Cum am încheiat anul 2013 şi la ce ne putem aştepta în 2014? Care sunt opiniile despre România în Parlamentul European?

Cu aceste întrebări ne-am adresat europarlamentarului Iuliu Winkler. Iată ce ne-a răspuns deputatul european al UDMR:

„Depinde din ce punct de vedere analizăm anul 2013. În realitate am încheiat un an confuz şi instabil. Dacă vorbim despre politică, despre luptele duse pe eşichierul politic şi despre instabilitate politică – nici nu este nevoie de prea multe explicaţii. Nu este sarcina mea să stabilesc un bilanţ al coaliţiei guvernamentale, însă privind din exterior se poate observa că obiectivele politice ale Guvernului şi ale Parlamentului majoritar de 70%, nu s-au realizat. Din punct de vedere al maghiarilor, nici nu este un eşec atât de mare faptul că aceste obiective nu au fost îndeplinite. Mai mult de atât,  consider că este un lucru categoric pozitiv că nu s-au realizat aceste obiective şi că am reuşit să împiedicăm – şi aici UDMR a avut o contribuţie majoră –  proiectele de reorganizare administrativă şi regională, deoarece acestea ar fi avut un impact negativ pentru comunitatea maghiară, respectiv ar fi avut consecinţe negative, dacă  ar fi trecut prin Parlament şi ar fi fost realizate. În ceea ce priveşte efectul stabilităţii politice asupra sferei economiei, trebuie să vă spun că în momentul de faţă nu dispunem de datele finale, datele statistice referitoare anului trecut vor fi finalizate aproximativ în luna martie, însă putem spune deja că din punct de vedere al investiţiilor străine, 2013 a fost cel mai slab an din ultimul deceniu. Ceea ce se poate explica foarte simplu prin faptul că s-a zdruncinat încrederea învestitorilor străini faţă de climatul politic şi economic din România, faţă de stabilitatea economică. De multe ori s-a modificat Codul Fiscal, Guvernul român şi Ministerul Finanţelor nu au respectat o regulă prevăzută şi în Codul Fiscal, potrivit căreia modificarea acestui document trebuie să fie publicată cu şase luni înaintea intrării în vigoare a respectivei modificări. De asemenea, Guvernul român nu şi-a respectat normele privind dialogul social şi cu sfera economică, precum cele referitoare la transparenţă şi stabilitate. Sub acest aspect încheiem anul economic 2013 cu un bilanţ negativ. Desigur, sunt şi aspecte pozitive şi vreau să vorbesc şi despre acestea: Până la sfârşitul anului 2013 s-a reuşit, într-o oarecare măsură, îmbunătăţirea absorţiei fondurilor europene, şi se pare – dacă sunt adevărate ultimele date statistice publicate – că am reuşit să depăşim cu puţin rata de absorbţie a fondurilor europene de 30%, ceea ce este un lucru pozitiv. Aşadar, anul trecut s-a accelerat acest proces. De asemenea, legat de acest aspect, trebuie să amintim şi de faptul că şi în Parlamentul European am reuşit să obţinem un lucru foarte important, şi anume am obţinut aşa-numita facilitate N+3, ceea ce înseamnă că fondurile de coeziune din cadrul financiar multianual 2007-2013 pot fi folosite nu doar în următorii doi ani, ci încă o perioadă de trei ani. Acest cadru financiar a fost încheiat acum, pe 31 decembrie, însă două ţări – România şi Slovacia – vor putea folosi fondurile acordate lor în următorii trei ani. Acest lucru este foarte important, în primul rând pentru administraţiile locale, deoarece în cazul unor proiecte au rămas mulţi bani neutilizaţi şi care pot fi alocaţi dezvoltărilor structurale. La fel de important este şi pentru ministerelor mediului şi al transporturilor, care vor putea accesa fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii. Din punct de vedere al balanţei comerţului exterior, datele statistice s-au îmbunătăţit uşor, deficitul comerţului exterior fiind mai mic faţă de ultima perioadă, însă această ameliorare poate fi explicată într-un fel doar  prin creşterea exporturilor, deoarece, din păcate, diminuarea importurilor a contribuit la optimizarea balanţei comerţului exterior, ceea ce poate fi explicat prin slaba performanţă economică europeană: firmele prelucrătoare, acele firme care funcţionează în România ca firme străine, au importat mai puţin. Am avut o creştere economică mai mare faţă de media europeană, însă şi la acest capitol trebuie să aşteptăm datele de la sfârşitul lunii martie pentru a putea vorbi de date finale.  Ştim foarte bine că anumite condiţii meteorologice au o influenţă mare asupra PIB-lui, în anul în care agricultura înregistrează, de exemplu, slabe rezultate produsul naţional brut poate să scadă chiar şi cu 1,5 procente. Referitor la aprecierea României în Parlamentul European, respectiv în politica europeană, prea multe lucrui bune nu pot să spun. Suntem consideraţi, din păcate, ca o ţară în care justiţia nu prea există, separarea  puterii în stat nu corespunde aşteptărilor democratice. Suntem consideraţi ca o ţară unde  corupţia este o gravă problemă, iar stabilitatea politică rămâne mult în urma aşteptărilor. Toate acestea se datorează în mare măsură declaraţiilor politicienilor români – ale şefului statului, premierului sau mai multor politicieni de marcă –, respectiv realităţii, care au pus peceta asupra aprecierii României. Pot să spun că nici partidele din coaliţia guvernamentală, adică partidele care aparţin grupului socialist sau  cel social-democrat, şi nici partidele de opoziţie din grupul partidelor populare nu au reuşit într-adevăr să îmbunătăţească această pierdere de prestigiu şi apreciere negativă, ceea ce de fapt s-a declanşat ca o avalanşă încă din 2012, când în legătură cu suspendarea şefului statului au fost formulate la Bruxelles opinii contradictorii care erau aproape inexplicabile, iar această avalanşă desprinsă de peste un an şi jumătate tot se rostogoleşte şi prăbuşirea nu poate fi oprită. Desigur aceste date permit într-o oarecare măsură previziuni pesimiste chiar şi referitor la anul 2014, care va fi anul alegerilor, iar în acest sens este posibil ca atmosferea să se deterioreze şi mai mult, în loc să se îmbunătăţească. Posibilităţile economice vor depinde într-o mare măsură de rezolvarea în 2014 a unei probleme foarte complexe de către ministerele şi administraţiile locale, şi anume: administrarea în paralel a două sisteme de resurse europene. În primul rând – aşa cum am amintit şi anterior – accesul în anul următor şi încă o perioadă de trei ani la fondurile de coeziune prevăzute în ciclul financiar de şapte ani 2007-2013, încheiat recent. În doilea rând, după 1 ianuarie 2014 ar fi trebuit să înceapă noua perioadă de programare – spun că ar fi trebuit, deoarece vom putea folosi noile fonduri din bugetul UE pentru anul 2014-2020 numai dacă Guvernul român va încheia cu Comisia Europeană Acordul de Parteneriat care va fi condiţia de accesare a fondurilor europene în următorii şapte ani. Acest acord ar fi trebuit să fie încheiat anul trecut, iar termenul pentru finalizarea propunerilor şi pentru înaintarea în mod oficial a acestor propuneri către Comisia Euorpeană a fost luna noiembrie. Ceea ce nu s-a întâmplat, astfel că Ministerul pentru afaceri europene a solicitat o amânare până la sfârşitul lunii ianuarie. Astfel că din acest punct de vedere începem anul 2014 deja cu o întârziere. În ceea ce ne priveşte pe noi, pe UDMR,  conform obieciurilor, noi am rezolvat temele noastre de casă, deoarece nu anul trecut, ci încă din 2012 am început, în cadrul Consiliul Economic al UDMR consultări ample cu specialişti, iar în urma acestei consultări am elaborat Programul de dezvoltare „Transilvania 2020”. Aceasta este contribuţia, partea noastră, desigur UDMR nu doreşte să stabilească directivele de dezvoltare pentru judeţele Giurgiu, Tulcea sau Dolj, acestea le revin autorităţilor şi administraţiilor locale. Noi am elaborat un model pentru cele 16 judeţe ale Ţintului Secuiesc, o concepţie de dezvoltare, şi era sarcina Guvernului – dacă e permis să spunem aşa – ca pe parcursul anului trecut să finalizeze proiectul de dezvoltare privind România, esenţa acordului de cooperare nefiind altceva, decât stabilirea priorităţilor şi evitarea a ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani, şi anume: planificarea greşită. O planificare greşită înseamnă că au fost stabilite unele direcţii, proiecte în cazul cărora era foarte mare aglomeraţie, au existat foarte multe solicitări pentru acordarea fondurilor europene, însă banii  erau epuizaţi mai devreme, decât lista solicitanţiilor. Ceea ce înseamnă că pentru aceste proiecte au fost planificaţi prea puţini bani. La fel de bine au existat şi proiecte – cele referitoare la infrastructură, construirea de autostrăzi -, unde în zadar au fost alocaţi mulţi bani, nu au fost folosite toate fondurile. Prin urmare, aceasta înseamnă o proastă planificare. Aceste lucruri negative ar fi trebuit sau ar trebui să elimine Guvernul român în următorii şapte ani”.

La întrebarea privind obiectivele stabilite pentru anul 2014 de domnia sa şi de UDMR? – mai cu seamă în condiţiile în care se apropie alegerile pentru Parlamentul European, europarlamentarul Iuliu Winkler a menţionat:

„La ultima şedinţă din anul trecut Consiliul Reprezentanţilor Unionali al UDMR a aprobat calendarul privind pregătirea alegerilor, a hotărât asupra mecanismului pentru desemnarea candidaţilor, precum şi despre regulament şi termene, ceea ce trebuie respectate în acest proces. Noi suntem în continuare mai conservatori, decât celelalte partide politice din România. Sunt în continuare importante pentru noi principiile adoptate odată cu schimbarea regimului, dar uitate de mult de partidele politice. De exemplu, este în continuare în vigoare punctul 8. din Declaraţia de la Timişoara care se referă la colaborarea cu poliţia secretă, respectiv cu Securitatea şi cu organele acesteia. De asemenea, pentru noi sunt valabile în continuare criteriile profesionale şi politice. Astfel că pregătirea profesională, performanţele politice, rezultatele obţinute până în prezent şi cunoştinţele de limbi străine etc. vor fi în atenţia Comisiei de Selectare a cadidaţilor. Dosarele privind candidaturile trebuie înaintate până pe 1 februarie, împreună – desigur – cu un program. Consiliul Permanent Unional al UDMR va desemna, în cursul lunii februarie, candidaţii, iar în luna martie va avea loc şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali care va finaliza lista candidaţilor. Aşadar, există o procedura care trebuie respectată, iar paralel cu aceasta va începe campania electorală, respectiv pregătirea alegerilor. Ieri, (8 ianuarie) am declarat aici, la Bruxelles, că în perspectiva alegerilor din Transilvania aş dori, şi ar fi preferabil, ca 2014 să fie declarat pentru noi Anul Valorilor Europene, deoarece se poate preconiza deja că va avea loc o campanie murdară, deoarece pentru partidele din România adevărata provocare a acestui an vor fi alegerile prezidenţiale. Potrivit unor analişti, campania electorală din Transilvania va avea şi unele consecinţe asupra vieţii coaliţiei social-liberale, dar vom vedea, dacă va fi aşa sau nu. În ceea ce mă priveşte pe mine personal, am semnalat deja în public, la forurile UDMR, că doresc să candidez pentru un nou mandat. Însă, nu depinde numai de voinţa mea, ci de modul cum va reacţiona Consiliul Permanent al Uniunii. De altfel, este o perioadă plină de provocări, iar aceşti ani au fost foarte interesanţi: UDMR a reuşit să-şi consolideze prezenţa în domeniul politicii externe, iar după cum se ştie, iniţiativa cetăţeneasacă europeană nu este o istorie încheiată. Pe moment aşteptăm decizia Tribunalului European de la Luxemburg. În acest sens, din punct de vedere formal, prea multe lucruri nu avem de făcut.  Comitetul de Iniţiativă a angajat un avocat – conform regulamentului -, care a înaintat contestaţia UDMR şi care în prezent se află pe masa Tribunalului de la Luxemburg. Ceea ce se întâmplă acolo nu avem cum să ştim, nu avem acces la nicio informaţie în această direcţie. Cândva, pe baza unor comunicate oficiale,  vom afla cât timp va necesita acest demers. Între timp,  m-am ocupat în aceste zile, la Bruxelles, de prima reuniune anuală a preşedinţiei FUEN care va începe azi, pe 9 ianuarie, în Tirolul de Sud, şi la care va participa şi vicepreşedintele Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene, Loránt Vincze. Liderii organizaţiilor-umbrelă a minorităţilor vor dezbate programul din acest an şi vor face propuneri privind menţinerea solidarităţii minoritare europene. Îmi exprim încredrea că încă înainte de luna martie, adică în această primăvară sau la sfârşitul iernii ne vom întâlni la Bruxelles cu membrii Comitetului Iniţiativei, care este alcătuit din importanţi politicieni  ai minorităţilor din Europa, exprimându-ne şi astfel că aşteptăm decizia Tribunalului de la Luxembrug, dar nu vom uita tot ce am obţinut prin munca noastră depusă anul trecut. Cred că aş putea să mă refer chiar şi la motivele de politică externă, cum ar fi, de exemplu, cazul Kosovo. Săptămâna viitoare, la Strasbourg, în Parlamentul European, vom adopta raporturile anuale privind situaţia Kosovo şi Serbia. Încă mai sunt cinci state membre ale UE care nu au acceptat statalitatea Kosovo. La fel de important este pentru noi şi politica privind minoritatea naţională din Kosovo. Acum pe noi, ca minoritate maghiară din Transilvania, ne preocupă, în primul rând, situaţia şi drepturile minorităţii sârbe din Kosovo, iar noi susţinem năzuinţele lor. Am dorit să exemplific prin situaţia sârbilor din Kosovo faptul că Uniunea Europeană – Parlamentul European, Comisia Europeană -trebuie să-şi dea seama mai devreme sau mai târziu că problemele minorităţilor naţionale şi etnice nu pot fi ignorate până la infinit şi nu va fi suficientă extinderea UE pentru asigurarea stabilităţii în Balcani. Ca să fie stabilitate în Balcani este nevoie ca însăşi Uniunea Europeană să ridice la nivelul Uniunii chestiunea privind politica minorităţilor, iar în final să adopte un regulament cadru, un sistem normativ care să fie respectat de fiecare ţară membră a UE. Nu vreau să mă lansez în prognoze, dar cred că în următorii cinci ani, în acest mandat, care va începe după alegerile din mai, trebuie să atingem, într-un fel, acest obiectiv. Cred că suntem aproape de succes şi poate va fi ultimul moment negativ această iniţiativă cetăţenească europeană, şi repet, nu fac profeţii, doar este pur şi simplu o dorinţă.

Interviu realizat de: Balázs Magdolna