După încheierea evaluării naţionale la limba şi literatura română în clasele a VI-a şi a VIII-a, preşedintele CJ Harghita, Csaba Borboly, a sintetizat rezultatele examenelor şi a ajuns la concluzia că elevii din zonele locuite în majoritate de maghiari, obţin de regulă note slabe la examenul de limba română. Drept exemplu, a amintit de judeţul Harghita, unde aproape jumătate, mai exact 48,4% dintre elevii din clasa a VIII-a nu au trecut examenul.
Despre constatarea preşedintelui CJ Harghita, Csaba Borboly, am solicitat şi opinia secretarului de stat în Ministerul Educaţiei, András Király.
„Cunosc activitatea lui Csaba Borboly, pe care o desfăşoară în acest domeniu şi mă bucur foarte mult când un lider al unei comunităţi, care mai îndeplineşte şi o funcţie importantă în administraţia publică locală, cum este şi cazul lui Csaba Borboly, este preocupat de problemele de zi cu zi ale învăţământului. Programul orar, programa şcolară şi modul de aplicare a reformei învăţământului sunt probleme importante pentru minoritatea maghiară şi mai ales pentru învăţământul maghiar. Însă, Csaba Borboly are dreptate numai parţial, deoarece Legea învăţământului este aplicată. Este o altă chestiune că această lege este aplicată într-un ritm foarte lent. Programul, respectiv manualul de limbă română şi de comunicare scrisă special pentru minoritatea maghiară sunt aplicate în cadrul reformei generale a învăţământului românesc. Aşadar, în clasele I-IV, din anul şcolar 2016-2017, există posibilitatea pentru ca elevii să înveţe după o programă şi un manual şcolar special elaborat pentru ei. De asemenea, datorită reformei – care este un proces lent – se va modifica atât programa şcolară, cât şi manualele, dar nu numai în învăţământul minoritar, ci şi în învăţământul majoritar, iar în cadrul acesteia va fi aplicată programa şcolară şi manualul scris special pentru minoritatea maghiară. Acesta este istoricul limbii şi literaturii române specifice. Problema este că din 2012 – cu excepţia unei scurte perioade – UMDR nu mai face parte din guvernare, ceea ce înseamnă că nu are cine să suţină din punct de vedere politic realizarea acestei reforme – parţial realizată – menită să înlesnească învăţarea limbii române. A doua faţă a monedei este că pedagogii din Ţinutul Secuiesc care predau limba şi literatura română nu reuşesc, pur şi simplu, să găsească o soluţie pentru ca elevii să îşi însuşească această disciplină, cel puţin la nivelul unei note de trecere”.
Rezultatele sunt la fel de slabe şi la nivelul liceului?
„Sunt slabe. Însă, anul acesta au fost mai bune, într-o oarecare măsură. Judeţul Harghita, de exemplu, a obţinut rezultate cu puţin peste medie. Că de ce a fost obţinută o performanţă de 67% şi nu de 80%, este o chestiune mai complexă. După părerea mea, problema nu este în primul rând cu programa şcolară şi cu manualele, ci cu sistemul în sine al învăţământului. De exemplu, numărul liceelor este foarte mare. La licee pretenţiile sunt mult mai mari, aşa că mai sunt şi probleme de acest gen”.
Cred că o altă problemă este şi mentalitatea părinţilor, care ar trebui să fie implicaţi în învăţarea materiei cu probleme – limba română – pentru succesul copiilor în viitor!?
„Nu vreau să abordez acum această chestiune. În opinia mea, o şcoală este bună, dacă părinţii şi şcoala sunt parteneri egali. Nu se poate edifica o şcoală bună, dacă este exclusă tocmai acea parte a comunităţii care a dat copilul în mâinile educatorului care se va ocupa, de fapt, de el. Probabil şi această problemă face parte din întregul problematicii. Ştiu doar din auzite despre situaţia din Ţinutul Secuiesc şi de aceea nici nu vreau să mă ocup în mod special de această chestiune”.
Desigur, sunt şi excepţii. Sunt şcoli , de exemplu, în judeţul Harghita, în care profesorii sunt foarte exigenţi în predarea şi învăţarea limbii române, iar rezultatele copiilor sunt pe măsură, şi la care contribuie mult şi părinţii prin atitudinea lor.
„Nu trebuie să generalizăm situaţiile negative, deoarece, dacă ne uităm la unele licee din Târgu Mureş – care din punct de vedere administrativ nu aparţine Ţinutului Secuiesc – rezultatele de bacaluareat sunt foarte bune. Aşadar, dacă aici se poate, atunci se poate şi în alte locuri. Nu neapărat trebuie ca 30%-40% din elevi să obţină nota 8,50 sau 9,00, dar un şase tot ar trebui să scoată din ei”.
De fapt este vorba despre reuşita în viaţă a copilului…
„Da, aşa este. Atunci când părinţii, împreună cu copilul, aleg o şcoală, implicit se pune problema: ce ar dori să facă copilul în viitor. De aceea am subliniat că avem probleme şi cu reţeaua de învăţământ, deoarece în multe cazuri posibilităţile sunt limitate. Ştiu că acum este un subiect preferat – şi ar fi bine să nu rămână în acest stadiu – restructurarea învăţământului profesional în aşa fel ca acesta să aibă şi o latură practică şi să-și recâştige prestigiul şi rangul social de altădată. Adică, să nu se înscrie copiii, în aceste şcoli, de nevoie, sau să nu le fie ruşine că învaţă într-o şcoală profesională. Prin urmare, putem face ceva şi în această direcţie, iar în acest sens aleşii locali, comunitatea locală, consiliile locale şi primăriile pot ajuta mult şcolile pentru integrarea lor în învăţământul profesional”.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: erdely.ma