Iniţiativa Cetăţenească Europeană pentru protecţia minorităţilor – Minority SapePack, care a fost înaintată Comisiei Europene în 2013, la propunerea UDMR, de către o comisie de cetăţeni cu sprijinul Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN) – care şi-a asumat reprezentarea numeroaselor minorităţi naţionale autotohtone din Europa -, a fost înregistrată parţial de Comisia Europeană, pe 29 martie 2017.
Pentru mai multe detalii ne-am adresat preşedintelui FUEN, Lóránt Vincze, însă datorită agendei sale de lucru foare încărcată la întrebările noastre ne-a răspuns, în scris, prin e-mail, consilierul pentru minorităţi István Szilágyi (UDMR).
Care sunt domeniile care au fost respinse de Comisia Europeană?
„Din cele 11 propuneri nouă au fost acceptate de Comisia Europeană, ceea ce este un rezultat uriaş, care a depăşit toate aşteptările noastre. De la semnarea Acordului de la Roma acesta a fost primul succes veritabil în domeniul protecţiei minorităţilor la nivelul UE, deoarece am obţinut ca Executivul de la Bruxelles să vorbească în mod oficial despre minorităţi, iar după strângerea semnăturilor necesare să fie urmat acest succes de o reglementare concretă juridică. Prin urmare, conform înregistrării parţiale a iniţiativei, ne putem aşepta la anumite măsuri care vor fi adoptate la nivelul UE, în domeniile: limbile regionale şi minoritare, cultură şi învăţământ, coeziune regională, audiovizual, precum şi în domeniul politicilor privind sprijinul de stat şi regional. Doar în două domenii nu am reuşit să convingem Comisia Europeană. Este vorba despre egalitatea juridică şi de şanse, respectiv de reprezentarea politică europeană a mimorităţilor. Ceea ce nu înseamnă că vom renunţa la aceste două domenii, deoarece considerăm în continuare că nu contravin prevederilor acordurilor UE şi vom încerca pe o altă cale acceptarea acestora. În pofida acestui fapt am decis că vom putea prezenta cu mândrie şi cu curaj întregii Europe acest nou pachet care conţine cele nouă propuneri, şi vom putea demara acţiunea de strângere a semnăturilor”, a precizat István Szilágyi.
Ce efect va avea înregistrarea parţială a iniţiativei asupra comunităţii maghiare şi a cauzei autonomiei?
„Primul mare merit al Minority SafePack a fost acela, în primul rând, că a creat o solidaritate paneruopeană la nivelul minorităţilor, în condiţiile în care am reuşit să găsim un numitor comun pe baza căruia am elaborat soluţiile adaptabile necesităţiilor minorităţiilor autohtone. Astfel că MSPI va prevede norme juridice care vor trebui respectate de toate ţările membre ale UE. De asemenea, ar putea fi sursa politicilor care îşi îndreaptă atenţia asupra minorităţilor şi a sprijinului material. Concomitent va oferi soluţii sud-tirolezilor, bascilor şi etnicilor bretoni, dar şi pentru minorităţile maghiare din Bazinul Carpatic, printre care comunităţii maghiare din Transilvania. Dacă vom avea sorţi de izbândă, avem în vedere, printre altele, consolidarea folosirii limbii materne, a învăţământului cu predare în limba maternă şi a libertăţii presei prin adoptarea unor măsuri la nivelul UE şi prin resurse financiare. Desigur, unele propuneri promovează şi cazul autonomiei, deoarece susţine consolidarea regiunilor, a iniţiativelor locale, a practicilor care au avut succes – de exemplu autonomiile funcţionale din Europa -, în timp ce contribuie la atingerea unui standard minim al protecţiei europene a minorităţilor. După ce vom reuşi în acest sens, maghiarii din Transilvania vor putea obţine ceea ce aşteaptă de zece ani, şi anume: Prin aderarea României, Uniunea Europeană trebuie să acorde o atenţie cuvenită doleanţelor şi problemelor noastre specifice”, ne-a explicat consilierul pentru minorităţi.
Realizat de: Balázs Magdolna
Foto: RMDSZ