{"id":8141,"date":"2026-01-25T19:30:00","date_gmt":"2026-01-25T17:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=8141"},"modified":"2026-01-25T19:31:26","modified_gmt":"2026-01-25T17:31:26","slug":"decretul-benes-care-a-dispus-privarea-de-drepturi-a-maghiarilor-si-germanilor-din-cehoslovacia-a-fost-emis-acum-80-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=8141","title":{"rendered":"Decretul Bene\u0161, care a dispus privarea de drepturi a maghiarilor \u0219i germanilor din Cehoslovacia, a fost emis acum 80 de ani"},"content":{"rendered":"

Decretele Bene\u0161 sunt 143 de decrete preziden\u021biale care au stat la baza ordinii juridice cehoslovace de dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, dintre care 13, \u00a0pe baza vinov\u0103\u021biei colective a germanilor \u0219i maghiarilor, i-au privat de cet\u0103\u021benie \u0219i proprietate, i-au obligat la munc\u0103 silnic\u0103 \u0219i i-au deportat. M\u0103surile discriminatorii fac parte \u0219i ast\u0103zi din ordinea juridic\u0103 ceh\u0103 \u0219i slovac\u0103, iar Parlamentul slovac a confirmat inviolabilitatea lor \u00een 2007.<\/em><\/strong><\/p>\n

Acum optzeci de ani, pe 2 august 1945, a fost publicat Decretul constitu\u021bional nr. 33, emis de pre\u0219edintele cehoslovac Edvard Benes, \u201ecu privire la reglementarea cet\u0103\u021beniei persoanelor de na\u021bionalitate german\u0103 \u0219i maghiar\u0103\u201d. Acest decret a culminat cu privarea de drepturile celor dou\u0103 minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale declarate colectiv criminale de r\u0103zboi, deoarece dup\u0103 ce i-a privat de averea lor, i-a privat \u0219i de cet\u0103\u021benie.<\/p>\n

\u00cen jum\u0103tatea ceh\u0103 a Cehoslovaciei, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1918 pe ruinele monarhiei austro-ungare pr\u0103bu\u0219ite la sf\u00e2r\u0219itul Primului R\u0103zboi Mondial, tr\u0103iau trei milioane de germani sude\u021bi, pe l\u00e2ng\u0103 \u0219ase milioane de cehi \u0219i moravi, iar \u00een jum\u0103tatea slovac\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 dou\u0103 milioane de slovaci, erau peste un milion de maghiari \u0219i mai multe sute de mii de ruteni \u0219i germani.<\/p>\n

Dup\u0103 Acordul de la M\u00fcnchen din septembrie 1938, statul cehoslovac a trebuit s\u0103 cedeze Regiunea Sudet\u0103, locuit\u0103 \u00een mare parte de germani, Germaniei lui Hitler. \u00cen noiembrie acela\u0219i an, \u00een urma Primei Decizii de la Viena, f\u00e2\u0219ia sudic\u0103 a Slovaciei, populat\u0103 de maghiari, a fost dat\u0103 Ungariei. Pe 14 martie 1939, liderul slovac Jozef Tiso, cu sprijinul lui Hitler, a proclamat statul slovac independent, iar Transcarpatia a fost anexat\u0103 Ungariei. A doua zi, trupele germane au ocupat Boemia \u0219i Moravia, care au devenit protectorat german.<\/p>\n

Liderii Cehoslovaciei, care a fost re\u00eenfiin\u021bat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, au dat vina pe minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale germane \u015fi maghiare pentru dezintegrarea \u021b\u0103rii. Programul guvernamental de la Ko\u0161ice, promulgat pe 5 aprilie 1945, a declarat vinov\u0103\u021bia colectiv\u0103 a germanilor \u0219i maghiarilor, iar promulgarea programului a fost urmat de numeroase manifest\u0103ri anti-maghiare, concedieri de la locul de munc\u0103, atrocit\u0103\u021bi stradale \u0219i izolarea persoanelor considerate periculoase. Din luna mai, decretele preziden\u021biale, a\u0219a-numitele decrete Benes, au fost emise unul dup\u0103 altul, care au privat integral cele dou\u0103 minorit\u0103\u021bi de drepturile lor.<\/p>\n

Al doilea pre\u0219edinte al Cehoslovaciei, Edvard Benes, a demisionat din func\u021bie \u00een octombrie 1938, dup\u0103 Dictatul de la M\u00fcnchen, func\u0163ie pe care a reluat-o pe 16 mai 1945. Cu toate acestea, nu a fost reales oficial dec\u00e2t pe 19 iunie 1946 \u0219i, prin urmare, a guvernat prin decrete preziden\u021biale \u00een perioada mai 1945 \u0219i formarea Adun\u0103rii Na\u021bionale Provizorii la sf\u00e2r\u0219itul lunii octombrie. Cele 143 de decrete au fost ulterior adoptate ca lege cu efect retroactiv, iar majoritatea sunt \u00een vigoare \u015fi ast\u0103zi. Majoritatea decretelor se refereau la reconstruc\u021bie, dar 33 au fost \u00eendreptate direct sau indirect \u00eempotriva na\u021bionalit\u0103\u021bilor neslave, restric\u021bion\u00e2ndu-le drepturile fundamentale.<\/p>\n

Decretele prevedeau, printre altele, confiscarea propriet\u0103\u021bilor germanilor, maghiarilor, tr\u0103d\u0103torilor \u0219i colaboratorilor, f\u0103r\u0103 desp\u0103gubiri \u0219i relocarea propriet\u0103\u021bilor lor agricole cu fermieri cehi \u0219i slovaci. Punctul culminant a fost Decretul 33 din 2 august 1945, care i-a privat pe maghiari \u0219i germani de cet\u0103\u021benie cu efect de la 10 august, \u0219i numai cet\u0103\u021benii loiali, care erau cet\u0103\u0163eni cehoslovaci \u015fi \u00eenainte de 1938 au beneficiat de impunitate. Germanii \u0219i maghiarii care au devenit apatrizi erau obliga\u021bi s\u0103 presteze lucr\u0103ri publice,\u00a0 exproprierea afacerilor lor f\u0103r\u0103 desp\u0103gubiri devenea posibil\u0103, iar un nou decret constitu\u021bional permitea \u0219i re\u021binerea persoanelor considerate de ne\u00eencredere de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Decretele au creat posibilitatea pentru demiterea func\u021bionarilor publici maghiari, retragerea pensiilor, a asisten\u021bei sociale \u0219i a beneficiilor de s\u0103n\u0103tate, interzicerea utiliz\u0103rii limbii maghiare \u00een func\u021biile publice \u0219i la ceremoniile biserice\u0219ti, excluderea studen\u021bilor maghiari din universit\u0103\u021bi, dizolvarea asocia\u021biilor culturale \u0219i sociale maghiare, interzicerea public\u0103rii de c\u0103r\u021bi \u0219i ziare \u00een limba maghiar\u0103, iar o persoan\u0103 de na\u021bionalitate maghiar\u0103 nu putea nici m\u0103car intenta un proces civil.<\/p>\n

Guvernul cehoslovac, care se str\u0103duia s\u0103 creeze un stat pur slav, a deportat trei milioane de germani cu aprobarea puterilor victorioase \u00een r\u0103zboi. Pentru a elimina minoritatea maghiar\u0103 – \u00eentruc\u00e2t marile puteri au contribuit doar la schimbul de popula\u021bie – au fost folosite diverse metode. 36 de mii de persoane care aveau cet\u0103\u021benie maghiar\u0103 \u00eenainte de 1938 au fost expulzate, maghiarii din Bratislava, Ko\u0161ice \u0219i Kom\u00e1rom au fost \u00eenchise \u00eentr-un\u00a0 lag\u0103r de internare,\u00a0 iar casele lor au fost confiscate. \u00cen iarna anilor 1945-1946, 40-45 de mii de maghiari au fost deporta\u021bi \u00een Regiunea Sudet\u0103 \u00een vagoane de vite, ne\u00eenc\u0103lzite. A \u00eenceput reslovacizarea, care le-a oferit \u201eslovacilor care au fost maghiariza\u021bi de-a lungul secolelor posibilitatea de a se \u00eentoarce la na\u021biunea-mam\u0103\u201d, practic s\u0103 fie scutite de confiscarea averii \u0219i deportare \u0219i s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 drepturi civile.<\/p>\n

Prin aceast\u0103 \u201epresiune\u201d au reu\u0219it s\u0103 for\u021beze guvernul de la Budapesta s\u0103 accepte un schimb de popula\u021bie care avea s\u0103 culmineze cu o politic\u0103 anti-maghiar\u0103. \u00centre 12 aprilie 1947 \u0219i 5 iunie 1949, 73.273 de slovaci au p\u0103r\u0103sit Ungaria, 89.660 de maghiari au fost expulza\u021bi din Slovacia, dar alte zeci de mii au fugit \u00een Ungaria \u00een timpul deport\u0103rilor \u0219i, pentru o vreme, mii de maghiari au fost \u021binu\u021bi \u00een lag\u0103re de munc\u0103 slovace. (12 aprilie, \u00een Ungaria, este Ziua Comemor\u0103rii celor deporta\u021bi din Slovacia.)<\/p>\n

Comuni\u0219tii au preluat puterea \u0219i \u00een Cehoslovacia \u00een februarie 1948, urmat\u0103 de o relaxare – sub presiunea sovietic\u0103. Legea din 25 octombrie 1948 a restabilit cet\u0103\u021benia etnicilor maghiari dup\u0103 ce ace\u0219tia au depus jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u021b\u0103. Conform acordului din 25 iulie 1949, Cehoslovacia a renun\u021bat la partea r\u0103mas\u0103 din desp\u0103gubirile de r\u0103zboi de 30 de milioane de dolari care urmau s\u0103 fie pl\u0103tite Ungariei \u00een schimbul propriet\u0103\u021bilor maghiarilor reloca\u021bi. Declara\u021biile de reslovacizare, care s-au n\u0103scut din constr\u00e2ngere, au fost abrogate abia \u00een 1954.<\/p>\n

Revocarea, abrogarea Decretelor Benes, restituirea bunurilor confiscate – at\u00e2t \u00een \u200b\u200bcazul germanilor din Sude\u0163, c\u00e2t \u015fi al maghiarilor – nu a fost \u00eenscris\u0103 pe ordinea de zi nici dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea comunismului, nici de c\u0103tre Cehoslovacia, nici de c\u0103tre Republica Ceh\u0103 \u0219i Republica Slovac\u0103 \u00eenfiin\u021bate \u00een 1993. Parlamentul slovac a declarat \u00eentr-o rezolu\u021bie din 20 septembrie 2007 c\u0103 \u201eraporturile juridice \u0219i de proprietate rezultate din decrete sunt incontestabile, inviolabile \u0219i nemodificabile\u201d.<\/p>\n

Mar\u021bi, 23 decembrie 2025, pre\u0219edintele slovac Peter Pellegrini a semnat un amendament la Codul Penal (CP) care con\u021bine mai multe modific\u0103ri, printre care se pedepse\u0219te influen\u021barea unei campanii electorale de c\u0103tre o \u201eputere str\u0103in\u0103\u201d \u0219i negarea public\u0103 a condi\u021biilor rezultate din \u00een\u021belegerea de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

\u201eAm decis s\u0103 nu trimit amendamentul \u00eenapoi Legislativului pentru reexaminare, nu \u00eemi voi folosi dreptul de veto, ci voi semna \u00een forma \u00een care l-a aprobat Parlamentul\u201d, a declarat Peter Pellegrini, citat de Agen\u021bia slovac\u0103 de Pres\u0103 TASR. El a ad\u0103ugat c\u0103 Guvernul \u0219i majoritatea parlamentar\u0103 care l-a aprobat poart\u0103 responsabilitatea pentru amendament. Pellegrini a ridicat anterior posibilitatea retrimiterii Parlamentului anumitor p\u0103r\u021bi ale amendamentului pentru rediscutare.<\/p>\n

Amendamentul actual la Codul Penal slovac, \u00een forma sa ini\u021bial\u0103, nu ar fi f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 \u00een\u0103spreasc\u0103 pedepsele impuse autorilor furturilor minore, restabilind o situa\u021bie juridic\u0103 anterioar\u0103, dar \u00een timpul procesului de elaborare a opiniei de c\u0103tre comisiile parlamentare a fost extins cu mai multe propuneri suplimentare, inclusiv cele dou\u0103 deja men\u021bionate, precum \u0219i o clauz\u0103 care avea scopul de a \u00een\u0103spri utilizarea institu\u021biei a\u0219a-numi\u021bilor \u201emartori penitent\u201d. Unele p\u0103r\u0163i ale pachetului de amendamente, respectiv amendamentul la Codul Penal care introduce incriminarea respingerii publice \u0219i a punerii sub semnul \u00eentreb\u0103rii a \u201edocumentelor juridice care servesc \u00een\u021belegerii de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial\u201d a provocat \u00een cele din urm\u0103 cele mai aspre critici, care au devenit cunoscute \u00een discursul public sub numele de \u201einterzicerea punerii sub semnul \u00eentreb\u0103rii a Decretelor Benes\u201d.<\/p>\n

Partea din amendamentul la Codul Penal care se refer\u0103 la Decretele Benes a fost criticat\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri de partidul maghiar din Slovacia, Alian\u0163a Maghiar\u0103, care \u0219i-a exprimat protestul \u00een mai multe r\u00e2nduri, inclusiv la un protest recent numit \u201eMar\u0219ul Nevinov\u0103\u0163iei\u201d. \u00centr-un interviu acordat portalului de \u0219tiri de limb\u0103 maghiar\u0103 din Slovacia, ma7.sk, pre\u0219edintele Alian\u021bei Maghiare, L\u00e1szl\u00f3 Gub\u00edk, a numit amendamentul la Codul Penal drept \u201e\u00eencheierea anului \u00een mod nedemn\u201d \u0219i a spus: \u201ede\u0219i \u00een\u021beleg c\u0103 autorit\u0103\u021bile nu au vrut \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 sparg\u0103 geamurile caselor maghiarilor din Slovacia cu pietricelele lor, \u00een cele din urm\u0103 au reu\u0219it\u201d. El a spus: dup\u0103 ce legea va intra \u00een vigoare, vor folosi \u0219tiin\u021ba \u0219i legea pentru a-i sublinia absurditatea. L\u00e1szl\u00f3 Gub\u00edk a explicat: ca prim pas de acest gen, pe 22 ianuarie, Ziua Culturii Maghiare, va fi organizat\u0103 o conferin\u021b\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 intitulat\u0103 \u201eLa fereastra \u00eenchisorii?\u201d, unde libertatea de exprimare, protejarea propriet\u0103\u021bii private \u0219i certitudinea juridic\u0103 vor fi principalele teme.<\/p>\n

Dup\u0103 ce Peter Pellegrini a semnat amendamentul la Codul Penal, \u00a0\u00a0consilierul \u0219efului statului pentru problemele minorit\u0103\u021bii na\u0163ionale, fost pre\u0219edinte al partidului maghiar din Slovacia, Kriszti\u00e1n Forr\u00f3, \u0219i-a prezentat demisia. Referitor la plecarea sa, Forr\u00f3 a declarat: dup\u0103 decizia de ast\u0103zi a \u0219efului statului, nu a mai putut face nimic altceva, deoarece – a\u0219a cum a spus – pentru el, serviciul public poate fi \u00eendeplinit doar dac\u0103 este \u00een conformitate cu principiile sale.<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu partea amendamentului care se refer\u0103 la Decretele Benes, Peter Pellegrini a declarat Agen\u0163iei slovac\u0103 de Pres\u0103: \u201eAcesta este un subiect serios, deschis de un partid de opozi\u021bie, care a st\u00e2rnit tensiuni \u00eentre slovacii \u0219i maghiarii care locuiesc \u00een \u021bar\u0103. El a considerat c\u0103 amendamentul nu afecteaz\u0103 dreptul cet\u0103\u021benilor de a se ap\u0103ra \u00een instan\u021b\u0103 \u00een cazurile de confiscare a propriet\u0103\u021bii, dar trebuie respins faptul c\u0103 cineva \u00abst\u00e2rne\u0219te tensiuni sociale de la amvon\u00bb prin punerea la \u00eendoial\u0103 a evenimentelor istorice care afecteaz\u0103 at\u00e2t Slovacia, c\u00e2t \u0219i Republica Ceh\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te dezbaterea aprins\u0103 privind exproprierile de terenuri, invoc\u00e2nd Decretele Benes, pre\u0219edintele Legislativului ungar, L\u00e1szl\u00f3 K\u00f6v\u00e9r, a declarat c\u0103 Guvernul de la Budapesta nu poate face altceva dec\u00e2t s\u0103 sus\u021bin\u0103 revendic\u0103rile legitime ale maghiarilor din Slovacia, resping\u00e2nd \u00een principiu orice form\u0103 \u0219i manifestare de stigmatizare colectiv\u0103, sus\u021bin\u00e2nd totodat\u0103 pozi\u021bia \u0219i ac\u021biunile Asocia\u0163iei Maghiare \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 la forurile politice \u0219i juridice slovace sau interna\u021bionale.<\/p>\n

\u201eLupt\u0103m \u00eempotriva Decretelor Benes, dar dac\u0103 exist\u0103 prietenie \u0219i cooperare \u00eentre cele dou\u0103 na\u021biuni, este dificil ca politica s\u0103 provoace un conflict \u00eentre noi, iar noi, \u00eempreun\u0103, putem g\u0103si mai u\u0219or solu\u021bii la problemele sensibile\u201d, a declarat vicepremierul Zsolt Semj\u00e9n \u00eentr-un videoclip publicat recent pe canalul Patriot.<\/p>\n

Vicepremierul responsabil pentru politica na\u021bional\u0103, biserici \u0219i minorit\u0103\u021bi, a subliniat: nu exist\u0103 vin\u0103 colectiv\u0103, este fundamental contrar drepturilor omului dac\u0103 cineva este privat de drepturile sale din cauza apartenen\u021bei sale la comunitatea sa, motiv pentru care lupt\u0103m \u00eempotriva Decretelor Benes \u0219i aducem acest aspect \u00een discu\u021bie \u00een fiecare negociere cu minoritatea slovaco-maghiar\u0103.<\/p>\n

La \u00eenceputul lunii ianuarie, fostul pre\u015fedinte al Parlamentului ungar, Katalin Szili, a publicat o scrisoare deschis\u0103 pe pagina sa de socializare adresat\u0103 Comisiei Europene cu privire la Decretele Benes. \u00cen scrisoare, Szili a numit modificarea Codului Penal slovac, care a provocat, de asemenea, agita\u021bie \u00een via\u021ba public\u0103 ungar\u0103, un motiv de \u00eengrijorare. Conform m\u0103surii, critica decretelor care declar\u0103 vinov\u0103\u021bia colectiv\u0103 a maghiarilor \u0219i germanilor din Cehoslovacia \u0219i le confisc\u0103 bunurile ar putea duce la o pedeaps\u0103 cu \u00eenchisoarea. Potrivit politicianului, legea \u00eencalc\u0103 Carta Drepturilor Fundamentale a UE.<\/p>\n

Guvernul slovac a scris la c\u00e2teva zile dup\u0103 publicarea scrisorii c\u0103 nu exist\u0103 nicio justificare pentru modific\u0103ri suplimentare ale Codului Penal, dar respect\u0103 opinia consilierului \u0219ef al prim-ministrului ungar.<\/p>\n

Comisia European\u0103 (CE) a primit o scrisoare \u0219i investigheaz\u0103 problemele ridicate \u00een aceasta, a declarat purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Executivului de la Bruxelles, Markus Lammert, pentru Telex.<\/p>\n

La \u00eenceputul lunii ianuarie, tinerii ungari au organizat o demonstra\u021bie \u00een fa\u021ba Ambasadei Slovaciei la Budapesta \u00eempotriva noii legi slovace care protejeaz\u0103 Decretele Benes. Dup\u0103 protestele din Slovacia din decembrie, tinerii din Budapesta au semnalat, de asemenea, c\u0103 nu accept\u0103 ca legea s\u0103 pedepseasc\u0103 cu \u0219ase luni de \u00eenchisoare pe oricine pune la \u00eendoial\u0103 public acordul de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

La protest a participat \u015fi pre\u0219edintele Partidului Tisza, P\u00e9ter Magyar, care a scris ulterior o scrisoare deschis\u0103 prin care i-a cerut premierului slovac, Robert Fico, s\u0103 retrag\u0103 controversatul amendament legislativ, pentru care a solicitat \u0219i semn\u0103tura prim-ministrului ungar Viktor Orb\u00e1n.<\/p>\n

La scurt timp dup\u0103 aceea, P\u00e9ter Magyar a subliniat: \u00een secolul XXI nu exist\u0103 loc pentru legi bazate pe vinov\u0103\u021bie colectiv\u0103. Politicianul a invitat liderii slovaci la Budapesta pentru consult\u0103ri la nivel \u00eenalt dup\u0103 o posibil\u0103 schimbare de guvern. Premierul slovac, Robert Fico, a numit Decretele Benes drept irevocabile.<\/p>\n

Platforma K\u00d6Z.\u00dcGY, fondat\u0103 de activi\u0219ti, organizeaz\u0103 o demonstra\u021bie pe 30 ianuarie \u00eempotriva confisc\u0103rilor de propriet\u0103\u021bi pe baza actelor juridice adoptate dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, a\u0219a-numitele Decrete Bene\u0161 \u0219i modificarea Codului Penal care pedepse\u0219te critica decretelor cu \u0219ase luni de \u00eenchisoare. Demonstra\u021bia va avea loc \u00een pia\u021ba principal\u0103 a ora\u0219ului vechi din Bratislava.<\/p>\n

Scopul mi\u0219c\u0103rii este de a se opune aplic\u0103rii continue a principiului vinov\u0103\u021biei colective \u0219i restric\u021bion\u0103rii libert\u0103\u021bii de exprimare.<\/p>\n

\u00centr-un videoclip, creatorii platformei solicit\u0103 ac\u021biuni comune din partea celor care consider\u0103 inacceptabile confisc\u0103rile de terenuri reluate sub guvernul Fico \u0219i modific\u0103rile legislative incompatibile cu normele democratice.<\/p>\n

Sursa: MTI\/index.hu\/felvidek.ma<\/p>\n

Traducerea: Bal\u00e1zs Magdolna<\/p>\n

Foto: M\u00falt-kor<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Decretele Bene\u0161 sunt 143 de decrete preziden\u021biale care au stat la baza ordinii juridice cehoslovace de dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, dintre care <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8142,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[29],"tags":[5329,5333,5328,802,5331,194,5330,36,5332],"class_list":["post-8141","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-externe","tag-benes","tag-colectiva","tag-decretele","tag-drepturi","tag-germani","tag-maghiari","tag-privare","tag-stiri-fara-frontiere","tag-vinovatie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8141","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8141"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8141\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8143,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8141\/revisions\/8143"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8142"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8141"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8141"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}