Curtea Europeană de Justiţie, cu sediul la Luxemburg, a dezbătut recent recursul care a fost înaintat în urma refuzului Comisiei Europene, în septembrie 2013, de a înregistra Iniţiativa Cetăţenească Europeană pentru protecţia minorităţilor naţionale Minority SafePack .
La proces a participat şi preşedintele Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), Loránt Vincze.
“În cursul procesului a de venit clar că, în conformitate cu normele UE, majoritarea propunerilor noastre pot fi acceptate, iar Comisia Europeană ar fi fost obligată să ia în considerare înainte să respingă întregul pachet de propuneri”, a declarat preşedintele FUEN, Loránt Vincze.
“Noi ne bucurăm că în sfârşit s-a creat posibilitatea pentru a ne prezenta în faţa unei instituţii a UE acest pachet de propuneri”, a afirmat portalului nostru Loránt Vincze.
Executivul de la Bruxelles nu a luat în considerare când a respins ICE Minority SafePack că iniţiatorii acceptă şi înregistrarea parţială a pachetului legislativ.
La întrebarea, care sunt acele teme din cele 20 cât cuprinde pachetul de propuneri care ar trebui să fie înregistrate de Comisia Europeană, preşedintele FUEN a precizat:
“Ne-am grupat propunerile noastre în opt teme şi le-am lăsat la aprecierea Comisiei Europene. Am considerat că, dacă ei cred că unele propuneri nu se încadrează în competenţele CE, să nu fie luate în considerare, iar celelalte să fie înregistrate. Datorită lipsei delimitării – elemente adecvate, neadecvate – (din cadrul pachetului legislativ propus de Minority SafePack) a fost imposibil ca iniţiatorii să elaboreze o nouă propunere sau să aducă modificări asupra acestei iniţiative. Astfel, cetăţenii europeni nu au fost ajutaţi pentru a promova acest mijloc în vederea propunerii unui act juridic în cadrul UE, îmbunătăţind astfel legislaţia UE, ci au făcut imposibil ca noi să acţionăm în continuare, deoarece nu ne-au dat un răspuns clar, cinstit”.
După cum se ştie, Slovacia şi România au intrat în acest proces de partea Comisiei Europene. Reprezentantul Slovaciei nu s-a prezentat la proces.
La întrebarea, cum şi-a motivat Slovacia absenţa sa, respectiv cum şi-a argumentat reprezentantul României opoziţia faţă de înregistrarea acestui pachet de iniţiative, Loránt Vinze a răspuns:
“Reprezentantul Slovaciei nu s-a prezentat, nu trebuia să îşi motiveze absenţa. Iar în ceea ce priveşte pe reprezentantul României, acesta a făcut o declaraţie politică. După aprecierile noastre, am auzit o argumentare juridică. De fapt a avertizat cu prudenţă Comisia Europeană cu privire la acceptarea recursului, deoarece astfel – în opinia sa – s-ar crea posibilitatea pentru a demara această iniţiativă. Reprezentantul României a susţinut că în cazul acceptării unei reglementări privind minorităţile naţionale la nivel UE, aceasta ar avea consecinţe grave asupra UE şi asupra ţărilor naţionale. A spus că nici nu ar trebui să se discute de fond despre diferitele propuneri, ci ar trebui observat că scopul final este adoptarea în cadrul UE a unei legislaţii favorabile pentru minorităţi, ceea ce nu ar avea nicio consecinţă. Desigur, noi nu am înţeles ce ar putea să se întâmple în Europa în cazul în care minorităţile ar fi protejate printr-o lege europeană. De aici rezultă că România se teme de fapt de tot ceea ce înseamnă protecţia minorităţilor. De fapt, toată lumea ar trebui să îşi dea seama că România nu este tocmai un model din punctul de vedere al protecţiei minorităţilor”.
La întrebarea, ce părerea are ce decizie va adopta peste cinci luni Curtea de la Luxemburg, interlocutorul nostru a răspuns:
“Nu pot să vă spun acum. Suntem pregătiţi pentru orice rezultat final, dar suntem optimişti, deoarece la această audiere s-a demonstrat fără echivoc că în aceste chestiuni formale noi avem dreptate şi că am înaintat recursul nostru în mod justificat”.
La observaţia noastră, dacă Curtea de la Luxembrug va respinge recursul cum vor proceda, Lorant Vincze a spus:
„Trebuie să aşteptăm motivarea curţii şi după acea, dacă va fi cazul, tot mai rămâne o cale pentru un alt recurs. Aşa cum v-am spus, trebuie să vedem exact care sunt domeniile pentru care merită să mergem mai departe, şi atunci merită să ne gândim chiar şi la o iniţiativă în cadrul UE, dar nu aş anticipa decizia iniţiatorilor, deoarece, deocamdată, cazul trebuie să fie judecat de această instanţă”.
La întrebarea cum comentează afirmaţia ministrului luxemburghez de externe cu privire la excluderea Ungariei din UE, preşedintele FUEN a menţionat:
„Cred că lumea a şi uitat această afirmaţie. Suntem într-o perioadă în care tensiunile s-au intensificat, iar unii politicieni se lansează în afirmaţii iresponsabile. Această afirmaţie nu are nicio bază juridică, toţi politicienii responsabili din UE au declarat că nu va avea nicio conseciţă această afirmaţie. O putem numi o declaraţie a unui ministru de externe frustrat, al unui stat mic, aşa cum este şi Luxemburg”.
De menţionat că Iniţiativa Civică Europeană “Minority SafePack” a fost depusă în iulie 2013, de membrii comitetului de iniţiativă, respectiv Hans Heinrich Hansen, preşedintele FUEN, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, Anke Spoorendonk, ministru în Guvernul landului Schleswig-Holstein, Jannewietske de Vries, ministru în Guvernul Provinciei Frizia – (Friesland), Karl-Heinz Lambertz, ministru-preşedinte al Comunității Germane din Regatul Belgiei, Valentine Inzko, reprezentantul principal al Bosniei- Herțegovina la ONU, și Luis Durnwalder, guvernatorul provinciei autonome Tirolul de Sud.
Comisia Europeană a respins înregistrarea acestei iniţiative în septembrie 2013. În urma acestei respingeri, iniţiatorii ICE Minority SafePack au depus acest recurs, care a fost discutat săptămâna trecută la Luxemburg.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto:rmdsz.ro