een zona lor, c\u00e2t \u015fi \u00een Bra\u015fov ploua suficient. Acum \u00eens\u0103, sus\u0163ine c\u0103 nici \u00een zonele de munte nu mai plou\u0103 suficient. \u00cen plus, temperatura a crescut foarte mult. Fermierii erau obi\u015fnui\u0163i ca un an sau doi s\u0103 fie mai slabi, dar apoi, \u00een al treilea an, s\u0103 recupereze ce au pierdut. Totu\u015fi, un an ca acesta, spune el, nu a mai fost niciodat\u0103.<\/p>\n
El a explicat c\u0103 vara a fost destul de rece, iar la pornirea culturii umiditatea a fost suficient\u0103. \u00cen iunie \u00eens\u0103, un exces de ploi a afectat tulpinile, frunzele \u015fi r\u0103d\u0103cinile, care s-au dezvoltat doar la suprafa\u0163\u0103, p\u00e2n\u0103 la circa 20 cm ad\u00e2ncime. Dup\u0103 aceea a urmat o perioad\u0103 lung\u0103, de aproximativ 30 de zile, cu c\u0103ldur\u0103 mare \u015fi lips\u0103 de ap\u0103, iar r\u0103d\u0103cinile nu au mai putut p\u0103trunde \u00een sol, ceea ce a dus la uscarea tufelor acolo unde apa nu a ajuns.<\/p>\n
\u201eProduc\u0163iile din zona noastr\u0103 variaz\u0103 \u00eentre 8 t\/ha, \u00een cazul suprafe\u0163elor neirigate, \u015fi 40-45 t\/ha, \u00een cazul suprafe\u0163elor irigate. Micii fermieri sau cei care nu au reu\u015fit s\u0103 irige corespunz\u0103tor nu pot asigura productivitatea \u015fi stabilitatea culturii. F\u0103r\u0103 investi\u0163ii \u00een iriga\u0163ii, Rom\u00e2nia nu poate r\u0103m\u00e2ne competitiv\u0103 fa\u0163\u0103 de fermierii din Europa de Vest, chiar dac\u0103 tehnic este posibil s\u0103 se cultive cartofi aici\u201c, a precizat fermierul din Covasna.<\/p>\n
Nicolae \u015eerban, fondator al Grup \u015eerban Holding, care produce cartofi \u015fi pentru consum, dar \u015fi pentru procesare, a spus c\u0103 pe teritoriul Rom\u00e2niei, probabilitatea de a cultiva legume, \u015fi mai ales r\u0103d\u0103cinoase precum cartofi sau ceap\u0103, f\u0103r\u0103 iriga\u0163ii este aproape nul\u0103 dac\u0103 vrei s\u0103 fii competitiv. Chiar \u015fi \u00een depresiuni, unde clima este propice cartofului \u015fi cantitatea medie de precipita\u0163ii este ridicat\u0103, apa nu vine atunci c\u00e2nd este cea mai necesar\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
El consider\u0103 c\u0103, pe viitor, va fi complicat s\u0103 se discute despre legume f\u0103r\u0103 iriga\u0163ii. \u00cen schimb, acolo unde se irig\u0103, aproape pe \u00eentreg teritoriul Rom\u00e2niei se pot ob\u0163ine produc\u0163ii bune de legume, cu excep\u0163ia cartofului, care are o limitare: la temperaturi de peste 23\u00b0C, tuberculul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 se dezvolte. Astfel, \u00een zonele unde temperaturile sunt excesiv de ridicate \u00een perioada de cre\u015ftere, cultivarea cartofului devine aproape imposibil\u0103.<\/p>\n
\u201e\u00cen Transilvania sau \u00een nordul Moldovei, pe partea din apropiere a mun\u0163ilor, unde temperaturile sunt mai bune \u00een timpul verii \u015fi exist\u0103 \u015fi posibilitate de irigat, teoretic poate fi dezvoltat\u0103 produc\u0163ia de cartofi irigat\u0103 \u015fi produc\u0163iile sunt bune la irigat. La noi, cea mai mic\u0103 produc\u0163ie este 38 t\/ha la cartofii timpurii, planta\u0163i t\u00e2rziu \u015fi recolta\u0163i devreme, iar la cartofii cei mai productivi cred c\u0103 dep\u0103\u015fim 50 t\/ha produc\u0163ie\u201c, a spus \u015eerban.<\/p>\n
Dincolo de produc\u0163ie, cei doi produc\u0103tori sus\u0163in c\u0103 \u00een prezent cea mai mare problem\u0103 este pre\u0163ul, pentru c\u0103 fluxurile Europei de Vest c\u0103tre SUA au fost \u00eencetinite, iar astfel e abunden\u0163\u0103 \u00een pia\u0163\u0103 \u015fi \u00een ciuda produc\u0163iei mai mici din Rom\u00e2nia, pre\u0163urile sunt jos.<\/p>\n
\u00cen Rom\u00e2nia, cartofii de retail se v\u00e2nd cu 1,7-2,0 lei\/kg, cu TVA de 11%, iar cartofii speciali, sp\u0103la\u0163i \u015fi aranja\u0163i, se v\u00e2nd cu 4-5 lei\/kg sau 8,99 lei pentru un sac de 5 kilograme. Din produc\u0163ia intern\u0103 se asigur\u0103 \u00een func\u0163ie de an cam jum\u0103tate din consum \u015fi 40-50% din consumul de cartofi \u00een Rom\u00e2nia provine din import. \u00cen 2024, importurile de cartofi au ajuns la 105 milioane de euro, situ\u00e2ndu-se pe locul doi dup\u0103 ro\u015fii \u00een clasamentul importurilor de legume, conform datelor Eurostat.<\/p>\n
Sursa: .zf.ro\/zf-agropower<\/p>\n
Foto: Ziarul Profit<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen 2024, produc\u0163ia de cartofi, de 968.000 de tone, a avut o sc\u0103dere de 18% fa\u0163\u0103 de peste 1 milion de tone \u00een <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8013,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[125],"tags":[4386,5196,33,5197,36],"class_list":["post-8012","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interne","tag-cartofi","tag-productia","tag-romania","tag-scade","tag-stiri-fara-frontiere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8012","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8012"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8012\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8014,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8012\/revisions\/8014"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8013"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8012"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8012"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8012"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}