Elevii din zonele în care majoritatea locuitorilor sunt de etnie maghiară obţin rezultate slabe la examenul de limba română. La nivelul Transivaniei, situaţia este cea mai gravă în zonele în care procentul maghiarilor este cel mai ridicat, respectiv în judeţul Harghita. Aproximativ jumătate, adică 48,4% din elevii din clasele VIII din judeţul locuit într-un procent de 83% de maghiari nu au trecut examenul de limbă română. Cu toate că elaborarea programei şcolare speciale şi metoda de predare a limbii române pentru minorităţi, printre care şi minoritatea maghiară, este prevăzut de o lege care a intrat în vigoare în urmă cu cinci ani, de atunci prevederile legii nu au fost implementate în practică. “Nu ne putem permite ca în fiecare an să ne îngrozim de rezultatele slabe, după care uităm cu desăvârşire până la următoarea perioadă de examene. Este nevoie de o schimbare radicală. Nu poate fi atât de ridicat numărul elevilor cu rezultate slabe”, a comentat rezultatele examenului de evaluare preşedintele CJ Harghita, Csaba Borboly. În pezent numai elevii maghiari din clasele elementare învaţă după un program special, iar din calasa a V-a învaţă după aceleaşi manuale ca şi colegii lor români, iar aşteptările profesorilor sunt la fel şi de la copiii maghiari. La evaluările naţionale organizate la terminarea claselor a VI-a şi a VIII-a, elevii maghiari au trebuit să le rezolve acelelaşi subiecte ca şi colegii lor români. Aceste probleme nu există numai în Ţinutul Secuiesc, ci în mai multe regiuni ale României, de exemplu în zona Călata sau în Partium, unde copii maghiari sau copii care cresc într-un mediu în care majoritatea membrilor este de etnie maghiară se întâlnesc foarte rar sau deloc cu limba oficială a statului. În ultimii ani rezultatele finale sunt şi mai slabe, ceea ce are legătură cu reforma şcolară generală. Cu cât accentul trece de la memorizarea şi reproducerea pe de rost a materiei, la învăţământul bazat pe capacitatea de interpertare a textului, cu atât se diminuează şansele celor care nu înţeleg limba română pentru a obţine note bune. “Structura programei şcolare nu dă posibilitatea exectiţiului comunicării active, ceea ce ar fi vital pentru ca elevii să înţeleagă şi ă asimilileze limba română”, se arată în raportul elaborat despre situaţia privind predarea limbii române din judeţul Harghita. Problema există de mai mulţi ani, iar elevii trebuie să înveţe limba română în familie sau trebuie modificată metoda de predare a limbii. Legea învăţământului adoptată în 2011 prevede că limba şi literatura română trebuie predate minorităţilor naţionale conform unei programe şcolare special elaborate pentru ei. Aplicarea programelor şcolare întârzie de la an la an. Secretarul de stat în Ministerul român al Educaţiei, András Király, a declarat că programele şcolare speciale sunt gata, iar pentru elevii din clasele mai mici aceste programe au fost deja aprobate şi sunt editate şi manualele respective. Pentru elevii din licee programele şcolare speciale vor fi implementate începând din 2017. “Eevii care au terminat acum clasa a III-a vor învăţa conform unui programe şcolare speciale pe tot parcursul şcolii elementare şi generale, iar ei vor trebui să susţină examenele potrivit acestor programe sepciale”, a subliniat secretarul de stat. Răspunzând la o întrebare Andras Kiraly a precizat: “În spatele întârzierii aplicării noilor programe şcolare nu se află “intenţia de a-i păcăli pe maghiari”, ci faptul că reforma începută în 2011 se derulează, pur şi simplu, foarte lent, reformă în care învăţarea limbii române este doar un segment minor, cu toate că penru copii maghiari are o importanţă majoră”.
Sursa: nol.hu
Traducerea: Péterffy Tünde
Foto:nol.hu