{"id":8215,"date":"2026-04-03T07:26:45","date_gmt":"2026-04-03T04:26:45","guid":{"rendered":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=8215"},"modified":"2026-04-03T07:27:29","modified_gmt":"2026-04-03T04:27:29","slug":"romania-este-tara-cu-cele-mai-mari-inegalitati-intre-bogati-si-saraci-din-ue","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=8215","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia este \u0163ara cu cele mai mari inegalit\u0103\u0163i \u00eentre boga\u0163i si s\u0103raci din UE"},"content":{"rendered":"<p><em>\u00cen ultimele dou\u0103 decenii, \u00een urma ader\u0103rii Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 (UE), pe l\u00e2ng\u0103 crizele economice \u0219i epidemiologice, s-a \u00eenregistrat o cre\u0219tere semnificativ\u0103 a veniturilor \u015fi \u00een contextul Europei Centrale \u0219i de Est. Drept urmare, indicatorii de venit ai \u021b\u0103rii s-au apropiat \u00een timp de media UE, dar \u015fi diferen\u021bele dintre \u021b\u0103rile din regiune s-au apropiat de-a lungul timpului, prezent\u00e2nd o tendin\u021b\u0103 convergent\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, ca urmare a situa\u021biei socio-economice, a practicilor politicilor publice \u0219i a politicii sociale, inegalit\u0103\u021bile de venituri, precum \u0219i indicatorii s\u0103r\u0103ciei din Rom\u00e2nia au fost cele mai mari la nivelul Uniunii Europene \u015fi abia \u00een ultimii ani observ\u0103m unele schimb\u0103ri pozitive, o convergen\u0163\u0103, \u00een acest sens, \u00een media UE, a c\u0103rei durabilitate este amenin\u021bat\u0103 de m\u0103surile de austeritate care au intrat acum \u00een vigoare. \u00cen ceea ce prive\u0219te bun\u0103starea material\u0103 a tinerilor din Rom\u00e2nia, educa\u021bia joac\u0103 un rol primordial. Despre toate aceste aspecte, lectorul universitar \u0219i sociologul Val\u00e9r Veres a sus\u021binut recent o prezentare.<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Val\u00e9r Veres, sociolog \u0219i lector universitar la Universitatea Babe\u0219-Bolyai (BBTE), a sus\u021binut o conferin\u0163\u0103 la Cluj-Napoca despre inegalit\u0103\u021bile de venit \u0219i situa\u021bia financiar\u0103 din Rom\u00e2nia \u0219i Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Din prezentarea sociologului am aflat, \u00een primul r\u00e2nd, c\u0103 \u00een ultimele dou\u0103 decenii, dup\u0103 aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 (UE), s-a \u00eenregistrat o cre\u0219tere semnificativ\u0103 a veniturilor, pe l\u00e2ng\u0103 sc\u0103derea cauzat\u0103 de crize. Indicatorii de venit ai \u021b\u0103rii s-au apropiat de media UE, neexist\u00e2nd diferen\u021be semnificative \u00eentre \u021b\u0103rile din regiunea Europei Centrale \u0219i de Est.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u0219te evolu\u021bia inegalit\u0103\u021bilor, ca urmare a situa\u021biei socio-economice, a practicilor de politici publice \u0219i a politicii sociale, Rom\u00e2nia a avut cele mai mari inegalit\u0103\u021bi de venit \u0219i rate ale s\u0103r\u0103ciei din UE, \u0219i abia \u00een ultimii ani a \u00eenregistrat o schimbare pozitiv\u0103 fa\u0163\u0103 de media UE. \u00cens\u0103, sustenabilitatea acestora este amenin\u021bat\u0103 de m\u0103surile de austeritate care au intrat acum \u00een vigoare.<\/p>\n<p>\u00cen pofida diferen\u021belor ini\u021biale, Rom\u00e2nia a reu\u015fit s\u0103 recupereze decalajul fa\u0163\u0103 de \u021b\u0103rile din Grupul de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia \u015fi Slovacia), datorit\u0103 dezvolt\u0103rii unei economii de pia\u021b\u0103 \u0219i subven\u021biilor UE. \u00cens\u0103, sistemul economic neoliberal demonteaz\u0103 treptat serviciile de asisten\u021b\u0103 social\u0103. Institu\u021bionalizarea acestor tendin\u021be este mai degrab\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu cea a \u021b\u0103rilor baltice. Dezvoltarea socio-economic\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een ultimii zece ani, ca model, se situeaz\u0103 aproximativ \u00eentre cea a unora dintre \u021b\u0103rile din Grupul de la Visegrad \u0219i a statelor baltice. Ora\u0219ele mari ale Rom\u00e2niei, precum Cluj-Napoca, joac\u0103, de asemenea, rolul unui pol de dezvoltare, ceea ce duce \u0219i la r\u0103m\u00e2nerea \u00een urm\u0103 a a\u0219ez\u0103rilor rurale. Acest fenomen era deja sesizabil \u00een 2015. Diferen\u021bele regionale, cum ar fi diferen\u021bele salariale, devin din ce \u00een ce mai mari. \u00cen ceea ce prive\u0219te dezvoltarea inegalit\u0103\u021bilor, pe parcursul ader\u0103rii la UE, \u021b\u0103rile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est s-au integrat cu succes, dar \u00eentr-un mod periferic. Cu toate acestea, cre\u0219terea rapid\u0103 a generat \u015fi o cre\u0219tere a inegalit\u0103\u021bilor. \u00cen perioada 2002-2008, PIB-ul Rom\u00e2niei a crescut de patru ori (\u00een termeni actuali), iar \u00eentre 2015 \u0219i 2020 s-a \u00eenregistrat o rat\u0103 anual\u0103 de cre\u0219tere semnificativ\u0103. Convergen\u021ba veniturilor (fie \u00een termeni de PIB pe cap de locuitor, fie \u00een salarii sau venituri nete) se observ\u0103 de mai mul\u021bi ani \u00een ceea ce prive\u0219te a\u0219a-numita \u201eparitate a puterii de cump\u0103rare\u201d, iar \u00een termeni actuali Rom\u00e2nia are un mic dezavantaj fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rile din Grupul de la Visegrad, dar acesta scade treptat\u201d, a explicat lectorul universitar Val\u00e9r Veres.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u0219te cre\u0219terea anual\u0103 a salariului net \u00eenregistrat\u0103 \u00een \u021b\u0103rile Grupului de la\u00a0 Visegrad, \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2015 aceasta a fost de 8.534,6 euro, \u00een timp ce \u00een 2024 a fost de 17.421,07 euro. \u00cen Ungaria, salariul mediu anual net era \u00eenc\u0103 din 2015 de 10.761,41 euro, acesta cresc\u00e2nd la 17.312,85 euro \u00een 2024.<\/p>\n<p>\u201eSlovacia \u00abs-a \u00een\u015felat \u00een calcule\u00bb odat\u0103 cu \u00eentroducerea monedei euro \u0219i nu poate men\u021bine nivelul. \u00cen schimb, \u00een Polonia, salariul mediu a fost ridicat la un nivel mai mare, chiar \u0219i \u00een compara\u021bie cu celelalte \u021b\u0103ri din Grupul de la\u00a0 Visegrad. Inegalit\u0103\u021bile de venituri creeaz\u0103 inegalitate de \u0219anse \u0219i r\u0103m\u00e2nere \u00een urm\u0103, ceea ce nu ar trebui ascunse. Comparativ cu \u021b\u0103rile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, inegalit\u0103\u021bile de \u0219anse sunt cele mai mari \u00een Rom\u00e2nia, ceea ce s-a diminuat \u00eenr-o m\u0103sur\u0103 foarte mic\u0103. Cre\u0219terea salariului minim \u00een Rom\u00e2nia a generat, \u00eentr-adev\u0103r, cre\u0219teri salariale, dar procentul cheltuielilor sociale nu a crescut propor\u021bional. Acum, m\u0103surile de austeritate \u00eei afecteaz\u0103 mai mult pe cei defavoriza\u021bi\u201d, a spus expertul.<\/p>\n<p>Prezentarea a relevat c\u0103 \u00een prezent se poate demonstra o sc\u0103dere spectaculoas\u0103 a inegalit\u0103\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te veniturile \u00een Rom\u00e2nia. Se m\u0103soar\u0103 \u0219i rata depriv\u0103rii materiale, care examineaz\u0103 ce procent din popula\u021bie nu de\u021bine anumite bunuri. \u00cen acest sens, Rom\u00e2nia st\u0103 pe locul cel mai slab, indiferent dac\u0103 ne uit\u0103m la indicatorii pentru 2015 sau 2024. \u00cen Europa, aceast\u0103 rat\u0103 fluctueaz\u0103 \u00eentre 8\u20139 la sut\u0103, \u00een timp ce \u00een Rom\u00e2nia este pu\u021bin peste 9%. \u00cen ceea ce prive\u0219te salariile, capitala st\u0103 cel mai bine, dar regiunile din Transilvania se dezvolt\u0103 mai rapid dec\u00e2t, de exemplu, \u00een Ungaria. Astfel, se poate spune c\u0103 \u00een ultimii zece-cincisprezece ani, regiunile din Transilvania s-au dezvoltat cel mai rapid \u00een compara\u0163ie cu regiunile din Bazinul Carpatic, dar nu au reu\u0219it s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 sau s\u0103 se apropie de capitale, inclusiv de Bucure\u0219ti. Pentru a da exemple concrete: \u00een ultimele trei luni ale anului 2025, salariul mediu lunar net \u00een jude\u021bul Cluj a fost de peste 6.000 de lei, \u00een jude\u021bele Bra\u0219ov \u0219i Sibiu a fost de 5.500 de lei, \u00een timp ce \u00een jude\u021bul Harghita nu a ajuns nici m\u0103car la 4.000 de lei. \u00cen jude\u021bele cu popula\u021bie mai mare \u0219i \u00een ora\u0219ele mari, oamenii c\u00e2\u0219tig\u0103 mult mai mult. Nu exist\u0103 date privind salariul mediu lunar net specific pentru ora\u0219ul Cluj-Napoca, ca re\u015fedin\u0163\u0103 de jude\u0163, dar \u00een Cluj-Napoca \u0219i zona metropolitan\u0103 salariul mediu net poate fi estimat la aproximativ 7.000 de lei. Toate acestea \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am reu\u0219it s\u0103 trecem de la o pozi\u021bie mai modest\u0103 \u00een 2014 la o pozi\u021bie mai bun\u0103 \u00een 2024, chiar \u015fi la nivelul Bazinului Carpatic.<\/p>\n<p>Situa\u021bia financiar\u0103 a tinerilor maghiari din Rom\u00e2nia a fost m\u0103surat\u0103 at\u00e2t \u00een \u200b\u200b2001, c\u00e2t \u0219i \u00een 2020. Prin urmare, se poate spune c\u0103, \u00een 2020, educa\u021bia tinerilor influen\u021beaz\u0103 situa\u021bia lor financiar\u0103 mai mult dec\u00e2t ocupa\u021bia p\u0103rin\u021bilor, a\u0219a cum s-a observat \u0219i \u00een 2001. Val\u00e9r Veres a mai spus c\u0103 bun\u0103starea financiar\u0103 \u0219i veniturile locuitorilor sunt acum mai dificil de m\u0103surat \u00een sondaje, deoarece oamenii sunt reticen\u021bi \u00een a r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103rile privind salariile lor sau bunurile pe care le de\u021bin.<\/p>\n<p>\u201e\u00cen 2001, salariile \u00een Rom\u00e2nia erau at\u00e2t de mici \u00eenc\u00e2t nu conta dac\u0103 t\u00e2n\u0103rul lucra sau nu, chiar \u0219i cu o diplom\u0103. Conform datelor din 2020, datorit\u0103 veniturilor individuale \u0219i PIB-ului puternic, s-a reu\u015fit recuperarea decalajului fa\u0163\u0103 de \u021b\u0103rile din Grupul de la Visegrad. \u00cens\u0103, tinerii din familii cu mul\u021bi copii sau de origine rom\u0103 nici m\u0103car nu au posibilitatea de a se integra, dar\u0103mite de a se remarca. Rom\u00e2nia este cel mai inegal stat membru al UE \u0219i abia \u00een ultimul an s-a \u00eenregistrat o sc\u0103dere semnificativ\u0103 a inegalit\u0103\u021bii veniturilor. De exemplu, \u00een 2024 \u0219i 2025, mai mul\u021bi indicatori de inegalitate s-au apropiat \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria. Cu toate acestea, cre\u0219terea PIB-ului Rom\u00e2niei se \u00abreflect\u0103\u00bb \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i \u00een \u00a0bun\u0103starea popula\u0163iei. De exemplu, economia rom\u00e2neasc\u0103 a crescut extrem de mult \u00eentre 2015 \u0219i 2020, dar acest lucru nu s-a reflectat nici \u00een indicatorii educa\u021biei. Mediile PISA ob\u021binute de elevii rom\u00e2ni r\u0103m\u00e2n sc\u0103zute, abandonul \u0219colar este ridicat, iar 30% dintre copii nu au mers nici m\u0103car la gr\u0103dini\u021b\u0103. Exist\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire, dar este modest\u0103 \u0219i lent\u0103. \u00cen alte \u021b\u0103ri din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, acestea sunt mult mai spectaculoase. \u00cen acela\u0219i timp, \u015fi cultura nemul\u0163umirii este foarte puternic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia (ca \u0219i \u00een Ungaria) \u0219i, \u00een pofida \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii, oamenii sunt mai predispu\u0219i la aceasta, \u00een principal pentru c\u0103 \u00ee\u0219i compar\u0103 nivelul de trai cu cel al celor mai dezvoltate \u021b\u0103ri europene, de exemplu din cauza faptului c\u0103 mul\u021bi dintre ei au locuit acolo o perioad\u0103 mai lung\u0103\u201d, a concluzionat Val\u00e9r Veres.<\/p>\n<p>Sursa: szabadsag.ro<\/p>\n<p>Traducerea: Bal\u00e1zs Magdolna<\/p>\n<p>Foto: Maszol<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen ultimele dou\u0103 decenii, \u00een urma ader\u0103rii Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 (UE), pe l\u00e2ng\u0103 crizele economice \u0219i epidemiologice, s-a \u00eenregistrat o cre\u0219tere semnificativ\u0103 <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8216,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[393],"tags":[5403,5401,33,5402,36],"class_list":["post-8215","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economic","tag-bogati","tag-inegalitati","tag-romania","tag-saraci","tag-stiri-fara-frontiere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8215","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8215"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8215\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8217,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8215\/revisions\/8217"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8216"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8215"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8215"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8215"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}