Referitor la anularea de către tribunal a hotărârilor proautonomia adoptate de consiliile locale din cele 43 de localităţi din judeţul Harghita, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, a precizat:
„În chestiunea privind autonomia şi drapelurile secuieşti, domnul prefect încearcă, de regulă, să îşi atragă atenţia asupra sa. Domnul prefect, în vara anului trecut a ieşit în faţa opiniei publice, a ţinut o conferinţă de presă la care tot cu atâta zgomot a anunţat că le-a atacat pe toate cele 43 de hotărâri, care vor fi anulate. Este interesant că, domnul prefect nu atunci, în momentul în care a anunţat, a atacat pe aceste hotărâri , ci după mult timp. De fiecare dată, când a anunţat că atacat tot feluri de lucruri, a stârnit o informaţie de presă. Acest proces a început de mult. Anul trecut, după alegerile locale, când a fost înscrisă pe ordinea de zi a Consiliului Europei dezbaterea reorganizării administrative planificate în România, prefecţii judeţelor Harghita şi Covasna au prezentat la această şedinţă ca o noutate faptul că ei au atacat la tribunal aceste hotărâri. Atunci, o parte a hotărârilor erau deja aşa-zis anulate de tribunal. În schimb, eu am considerat că este important ca CNS să dea publicităţii, în iunie, anul trecut, un comunicat în legătură cu aceste declaraţii făcute de prefecţi, care este – în opinia mea – şi azi valabil. Aş cita un paragraf din acest comunicat care este foarte important şi care a fost publicat sub titlul „Către noile consilii locale din Ţinutul Secuiesc”, în data de 12 ianuarie 2014:
<Comisia Permanentă a Consiliului Naţional Secuiesc solicită consiliilor locale din Ţinutul Secuiesc care încă nu au adoptat hotărârile în cauză să procedeze ca atare în cel mai scur timp posibil. Să nu ia drept punct de referinţă afirmaţiile lansate împotriva acestor hotărâri de prefecţii din Ţinutul Secuiesc. Scopul unor asemenea declaraţii este demoralizarea şi descurajarea prin punerea în vedere a anulării de către tribunal a acestor hotărâri. Faţă de poziţia lor este nevoie ca toate consiliile locale din Ţinutul Secuiesc să adopte aceste hotărâri, semnalând, fără echivoc, puterii de la Bucureşti şi lumii întregi că locuitorii Ţinutului Secuiesc doresc să aparţină de o singură unitate administrativă de sine stătătoare, şi nu renunţă la această dorinţă nici în urma mesajelor ameninţăroare, descurajante, demoralizante ale puterii centrale. Este important ca după adoptarea acestor hotărâri să ajungă în cel mai scurt timp la autorităţile competente ale Guvernului şi ale Parlamentului, respectiv la forurile europene menţionate în textul hotărârii. În cazul în care aceste hotărâri vor fi “anulate” de către tribunal, vor rămâne pentru noi o bază de referinţă şi împreună cu sentinţele politice judecătoreşti obţinute de prefecţi vom putea dovedi lumii întregi că în statul român “unitar” 153 de consilii ale secuilor se opun puterii centrale în chestiune reorganizării administrative>.
Noi nici nu avem de ce să mai dăm publicităţii un alt comunicat, acum, când domnul prefect iar a ieşit în faţa opiniei publice şi a spus acelaşi lucru. Considerăm că acest apel este valabil şi azi”.
La întrebarea, care va fi soarta celor 43 de hotărâri anulate, Balázs Izsák a precizat:
“Sentinţele judecătoreşti şi sesizările prefecţilor le-am putea trimite chiar la forurile internaţionale. În chestiunea privind reorganizarea administrativă, România încalcă Carta europeană a autonomiei locale. Ei ne oferă dovezile. Hotărârile judecătoreşti despre asta vorbesc, respectiv despre faptul că România încalcă angajamentul internaţional pe care şi l-a asumat. Noi primim în scris aceste documente şi ne vom referi la ele. Aceste hotărâri conţin anumite solicitări. Hotărârile se referă la solicitarea noastră adresată Parlamentului şi Guvernului, iar prefecţiil anulează aceste hotărâri, susţinând că nu sunt vaabile, că nu este legal ceea ce solicităm noi. Nu există aşa ceva într-un stat democratic. Dar, dacă autorităţile române cred că aceasta este procedura într-un stat de drept şi emit asemenea dovezi, noi ne putem folosi de acestea. Constituţia României prevede că România este un stat naţional unitar. Mi-ar plăcea, dacă ar fi unitar, însă unitatea se poate obţine numai prin consens, prin negocieri. Noi, cele 153 de consilii locale, avem speranţa că va veni timpul când puterea centrală de la Bucureşti şi consiliile locale din Ţinutul Secuiesc vor susţine acelaşi lucru. În acest moment puterea centrală spune un lucru prin care se află în opoziţie cu 180 de grade faţă de consiliile locale. Nu noi suntem vinovaţi pentru că unitatea garantată de Consituţie nu se realizează, vinovată este lipsa disponibilităţii de dialog manifestată de puterea centrală, care nu renunţă şi duce mai de parte reflexele dictaturii”.
Interviu realizar de: Balázs Magdolna
Foto: Kisújság