-Interviu cu europarlamentarul Csaba Sogór-
La referendumul din 23 iunie, care a avut loc în Marea Britanie, populaţia a decis ieşirea din Uniunea Europeană.
Despre situaţia creată după votul britanicilor, l-am întrebat pe europarlamentarul Csaba Sogór:
“Situaţia din Marea Britanie este foarte incertă. Este incertă, deoarece nu sunt elaborate condiţiile în care un stat membru al UE poate părăsi această comunitate europeană. Cel mai important este, însă, ca toată lumea să îşi păstreze luciditatea. După război, de regulă, sunt mulţi viteji. Cel mai important este să aibă loc o despărţire politică şi să înceapă cât mai repede negocierile în acest sens. Solicitarea privind încetarea statului de membru al Marii Britanii în UE trebuie să fie înaintată de Parlamentul britanic, dar se pare că nici ei nu au reuşit să demareze acest proces. După solicitarea oficială, timp de doi ani vor trebui stabilite condiţiile privind părăsirea UE de către Marea Britanie, iar dacă nu vor fi stabilite aceste condiţii, îşi vor înceta valabilitatea toate acordurile încheiate cu UE. În ceea ce priveşte pe cei veniţi să lucreze în Marea Britanie, în cazul lor nu se va schimba nimic, ceea ce înseamnă că, de exemplu, maghiarii din Ungaria sau din Transilvania, sau cetăţenii din Europa de Est vor putea muncii în continuare în acelaşi condiţii. Aşa cum observ eu, societatea britanică îmbătrânită va avea nevoie şi după 2019 de forţă de muncă est-europeană, dar şi acestă chestiune va fi reglementată de piaţă. Credem că în 2017 britanicii vor reuşi să înainteze solicitarea lor de ieşire din UE, iar restul se va vedea pe parcurs”.
Abia în 2017 va reuşi?
“Deocamdată ştim doar că premierul demisionar crede că noul guvern va face demersurile în acest sens, după octombrie 2016. Ei acum şi-au dat seama de realitate şi, probabil, nimeni nu vrea să îşi asume această responsbilitate. Liderii europeni, politicienii europeni tocmai în acest sens au lansat un apel britanicilor, în ideea de a începe cât mai repede “procesul de divorţ”. Eu folosesc această comparaţie şi cred că, dacă părinţii nu mai pot convieţui împreună, atunci în interesul copilului este bine dacă demarează, în condiţii civiliazte, procesul de divorţ. Tergiversarea procesului, discuţiilor, certurilor au un impact serios asupra copilului. Aşadar, nu ar fi nici în interesul britanicilor, dar nici în interesul UE să încerce să îşi tergiverseze rezolvarea aceestei situaţii. Cred că este bine, totuşi, ceea ce s-a întâmplat, dincolo de toate greutăţile şi consecinţele grave: dacă britanicii rămân în UE, continuă tergiversarea, târguiala, că mai vor cutare şi cutare. Unii spun că de fapt Marea Britanie nici nu a intrat, propriuzis, în UE. Însă ea a reuşit să obţină o serie de facilităţi speciale, iar noi acum practic am consfiinţit despărţirea. Ceea ce este important, este că Marea Britanie – în afară sau în cadrul UE – este parte a continentului european, chiar dacă este o ţară insulară şi poate avea un statut special, din punctul de vedere al pieţii, al economiei. Ea nu va putea exista fără Uniunea Europeană”
Cum este posibil că britanicii s-au lansat acum într-o campanie de strângere de semnătruri pentru a repeta referendumul? Este posibilă abrogarea rezultatelor unui referendum?
“Se poate încerca. Aşa cum am văzut, 48% dintre cetăţeni au votat împotriva ieşirii din UE. E greu de spus acum. Este evident că nu se poate repeta acest referendum. NU înseamnă Nu. Unii politicieni susţin că această ieşire din UE trebuie să fie votată în Parlamentul Scoţiei, deoarece în chestiunile referitoare la scoţieni numai Parlamentul scoţian este chemat să decidă. Acesta a fost un referendum, este sarcina politicienilor, a partidelor politice ca referendumul să fie luat în considerare şi este posibil că în condiţiile date se va ţine seamă. Dacă abordăm situaţia pur teoretic, ar putea exista şi situaţia în care Parlamentul britanic să spună NU. Însă nu cred că va fi o asemenea situaţie, dar în politică orice este posibil. Se poate întâmpla şi acest lucru. Ideea principală este – şi aici trebuie văzute avantajele sau trebuie căutat binele în rău – ca acei politicieni, acele partidele politice care nu le-au luat în serios faptul că nu este suficient să faci bine, să înţeleagă, în sfârşit, că toate acţiunile trebuiesc explicate cetăţenilor. În cazul referendumului nu au câştigat argumentele raţionale, deoarece dacă câştigau argumentele raţionale, atunci un om lucid nu votează pentru ieşirea Marii Britanii din EU. Chiar şi cifrele demonstrează că un stat membru are mai multe avantaje în cadrul UE, decât în afara ei. Ulterior se pot regreta multe lucruri, dar cel mai important este – aşa cum am spus – să luăm în serios că trebuie întreţinută relaţia cu cetăţenii UE şi explicate deciziile, ce înseamnă responsbilitatea comună, ce înseamnă să-i ascultăm şi pe cei mici – aceasta trebuie spus mai cu seamă Germaniei -, adică pe statele membre mai mici, ce înseamnă să luăm în serios în chestiunea migraţiei problemele cu care se confruntă unele ţări, cum ar fi Grecia şi Italia sau chiar Ungaria. Azi toată lumea este de acord cu ceea ce a susţinut premierul Ungariei, respectiv că trebuie apărate graniţele externe ale UE. Sunt de acord că este foarte greu când nu ai apă, alimente, dar marile puteri politice, partidele trebuie să ia în serios şi pe cei mici şi pe cetăţeni, şi trebuie să îşi îndrepte atenţia asupra problemelor reale. Aceasta înseamnă şi în cazul maghiarilor din Transilvania că atunci când, de exemplu, catalanii sau scoţienii vorbesc despre dezlipire şi se arată cu degetul spre ei, noi spunem în totdeauna că noi nu vrem să ne desprindem, noi vrem doar ca România să îşi respecte angajamentele asumate în domeniul dreptrurilor minorităţilor, vrem să fie o lege-cadru pentru minorităţi, vrem să fie autonomie culturală şi teritorială, iar noi atunci vom fi în ordine şi în pace, dar dacă toate acestea nu se vor respecta, şi problemele vor fi măturate sub preş, atunci mereu vor fi probleme. În acest sens şi Brexit este un bun prilej pentru ca omul să se adune aşa cum face când este o inundaţie sau un incendiu, atunci omul încearcă să salveze tot ce se poate, după care se linişteşte şi începe să gândească cum să facă să fie pregătit mai bine pentru următoare inundaţii sau cum poate să se apere de inundaţii: prin construirea barajelor, sau în cazul incendiului- trebuie să aplice măsuri de securitate. Brexit, această criză politică, este potrivită pentru a ne reglementa destinele noastre şi pentru a identifica soluţii pe termen scurt şi pe termen lung. Marea Britanie nu va avea o soartă uşoară, deoarece UE va stabilii condiţiile de ieşire, şi va explica în aşa fel costurile şi consecinţele ieşirii că după acea oricine ar fi preocupat de această chestiune în mod sigur se va gândi de două ori. Este normal ca în asemenea situaţii să se arate cu degetul spre vinovaţi. Politicienii pro-Brexit încearcă acum să explice că li s-a promis că sumele imense care au intrat în bugetul UE sau cheltuite în campanie, vor ajunge în bugetul britanic al sănătăţii. Dar, nu are cum să ajungă în acest buget, aşa ceva nu se poate face, iar cel care promite un lucru care nu se poate realiza, nu este un om serios”.
În acest an, în Ungaria va fi organizat un referendum despre aplicarea cotelor obligatorii. În opinia dumneavoastră pe lângă această chestiune va fi formulată şi întrebarea privind statutul Ungariei în UE, adică se va pune problema evantualei ieşiri din UE şi a Ungariei?
„În acest sens nu am primit nici un semnal, nici din partea partidelor politice şi nici din partea cetăţenilor. Şi în Marea Britanie rezultatele referendumului au fost foarte strânse, locuitorii mai în vârstă nu au votat atât împotriva UE, cât împotiva Guvernului, deoarece există tendinţa că atunci când ceva nu funcţionează cum trebuie, spunem că guvernul este de vină, iar dacă a făcut bine, este propria sa glorie. Aşadar, nu cred că în Ungaria va fi o situaţie similară. Am avut multe discuţii şi despre sistemul de cote obligatorii, iar poziţia noastră a fost exemplară pentru Occident. În ultima perioadă, Polonia a primit, de exemplu, peste 500 de familii de naţionalitate siriană, mai cu seamă creştini. În Polonia condiţia de viaţă este ceva mai bună, decât în România şi, totuşi, se pare că din cele 500 de familii numai există nici una pe teritoriul Poloniei. Putem primi şi noi şi Ungaria imigranţi, dar ei imediat merg mai departe, deoarece cred că în Suedia şi Germania – ţări care i-au invitat – chiar şi ajutorul social este mai mare, decât venitul unui cetăţean de condiţie medie. Această situaţie se va sfârşi şi în Suedia şi în Germnaia, deoarece au atins gradul de suportabilitate. Sistemul de cote nu va rezolva problema. Preoţi, episcopi şi unele ONG-uri care au înfiinţat tabere pentru cetăţenii sirieni au spus că pe termen scurt trebuie să li se asigure apă, alimente şi îmbrăcăminte, dar soluţia finală este încheierea războiului. În momentul în care va exista o voinţă politică pentru încheierea războaielor, atunci se va termina şi cu afluxul de imigranţi. Însă, între timp ne vom confrunta cu alt gen de imigranţi, care vor veni în Europa din cuza schimbărilor climatice. Europa numai acum vede acele multe facturi neachitate, pe care le-a strâns pe parcursul a mai multor sute de ani, prin instituirea imperiilor coloniale, a societăţii sclavagiste, prin prădarea fără scrupule a continentului african, din punct de vedere al zăcămintelor, iar acum, migraţia este doar o picătură în mijlocul Oceanului. De asemenea, vor mai fi şi imigranţi demografici, sau din cauza schimărilor climatice. Să ne gândim doar la faptul că anual se deşertizează o suprafaţă de teren echivalentă cu suprafa Ungariei şi Transilvaniei. Astfel foarte mulţi oameni numai au nicio o condiţie de trai şi vor porni la drum. Este în interesul, dar şi responsabilitatea Europei şi a lumii civilizate din Occident crearea păcii şi a condiţiilor de viaţă corespunzătoare. Cel care trăieşte în mizerie şi îi este foame, eu în zadar îi ridic un gard, deoarece foamea este un mare Domn şi el va trece peste gard şi îmi ia zarzavaturile şi recolta, fiindcă îi este foame şi trebuie să mănânce şi el ceva…”
Interviu realizat de Balázs Magdolna
Foto: www.szabadsag.ro