Drepturile minorităților din Europa Centrală și de Est după aderarea la UE – a fost tema centrală a evenimentului organizat miercuri, 24 februarie în Parlamentul European cu prilejul comemorării Zilei Internaționale a Limbii Materne. Deputatul european UDMR, Csaba Sógor, gazda evenimentului a deschis discuția spunând: “Cei care doresc să-și exercite drepturile pentru folosirea limbii materne în România sunt expuși abuzului din partea autorităților. Statul nu garantează condițiile necesare aplicării legii, dar totuși România consideră că a rezolvat problemele minorităților naționale într-o manieră exemplară”.
Juristul și profesorul universitar, Emőd Veress a atras atenția asupra complexității sistemului judiciar românesc și a subliniat motivele adeseori ridicole și inacceptabile pentru care au fost respinse numeroase cereri de retrocedare. De exemplu: persoana juridică care a deținut proprietatea în trecut nu mai este aceeași cu persoana juridică solicitantă, sau denumirea străzii pe care se află clădirea a fost schimbată între timp. El a adăugat că, o mare parte a proprietăților naționalizate din Transilvania au găzduit școli în perioada interbelică. Era nevoie de aceste școli, pentru că, deși statul român a făcut promisiuni în acest sens, nu a garantat educația în limbile minorităților naționale.
O altă latură a existenţei minorităţii maghiare, şi anume posibilitatea şi obstacolele privind folosirea limbii materne, a fost abordată de preşedintele Asociaţiei Mişcarea Angajament Civic, din Târgu Mureş, Enikő Szigeti. După cum a relatat, în ultimii ani asociaţia a organizat mai multe campanii mai mici, mai cu seamă cu scopul de a atrage atenţia. Astfel că au donat tăbliţe bilingve instituţiilor de învăţământ şi au amplasat plăcuţe bilingve pe străzi. În pofida faptului că legea prevede că în localităţile în care procentul unei minorităţi depăşeşte 20%, este obligatoriu ca orice inscripţie să apară şi în limba minorităţii respective, însă în multe cazuri nu s-a realizat acest lucru. Enikő Szigeti a amintit drept exemplu situaţia din Târgu Mureş, unde Primăria a dispus demontarea acestor tăbliţe, ba mai mult, Poliţia Locală a aplicat amenzi persoanelor care au amplasat tăbliţele respective, susţinând că a fost interzisă amplasarea “plăcuţelor de reclame”. “Tot ceea ce ne preocupă pot părea proiecte fundamentale, dar noi credem că, dacă nu vom clădi o bază potrivită pentru folosirea limbii materne, va fi mai greu să mergem mai departe în ceea ce priveşte respectarea prevederilor şi a legilor”, a precizat Enikő Szigeti,
În ideea ca participanţii mesei rotunde să fie informaţi nu numai despre situaţia din Transilvania, ci şi despre situaţia minorităţilor maghiare din alte ţări central-est-europene, la invitaţia lui Csaba Sógor, europarlamentarii maghiari Pál Csáky (Slovacia), Andor Deli (Serbia) şi Andrea Bocskor (Ucraina) au prezentat situaţia maghiarilor din propria lor ţară.
Pál Csáky, reprezentantul maghiarilor din Slovacia, a subliniat că în Slovacia nu există o lege a minorităţilor, iar atmosfera naţionalistă îi afactează mai ales pe tineri. “Din cauza mentalităţii greşite abia putem vorbi despre bilingvism. Şi în Slovacia este o problemă restituirea imobilelor, dar cel mai îngrijorător domeniu este cel al învăţământului. O treime din şcolile maghiare din Slovacia vor fi închise începând cu următorul an şcolar, deoarece clasele nu au numărul de elevi necesar şi vor fi diminuate, implicit, şi numărul orelor maghiare”, a arătat Pál Csáky.
Aderarea la UE presupune un sistem de criterii foarte serios, ceea ce trebuie să fie respectat de toate statele în condiţiile în care doresc să facă parte din UE. Andor Deli, europarlamentarul maghiar din Serbia, a atras atenţia asupra dublei măsuri prin care UE monitorizează statele candidate la statutul de membru al UE, respectiv statele membre ale Uniunii. Dat fiind faptul că după aderare la UE chestiunea privind drepturile lingvistice rămâne în competenţa statelor membre, gestionarea abuzurilor nu este considerată de UE drept o sarcină şi o responsabilitate a sa. Andor Deli a arătat că Serbia, ca ţară care aspiră la aderarea la UE, a trebuit să elaboreze o strategie în care un capitol separat a fost consacrat drepturilor minorităţilor etnice. “Ne exprimăm încrederea că această strategie va crea posibilitatea pentru ca înainte de aderarea Serbiei la UE se va putea constitui un cadru juridic adecvat pentru apărarea minorităţilor în Serbia”, a afrmat Andor Deli.
O imagine mai sumbră a fost prezentată de europarlamentarul maghiar din Ucraina, Andrea Bocskor, despre situaţia din Transcarpatia, unde, cu toate că pe hârtie există legi ale minorităţilor, în practică sunt prea puţin promovate. În Beregovo există inscripţii bilingve şi nu este interzisă folosirea limbii maghiare, însă în domeniul învăţământului sunt lacune uriaşe: manualele şcolare sunt traduse în maghiară din limba ucraineană, astfel că din punct de vedere al conţinutului acestea se concentrează asupra consolidării identităţii ucrainene şi nu pe cea maghiară, a declarat europarlamentarul, care a mai subliniat că statul ucrainean nu finanţează nicio instituţie maghiară de învăţământ superior, astfel că singura posibilitate pentru continuarea studiilor o reprezintă Institutul Maghiar din Transcarpatia “Rákócz Ferenc”, finanţat de statul ungar. “Dat fiind faptul că tinerii nu pot susţine examenele în limba lor maternă, mulţi părinţi înscriu pe copii în şcolile ucrainene, în ideea ca mai târziu să reuşească în viaţă. Din această cauză prestigiul şcolilor maghiare din Transcarpatia a scăzut drastic şi încet instituţiile îşi vor pierde identitatea lor”, a arătat Andrea Bocskor.
Deputatul european UDMR, Csaba Sógor a concluzionat: nu este în beneficiul statelor membre ale UE să ignore aceste probleme. Poate că acest fenomen este o rămășiță a regimului comunist, sau este condus de o frică istorică, dar un lucru este sigur: rezolvarea liniștitoare a problemelor minorităților naționale poate fi doar în avantajul Uniunii Europene în ansamblul său. Europarlamentarul a subliniat că, pentru a evita discriminarea și a garanta statul de drept, UE ar trebui să impună statelor membre angajamentele făcute înainte de aderare privind protecția minorităților naționale. Europarlamentarul a salutat faptul că tot mai mulți recunosc necesitatea unui mecanism de monitorizare pentru statul de drept și a democrației. O astfel de inițiativă și este deja pe ordinea de zi a Comisiei Parlamentului European pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE).