tusvanyosEdiţia a 27 a Universităţii de Vară şi Tabăra Studenţească de la Băile Tuşnad  a fost organizată în acest an, în perioadă 19-24 iulie, de Fundaţia Pentru Minorităţi – Pro Minoritate din Budapesta şi Consiliul Tineretului Maghiar din România – Cluj, sub motoul: “Am fost, suntem şi vom fi acasă în Europa!”

Motoul Universităţii de Vară Tusványos s-a referit la unele subiecte actuale pe scena politică europeană, cum ar fi identitatea creştină europeană, locul Europei Centrale şi de Est, viitorul Uniunii Europene, fenomenul migraţionist, pericolul pe care-l reprezintă terorismul sau Brexit-ul.  La acest forum, pe lângă alţi invitaţi, şi în acest an au fost prezenţi mai mulţi reprezentanţi ai Guvernului Ungariei.

În cadrul expozeului susţinut la Universitatea de Vară şi Tabără Studenţească de la Băile Tuşnad, secretarul de stat pentru politică naţională, Árpád János Potápi, a vorbit despre posibilităţile create pentru întreprinzătorii maghiari din afara graniţelor Ungariei.

Până în prezent, aproximativ 1.400 de întreprinzători tineri maghiari din afara graniţelor Ungariei au manifestat interes faţă de Programul anului tematic din acest an, din care 964 s-au înscris în această competiţie pentru care s-au alocat 525 de milioane de forinţi, a declarat Árpád János Potápi. Secretarul de stat a precizat: Tinerii provin din aproape toate domeniile economiei, cei mai mulţi fiind din agricultură şi din sectorul de producţie, precum şi din industria serviciilor, din domeniul comerţului, turismului, din sectorul restaurantelor şi hotelier, dar un interes mare a fost menifestat şi din domeniul design-ului, al organizării unor manifestări şi al gastronomiei.

Árpád János Potápi a mai menţionat că 964 de tineri concurează pentru obţinerea unei finanţări nerambursabile în valoare de 3-6 milioane de forinţi fiecare, alocate din fondul de finanţare, în valoare totală de 525 de milioane de forinţi. Dintre aceşti tineri, 510 au venit din Transilvania, 154 din Voivodina, 146 din Slovacia, 138 din Transcarpatia, şapte din Croaţia şi nouă din Slovenia. Potrivit secretarului de stat, autorităţile ungare se aşteaptă ca numărul câştigătorilor să fie între 110 şi130, din care jumătate ar putea fi din Transilvania.

La forumul de la Băile Tuşnad a avut loc o masă rotundă despre consolidarea conştiinţelor regionale europene la care au participat politiceni şi experţi din regiunea Flamandă, din Ţara Bascilor, din Bavaria, din regiunea Cornwal, din sudul Angliei, precum şi din Transilvania.

Directorul Alianţei Libere Europene (EFA), Günther Dauwen, a declarat, arătând spre tricoul pe care îl purta şi pe care scria “Ţinut Secuiesc – în curs de dezvoltare” (Sekler land – under construction), că multe regiuni din Europa doresc să obţină o mai mare autonomie.

În opinia sa, referendumul care a avut loc recent în Marea Britanie, cu privire la ieşirea acestei ţări din Uniunea Europeană, ar putea accelera dorinţa de independenţă.

 Preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Zsolt Szilágyi, a declarat că Uniunea Europeană şi statele membre ar trebui să îşi dea seama că toată lumea va fi mai puternică prin consolidarea comunităţilor şi a regiunilor.

Avocatul poporului pentru drepturi în domeniul educaţiei din Ungaria, Lajos Aáry-Tamás, consideră că universităţile care se confruntă cu diminuarea numărului cursanţilor şi-ar putea îmbunătăţii situaţia economică precară printr-o deschidere spre învăţământul pentru adulţi. Oficialul ungar şi-a expus viziunea la o masă rotundă pe tema învăţământului superior din Bazinul Carpatic, care a fost organizată tot în cadrul Universităţii de Vară şi Tabără Studenţească Tusványos, de la Băile Tuşnad.

Lajos Aáry-Tamás a subliniat: Azi, universităţile intră în concurenţă unele cu celelalte în impulsionarea generaţiilor care termină studiile liceale pentru a se înscrie la facultăţi. Dar, dacă ar stimula şi generaţia mai vârstnică doritoare să înveţe ar exista posibilitatea pentru identificarea unor cursanţi care sunt mai motivaţi faţă de tineri şi care ar fi dispuși să plătească pentru acumularea cunoştinţelor. În opinia lui Lajos Aáry-Tamás, nu se poate pune sub semnul întrebării că Ungaria trebuie să sprijine învăţământul superior din Bazinul Carpatic.

Rectorul Şcolii Superioare Rákóczi Ferenc al II-lea, din Transcarpatia, Ildikó Orosz, a spus, printre altele, că de la an la an se înscriu tot mai mulţi tineri din Ucraina în această instituţie de învăţământ, iar scopul în perspectivă al acestora este să se stabilescă în Ungaria. În opinia rectorului, acest fenomen nu este atât de rău, deoarece şi Ungaria trebuie să îi completeze pe cei care pleacă din ţară.

Prorectorul Universităţii Babeș-Bolyai, Bálint Markó, a menţionat că tinerii nu pleacă numai spre Occident. Este un fenomen faptul că unii copii ai părinţilor care au plecat mai demult din România spre Europa de Vest acum se întorc pentru a studia la universităţile româneşti, a subliniat Balint Marko.

Rectorul Universităţii Creştine Partium, Gábor Flora, şi-a exprimat nemulţumirea sa pentru că statul român încă nu contribuie la susţinerea Universităţii Creştine Partium şi a Universităţii Sapentia din Transilvania, în condiţiile în care acestea sunt instituţii publice destinate maghiarilor din Transilvania, plătitori de impozite.

Comentatori de cealaltă parte afirmă însă că universităţile statului român sunt deschise tinerilor de etnie maghiară, existând linii de studiu în limba maghiară pentru toate specializările la instituţiile de învăţământ superior din Transilvania. În plus, nicio universitate particulară din România nu este sprijinită de stat, impozitarea acestora pentru veniturile obţinute nefiind un criteriu nicăieri în Europa pentru preluarea cheltuielilor universităţilor de către stat.

 De menţionat că Şcoala Superioară Rákóczi Ferenc al II-lea, din Transcarpatia, Universitatea Creştină Partium şi Universitatea Sapientia din Transilvania sunt susţinute financiar de statul ungar.

De asemenea, vorbitorii la o masă rotundă care a avut loc vineri în cadrul Universităţii de Vară şi Tabără Studenţească Tusvanyos, de la Băile Tuşnad, au exprimat opinii diferite în privinţa efectului evoluţiei politicii mondiale din ultima perioadă asupra năzuinţelor de autonomie, respectiv dacă aceste evoluţii ajută sau împiedica îndeplinirea năzuinţelor de autonomie ale comunităţilor maghiare.

Potrivit preşedintelui Institutului de Cercetare a Strategiei Naţionale, Jenő Szász, chestiunea privind minorităţile naţionale autohtone a ajuns pe planul secundar din cauza crizei migraţiei, dar creşte valoarea regiunii central şi est-europene, iar cooperarea între ţările regiunii va face posibilă declanşarea dialogului referitor la autonomia comunităţilor naţionale.

Comisarul ministerial pentru politică de vecinătate a în Ministerul ungar de Externe, Ferenc Kalmár, consideră, în schimb, că această perioadă începe să fie dominată de “politica fricii”, perioadă în care pot fi suspendate sub presiunea terorismului şi a migraţiei anumite drepturi democratice.

În cadrul ediţiei 27 a Universităţii de Vară şi Tabără Studenţească Tusványos, de la Băile Tuşnad, a fost organizată, conform tradiţiei, şi masa rotundă pe tema politicii naţionale, la care au participat opt lideri ai partidelor maghiare din Bazinul Carpatic.

Moderatorul dezbaterii a fost expertul ungar în domeniul politicii naţionale, Répás Zsuzsanna, care la începutul forumului a declarat: Liderii aleşi ai maghiarilor din Bazinul Carpatic au condamnat, printr-o declaraţie comună, “politica gresită a UE privind migraţia şi colonizarea forţată a imigranţilor” şi i-au îndemnat pe maghiari la solidarizare şi să participe la referendum. Secretarul de stat pentru politica naţională, János Árpád Potápi, a apreciat că după un declin temporar din anii trecuţi, în 2010 s-a produs o schimbare radicală, cu rezultate importante în politica naţională a cărui scop este susţinerea dăinuirii maghiarilor pe pământul lor natal, diminuarea emigrării şi schimbarea într-o direcţie pozitivă a situaţei demografice.”Scopul este ca în Bazinul Carpatic să se nască tot mai mulţi copii maghiari, ca acestor copii să li se confere o puternică conştiinţă de identitate, precum şi creşterea în următoarele decenii a unui tineret maghiar, cetăţeni maghiari, care vor izbuti pe pământul lor natal”, a subliniat secretarul de stat.

Preşedintele Uniunii Culturale Maghiare din Transcarpatia (KMKSZ), László Brenzovics, a declarat că drepturile minorităţilor nu pot fi asigurate cu tancuri. După ce Ucraina a luat o decizie cu serioase consecinţe, respectiv că nu doreşte o apropiere de “imperiul rusesc”, ci de Uniunea Europeană, pentru cetăţenii din Ucraina încă nu a fost ridicată obligativitatea vizelor, în timp ce milioane de imigranţi care vin fără acte sunt lăsaţi să intre în Spaţiul Schengen, a subliniat László Brenzovics. Preşedintele Uniunii Maghiare din Voivodina (VMSZ), István Pásztor, a declarat: Este inadmisibil ca “în final, locul de parcare” al imigranţilor de care nu are nevoie piaţa forţei de muncă din Germania să fie Ungaria sau Voivodina. Preşedintele VMSZ a mulţumit Guvernului ungar pentru sprijinul oferit pentru păstrarea identităţii maghiarilor din Voivodina şi pentru declanşarea programului de dezvoltare economică menit să contribuie la dănuirea pe pământul natal a maghiarilor.

Noul preşedinte al Partidului Comunităţii Maghiare din Slovacia (MKP), József Menyhért, a precizat: Cu toate că MKP nu a obţinut nici un mandat parlamentar, politica promovată de acest partid are viitor. Scopul MKP nu este învingerea altora, ci edificarea comunităţii maghiare. La această masă rotundă, din Transilvania au fost reprezentate cele tei formaţiuni politice maghiare care au participat în mod sistematic la alegeri. Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Zsolt Biró, a afirmat că se pregătesc pentr negocieri cu Uniunea Democrată Maghiară din Transilvania pentru a desemna liste comune la alegerile parlamentare din acest an.

Preşedintele grupului parlamentar din Senat al UDMR, Barna Tánczos, a declarat că România a protestat împotriva sistemului cotelor obligatorii doar la nivel de principiu, astfel că va fi sarcina politicienilor maghiari din Transilvania  conştientizarea mizei participării la referendum privind sistemul de cote obligatorii. Referitor la miza alegerilor din România, Barna Tánczos a precizat: România se pregăteşte să modifice Constituţia şi pentru alcătuirea regiunilor, iar în acest context este interesul elementar al maghiarilor de a influenţa prin reprezentanţii lor aceste decizii. Preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Zsolt Szilágyi, a susţinut că prin acest referendum nu numai Ungaria, dar întreaga naţiune maghiară va transmite un mesaj Bruxelles-ului, şi de acea este important ca maghiari care au obţinut cetăţenie ungară să participe într-un număr mare la vot. În vederea recâştăgării încrederii electoratului maghiar din Transilvania, care într-un procent de 70% a întors spatele politicii, este important ca reprezentanţii maghiarilor să nu se implice în acte de corupţie.

La forumul de Băile Tuşnad a fost abordată şi subiectul privind dezvoltarea relaţiilor agrare între maghiarii de dincolo de graniţele Ungariei. Potrivit Ministerului ungar al Agriculturii, dezvoltarea relaţiilor agrare între maghiarii de dincolo de graniţele Ungariei este o sarcină importantă, a declarat la forumul de la Băile Tuşnad secretarul de stat al acestui minister, István Nagy.

Comunicatul Ministerului ungar al Agriculturii menţionează că ministerul a alocat 45 de milioane de forinţi, în 2015, pentru susţinerea programelor mai importante, implementate de organizaţiile partenere ale maghiarilor de dincolo de graniţele Ungariei. István Nagy a subliniat că în interesul edificării unui viitor unitar al maghiarilor din Bazinul Carpatic, Ministerul ungar al Agriculturii  a început din 2012 să contribuie la dezvoltarea relaţiilor agrare între maghiarii din afara graniţelor Ungariei. Ministerul a sprijint înfiinţarea unor organizaţii agrare din Slovacia, Slovenia, Croaţia, Partium şi Transilvania. De menţionat că 70% din maghiarii de dincolo de graniţele Ungariei trăiesc în mediul rural, din care aproximativ o treime desfăşoară parţial sau integral o activitate în domeniul agriculturii, din care îşi întreţin familiile.

Traducerea: Redacţia

Sursa: mass-media din Ungaria

Foto:www.programtirizmus.hu

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


+ 4 = 9

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.