{"id":857,"date":"2015-03-25T08:57:26","date_gmt":"2015-03-25T06:57:26","guid":{"rendered":"http:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=857"},"modified":"2015-03-25T08:57:26","modified_gmt":"2015-03-25T06:57:26","slug":"limba-identitate-si-putere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/?p=857","title":{"rendered":"Limb\u0103, identitate \u015fi putere"},"content":{"rendered":"
\"Sogor-Csaba\"<\/a>
Sursa:
europeanul.org<\/figcaption><\/figure>\n

Interviu cu europarlamentarul UDMR, Csaba Sog\u00f3r<\/strong><\/p>\n

La conferin\u0163a care a avut loc pe 24 februarie, sub genericul \u201eLimb\u0103, identitate, putere\u201d, dumneavoastr\u0103 a\u0163i apreciat printre altele -, referindu-v\u0103 la comunitatea maghiar\u0103 din Transilvania, c\u0103 grupul parlamentar al PPE adopt\u0103 o pozi\u0163ie c\u00e2t mai ferm\u0103 pentru ap\u0103rarea limbilor minoritare \u015fi regionale.<\/p>\n

\u00cen ce const\u0103 concret, \u00een via\u0163a cotidian\u0103, aceast\u0103 atitudine ferm\u0103, \u00een general, \u015fi din punctul de vedere al comunit\u0103\u0163ii maghiare din Transilvania, \u00een special?<\/strong><\/p>\n

\u015ei din punctul de vedere al Partidului Popular European diversitatea lingvistic\u0103 este important\u0103, \u00eens\u0103 \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii limbilor minoritare cel mai mult pot face, \u00een continuare, statele membre ale UE. De aceea este foarte important ca grupul PPE din Parlamentul European s\u0103 sus\u0163in\u0103 aceast\u0103 cauz\u0103, deoarece ar putea indica o direc\u0163ie \u015fi pentru partidele membre PPE din Rom\u00e2nia.<\/i><\/p>\n

La conferin\u0163\u0103 s-a spus c\u0103 dezvoltarea politic\u0103 \u015fi economic\u0103 a unei comunit\u0103\u0163i este inimaginabil\u0103 f\u0103r\u0103 asigurarea drepturilor lingvistice, iar aceasta este realizabil\u0103 mai cu seam\u0103 prin autonomii culturale \u015fi\/sau teritoriale.<\/p>\n

Cum este perceput conceptul de autonomie de c\u0103tre organiza\u0163iile, institu\u0163iile europene, \u015fi v\u0103 \u00eentreb acest lucru, deoarece, dup\u0103 cum am observat, aceste organiza\u0163ii se manifest\u0103 mai re\u0163inute \u00een ceea ce prive\u015fte sus\u0163inerea n\u0103zuin\u0163elor de autonomie?<\/strong><\/p>\n

\u00cen Europa occidental\u0103 diferitele forme ale autonomiei sunt considerate practici consacrate, \u00eens\u0103, dat fiind faptul c\u0103 realizarea autonomiei presupune, de fapt, reorganizarea sistemului administrativ al unei \u0163\u0103ri, cheia rezolv\u0103rii acestei chestiuni se afl\u0103 tot \u00een m\u00e2inile statelor membre ale UE. Exist\u0103 deosebit de multe forme de realizarea a auntonomiei, \u00eens\u0103 \u00een fiecare situa\u0163ie scopul este tocmai identificarea celei mai adecvate forme din punct de vedere al dreptului public.<\/i><\/p>\n

La analiza prezentat\u0103 \u00een cadrul conferin\u0163ei de c\u0103tre directorul Centrului de cercetare pentru politic\u0103 na\u0163ional\u0103 din Ungaria, Zolt\u00e1n K\u00e1ntor, acesta a abordat necesitatea ap\u0103r\u0103rii limbii materne. \u00cen acest context s-a pus \u00eentrebarea: cine are puterea pentru a decide \u015fi politiza \u00een cazul limbilor?<\/p>\n

De fapt, putem vorbi despre cineva (ceva) care are puterea de a dispune \u00een aceast\u0103 chestiune, putem vorbi despre o putere care poate s\u0103-\u015fi impun\u0103 cu for\u0163a voin\u0163a sa altora?<\/strong><\/p>\n

\u00cen condi\u0163iile \u00een care ap\u0103rarea limbii materne, reglementarea folosirii limbilor minoritare va deveni necesar\u0103 \u00eentr-un stat \u00een care limba oficial\u0103 este alta, dec\u00e2t cea minoritar\u0103, s-a pus \u00eentrebarea care dintre state (\u021bara-mam\u0103 sau statul de cet\u0103\u021benie \u2013 n.n.) este \u00eendrept\u0103\u0163it a adopta o pozi\u0163ie \u00een aceast\u0103 chestiune, respectiv cum se pot armoniza aceste valori deosebit de diferite. Desigur, minorit\u0103\u0163ile lingvistice vor \u00eencerca de fiecare dat\u0103 \u2013 de multe ori \u00eempotriva autorit\u0103\u0163ilor statului respectiv \u2013 s\u0103-\u015fi promoveze propriile lor interese, s\u0103-\u015fi apere limba lor \u015fi, implicit, identitatea lor, \u00eens\u0103 nu-i r\u0103u, dac\u0103 \u00een acest proces sunt sus\u0163inu\u0163i \u015fi de \u0163ara-mam\u0103.<\/i><\/p>\n

Ini\u0163iativele cet\u0103\u0163ene\u015fti europene au fost respinse pe r\u00e2nd de c\u0103tre Comisia European\u0103<\/p>\n

De aici putem trage concluzia c\u0103 UE nu prea este dispus\u0103 s\u0103 extind\u0103 sau s\u0103 garanteze drepturile minoritare?<\/strong> (\u015etiind c\u0103 unele state membre ale UE nu recunosc nici m\u0103car existenta minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale)<\/p>\n

De fapt, ce \u00eenseamn\u0103 acest lucru: Exist\u0103, dar, totu\u015fi, nu exist\u0103 nicio posibilitate?<\/strong><\/p>\n

\u00cen opinia mea, institu\u0163ia juridic\u0103 a ini\u0163iativei cet\u0103\u0163ene\u015fti nu poate s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 rolul conferit ei. Nu numai din cauza respingerii de c\u0103tre Comisia European\u0103 a ini\u0163iativelor cet\u0103\u0163ene\u015fti europene, dar am observat \u015fi \u00een cazul altor subiecte cum Comisia European\u0103 parc\u0103 nu ar lua \u00een serios probemele, grijile ridicate de cet\u0103\u0163eni \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 pretexte procedurale \u015fi juridice pentru a \u201ejustifica\u201d pasivitatea sa, iar astfel este ignorat\u0103 esen\u0163a ini\u0163iativei cet\u0103\u0163ene\u015fti introdus\u0103 de Tratatul de la Lisabona. Dac\u0103 institu\u0163iile europene nu vor reac\u0163iona la semnalele cet\u0103\u0163enilor \u015fi nu vor \u00eenscrie pe ordinea de zi \u00eentreb\u0103rile adresate de cet\u0103\u0163eni, atunci ei vor fi \u015fi mai mult \u00eendep\u0103rta\u0163i de chestiunile europene, iar astfel institu\u0163iile respective vor contribui la cre\u015fterea sentimentului de dezam\u0103gire, ceea ce se poate constata deja \u00een Europa, iar una dintre formele de expresie a acestei dezam\u0103giri este expansiunea partidelor de extrem\u0103 dreapta sau de st\u00e2nga \u00een statele membre ale UE.<\/i><\/p>\n

Interviu realizat de: Bal\u00e1zs Magdolna<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Interviu cu europarlamentarul UDMR, Csaba Sog\u00f3r La conferin\u0163a care a avut loc pe 24 februarie, sub genericul \u201eLimb\u0103, identitate, putere\u201d, dumneavoastr\u0103 a\u0163i apreciat <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-857","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fara-categorie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/857","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=857"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/857\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":859,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/857\/revisions\/859"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=857"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=857"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hatarok-nelkul.com\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=857"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}