Cea mai mare parte a sc\u0103derii popula\u021biei a fost cauzat\u0103 de migra\u021bie: emigra\u021bia a contribuit cu 63% la pierdere, \u00een timp ce declinul natural al popula\u021biei \u2013 diferen\u021ba dintre na\u0219teri \u0219i decese \u2013 a reprezentat 37%, potrivit unei analize publicate de pre\u0219edintele Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS), Tudorel Andrei, citat\u0103 de Agen\u021bia Na\u0163ional\u0103 de Pres\u0103 Agerpres.<\/p>\n
Potrivit sociologului Val\u00e9r Veres, ritmul sc\u0103derii popula\u021biei maghiare din Transilvania a fost mai mare dec\u00e2t media na\u021bional\u0103, ceea ce se explic\u0103 prin rata fertilit\u0103\u021bii mai sc\u0103zut\u0103 de dup\u0103 anii 1980, emigra\u021bia mai puternic\u0103 \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea mai rapid\u0103 a popula\u0163iei. Potrivit sociologului, nu exist\u0103 solu\u021bii magice, dar sunt cu siguran\u021b\u0103 necesare m\u0103suri care vizeaz\u0103 cre\u0219terea nivelului de trai, \u00eencurajarea \u00eentoarcerii \u0219i reducerea emigr\u0103rii \u00een viitor.<\/p>\n
Conform raportului, \u00eentre 1990 \u0219i 2024, peste 808.000 de persoane au emigrat \u00een str\u0103in\u0103tate, iar 646.000 s-au stabilit \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen anul care a urmat revolu\u021biei din 1989, aproape 100.000 de persoane au p\u0103r\u0103sit \u021bara definitiv. \u00cen urm\u0103torii patru ani, num\u0103rul emigran\u021bilor a sc\u0103zut constant, iar \u00eentre 1997 \u0219i 2010 a fost relativ sc\u0103zut, mai mult sub 10.000 de persoane. Num\u0103rul persoanelor care au plecat din \u021bar\u0103 a crescut treptat din 2011, dep\u0103\u0219ind 30.000 \u00een 2022, iar \u00een 2024, dup\u0103 aproape trei decenii, a ajuns din nou la 50.000 pe an.<\/p>\n
Analiza INS mai arat\u0103 c\u0103 \u00eentre 2000 \u0219i 2011, soldul migratoriu a fost negativ aproape \u00een fiecare an, popula\u021bia permanent\u0103 a \u021b\u0103rii (popula\u021bia rezident\u0103) sc\u0103z\u00e2nd cu aproximativ 40.000 \u00een 2011 fa\u021b\u0103 de 2000. \u00centre 2012 \u0219i 2022, num\u0103rul imigran\u021bilor a dep\u0103\u0219it num\u0103rul celor care au plecat din \u0163ar\u0103, rezult\u00e2nd un excedent migratoriu de 183.000; \u00een 2023 \u0219i 2024, soldul migratoriu a fost din nou negativ, rezult\u00e2nd o pierdere a popula\u021biei de peste 41.000.<\/p>\n
Potrivit analizei, din 1992, cet\u0103\u021beni din diverse \u021b\u0103ri s-au stabilit \u00een Rom\u00e2nia, majoritatea din Republica Moldova, care a reprezentat mai mult de jum\u0103tate din totalul imigran\u021bilor p\u00e2n\u0103 \u00een 2010. Num\u0103rul cet\u0103\u021benilor ucraineni care s-au mutat \u00een Rom\u00e2nia din cauza r\u0103zboiului din Ucraina este estimat la aproximativ 34.400, ceea ce reprezint\u0103 7,6% din totalul imigran\u021bilor. Num\u0103rul imigran\u021bilor s-a dublat \u00een 2022 \u0219i 2023 fa\u021b\u0103 de nivelul m\u0103surat \u00een 2010. \u00centre 2010 \u0219i 2014, peste 90% dintre imigran\u021bi au fost cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni care s-au \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen 2023, 201.800 de cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni s-au \u00eentors \u00een \u021bar\u0103, dar pe m\u0103sur\u0103 ce num\u0103rul total de imigran\u021bi a crescut la 324.000, ponderea acestora a sc\u0103zut la 67%. \u00centre 1990 \u0219i 2002, migra\u021bia interna\u021bional\u0103 a contribuit cu aproximativ 80% la declinul popula\u021biei, \u00een timp ce declinul natural a contribuit cu 20%.<\/p>\n
De asemenea, la 1 ianuarie 2010, popula\u021bia rezident\u0103 a Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu peste 1,33 milioane de persoane fa\u021b\u0103 de 1 ianuarie 2003. La aceast\u0103 sc\u0103dere migra\u021bia extern\u0103 a contribuit la peste 83%.. \u00centre 2022 \u0219i 2024, soldul migratoriu pozitiv de 235 de mii de persoane a compensat aproape complet sc\u0103derea natural\u0103 de 263 de mii de persoane, astfel \u00eenc\u00e2t num\u0103rul popula\u021biei rezidente nu a sc\u0103zut sub 19 milioane.<\/p>\n
Popula\u021bia Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu peste 4,16 milioane de persoane \u00een ultimii 35 de ani, la care migra\u021bia a contribuit cu 63%, iar declinul natural al popula\u021biei cu 37%. \u00cen acela\u0219i timp, \u00eentre 2014 \u0219i 2024, \u00een Rom\u00e2nia au fost \u00eenregistra\u021bi 364.000 de copii n\u0103scu\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate, care au cel pu\u021bin un p\u0103rinte care este\u00a0 cet\u0103\u021bean rom\u00e2n. Aceasta reprezint\u0103 peste 16% din totalul nou-n\u0103scu\u021bilor \u00eenregistra\u021bi \u00een \u021bar\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, arat\u0103 analiza.<\/p>\n
Dup\u0103 1989, num\u0103rul na\u0219terilor a sc\u0103zut cu 40% <\/strong><\/p>\n La \u00eentrebarea ziarului \u201eSzabads\u00e1g\u201d privind analiza INS, sociologul Val\u00e9r Veres \u00a0a declarat c\u0103 fenomenul declinului popula\u021biei nu este unic, poate fi observat \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor din Europa Central\u0103 \u0219i de Est; \u00een anii nou\u0103zeci a fost deosebit de pronun\u021bat \u00een statele mai s\u0103race din regiune, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria.<\/p>\n Cauzele declinului popula\u021biei pot fi m\u0103surate cu precizie \u00een baza bilan\u021burilor demografice realizat \u00een perioadele dintre dou\u0103 recens\u0103minte. Pierderea este alc\u0103tuit\u0103 din doi factori principali: pierderea natural\u0103 \u2013 adic\u0103 diferen\u021ba dintre na\u0219teri \u0219i decese \u2013 \u0219i pierderea migra\u021biei, adic\u0103 soldul emigr\u0103rii \u0219i imigr\u0103rii.<\/p>\n Potrivit lui Val\u00e9r Veres, declinul natural a \u00eenceput din 1991. Num\u0103rul na\u0219terilor a sc\u0103zut dramatic dup\u0103 schimbarea regimului: s-a \u00eenregistrat o sc\u0103dere de aproximativ patruzeci la sut\u0103 fa\u021b\u0103 de 1989. De\u0219i \u00a0ridicarea interdic\u021biei avortului \u00een Rom\u00e2nia a jucat un rol \u00een acest sens, sociologul subliniaz\u0103 c\u0103 fertilitatea a sc\u0103zut treptat deja \u00een anii 1980, chiar \u0219i \u00een perioada interdic\u021biei avortului. Interdic\u021bia a ac\u021bionat ca un fel de fr\u00e2n\u0103 care nu a permis ca rata natalit\u0103\u021bii s\u0103 scad\u0103 sub un anumit nivel, dar \u00een anii 1990, c\u00e2nd a fost ridicat\u0103, s-a produs un declin semnificativ. Consecin\u021ba acestui fapt a fost accelerarea \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii \u0219i faptul c\u0103 num\u0103rul na\u015fterilor a fost de la an la an mai sc\u0103zut dec\u00e2t num\u0103rul deceselor.<\/p>\n Val\u00e9r Veres a subliniat c\u0103, \u00een timp, \u0219i structura etnic\u0103 a emigra\u021biei s-a schimbat, p\u00e2n\u0103 \u00een 1990, plec\u00e2nd \u00een principal minoritatea german\u0103, apoi \u00eentre 1988 \u0219i sf\u00e2r\u0219itul anilor nou\u0103zeci minoritatea maghiar\u0103 fiind suprareprezentat\u0103 \u00een valul de emigrare. Din anul 2000, \u00een special dup\u0103 aderarea la UE, toate grupurile etnice au participat la migra\u021bie \u00een mod propor\u021bional, aproximativ 90% dintre emigran\u021bi fiind de na\u021bionalitate rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n \u00cemb\u0103tr\u00e2nirea a fost mai rapid\u0103 \u00een r\u00e2ndul maghiarilor din Transilvania<\/strong><\/p>\n Potrivit sociologului, situa\u021bia comunit\u0103\u021bii maghiare din Transilvania a evoluat mai pu\u021bin favorabil\u0103 dec\u00e2t media na\u021bional\u0103. Rata de sc\u0103dere a popula\u021biei maghiare a fost mai mare, cu o pierdere de aproximativ 200 de mii \u00eentre dou\u0103 recens\u0103minte. Popula\u021bia ini\u021bial\u0103 de aproximativ 1,7 milioane s-a diminuat la aproximativ 1,2 milioane. \u00cen cazul comunit\u0103\u021bii maghiare din Transilvania, sc\u0103derea natural\u0103 a reprezentat un procent mai mare dec\u00e2t \u00een \u200b\u200bpopula\u021bia total\u0103: pierderea s-a ridicat la aproximativ jum\u0103tate; \u00een timp ce la \u00eenceput rata emigr\u0103rii a dep\u0103\u0219it cincizeci la sut\u0103, ulterior s-a dezvoltat un raport de jum\u0103tate la jum\u0103tate.<\/p>\n Val\u00e9r Veres a subliniat c\u0103 exist\u0103 motive structurale \u00een spatele acestui fapt. Rata de fertilitate \u00een cazul \u00a0maghiarilor din Transilvania era deja sub media na\u021bional\u0103 \u00eenc\u0103 la \u00eenceputul anilor optzeci, aproximativ similar\u0103 cu e\u0219antionul ungar, de\u0219i nu \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103. \u00cen timp ce popula\u021bia total\u0103 a Rom\u00e2niei era \u00eenc\u0103 \u00een cre\u0219tere \u00een anii optzeci, rata de reproducere \u00een cazul maghiarilor din Transilvania era practic \u00een jurul zero. Astfel, p\u00e2n\u0103 \u00een 1990, trebuia luat\u0103 \u00een considerare o popula\u021bie \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103. \u00cen primul deceniu al ultimilor treizeci \u0219i cinci de ani, emigrarea a afectat comunitatea maghiar\u0103 \u015fi mai grav, deoarece popula\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 a putut imigra mai pu\u021bin din cauza obligativit\u0103\u021bii vizelor \u0219i a altor factori, \u00een timp ce minoritatea maghiar\u0103 a avut mai multe oportunit\u0103\u021bi deschise c\u0103tre Ungaria. Potrivit sociologului, la aceasta putem ad\u0103uga \u0219i schimbarea identit\u0103\u021bii na\u021bionale\/etnice, numit\u0103 pe scurt asimilare, care este un al treilea factor \u00een cazul minorit\u0103\u021bilor, iar aceasta poate fi estimat\u0103 direct la 5-10%. Toate acestea au dus la un proces de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire accelerat, ceea ce a avut ca rezultat sc\u0103derea propor\u021biei femeilor de v\u00e2rst\u0103 fertil\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t, chiar \u0219i cu aceea\u0219i disponibilitate de a avea copii, se nasc mai pu\u021bini copii maghiari.<\/p>\n Referitor la perspectivele de viitor, Val\u00e9r Veres a subliniat c\u0103 nu exist\u0103 solu\u021bii magice. El a considerat c\u0103 o cre\u0219tere a nivelului de trai este esen\u021bial\u0103 \u0219i, \u00een opinia sa, exist\u0103 schimb\u0103ri pozitive care pot reduce emigra\u021bia. \u00cen acela\u0219i timp, re\u021belele de migra\u021bie deja stabilite \u0219i migra\u021bia secundar\u0103 (re\u00eent\u00e2lnirea cu rudele) r\u0103m\u00e2n un factor stimulativ puternic. Potrivit sociologului, ar fi important facilitarea \u00eentoarcerii \u015fi stoparea emigr\u0103rii, \u00eens\u0103 emigrarera nu poate fi \u00eempiedicat\u0103 \u00een mod direct \u00een cadrul Uniunii Europene. Migra\u021bia educa\u021bional\u0103 va continua s\u0103 existe, iar, potrivit lui Val\u00e9r Veres, \u00eentrebarea este \u00een ce m\u0103sur\u0103 se vor \u00eentoarce tinerii. Sociologul a subliniat c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cre\u0219terea nivelului de trai, consolidarea sentimentului de apartenen\u021b\u0103 \u2013 \u00een special \u00een cazul minorit\u0103\u021bilor \u2013 poate contribui, de asemenea, la reducerea emigra\u021biei.<\/p>\n Sursa: szabadsag.ro<\/p>\n Traducerea: P\u00e9terfy T\u00fcnde<\/p>\n Foto: Szabads\u00e1g<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cea mai mare parte a sc\u0103derii popula\u021biei a fost cauzat\u0103 de migra\u021bie: emigra\u021bia a contribuit cu 63% la pierdere, \u00een timp ce declinul <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8172,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[125],"tags":[5366,5361,5203,5364,5347,5338,5138,5198,5071,3993,2244,5363,36,5365],"class_list":["post-8171","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interne","tag-5366","tag-a","tag-ani","tag-cu","tag-de","tag-in","tag-milioane","tag-patru","tag-peste","tag-populatia","tag-romaniei","tag-scazut","tag-stiri-fara-frontiere","tag-ultimii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8171","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8171"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8171\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8173,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8171\/revisions\/8173"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8172"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8171"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8171"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8171"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}