Jobbik şi-a început expansiunea în România, în 2013, când şi-a deschis prima filială în judeţul Satu Mare, după care au urmat judeţele Mureş, Sălaj, Bihor, Miercurea-Ciuc, Sfântu Gheorghe, Odorheiu-Secuiesc şi Cluj. Mai mult, Jobbik a reuşit să pătrundă cu câteva filiale si pe teritoriul Serbiei, Slovaciei si Ucrainei. Potrivit portalului www.alfahir.hu, organizaţia de bază a partidului a decis creşterea numărului membrilor cu drept decizional de la 60 la 65. Astfel că anul trecut, în decembrie, a aderat câte un reprezentant din Slovacia, Serbia şi Ucraina subcarpatică la Consiliul Naţional al Jobbik, pentru ca acum să coopteze alţi doi membrii din Ţinutul Secuiesc şi Partium. Jobbik este primul partid din Ungaria care prin modificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a partidului, în octombrie, anul trecut, a asigurat pentru grupurile Jobbik din afara graniţelor Ungariei delegarea unor membri în cel mai important organ decizional, respectiv în Consiliul Naţional. Acest consiliu este principalul for politic şi decizional şi se întruneşte în perioada dintre cele două congrese ale partidului. Membrii consiliului decid, printre altele, despre unele chestiuni organizatorice, adoptă bugetul partidului şi îşi dau avizul pentru lista electorală naţională. Până în luna octombrie a anului trecut din Consiuliul Naţional puteau să facă parte conducerea naţională a partidului, preşedinţii şi delegaţii consiliilor judeţene, precum şi ai organizaţiei Jobbik din Budapesta. Acum numărul membrilor cu drept decizional a crescut prin cooptarea unor reprezentanţi ai Jobbik din teritoriile desprinse din Ungaria.
Transilvania reprezentată în Consiliul Naţional al Jobbik
“Jobbik a început în interiorul său lichidarea blestemului nebun al Trianonului care a divizat cu forţă până în acum naţiunea noastră, creând posibilitatea unor confraţi din ţările vecine pentru a adera la activitatea noastră”, a declarat deputatul în Parlamentul ungar, István Szávay, responabil pentru politica naţională al partidului.
După cum se ştie, sub conducerea deputatului István Szávay, în noiembrie 2012 a început organizarea grupurilor Jobbik din afara graniţelor ţării-mamă, primul grup fiind organizat în Slovacia, după care a urmat organizarea filialei în Ucraina şi Serbia, iar din 2013 în România. Conform statutului partidului naţional radical Jobbik, organizatorii grupurilor din Ţinutul Secuiesc şi Partium şi-au ales recent noii delegaţi în Consiliul Naţional al Jobbik. Liderii filialelor din Ţinutul Secuiesc şi Partium l-au delegat pe organizatorul grupului Jobbik din Scaunul Mureşului (judeţul Mureş), Levente Kisgyörgy, şi pe liderul grupului Jobbik din judeţul Sălaj, Zoltán Torkos, membri supleanţi fiind aleşi Zsolt Dula din Satu Mare şi Csaba Nemes din Odorheiu Secuiesc. “Este o mare bucurie pentru mine că pot contribui la construirea unui viitor mai frumos, mai fericit şi într-un spirit mai apropiat de cel maghiar”, a declarat Zoltán Torkos, care a mai subliniat: “Solidarizarea şi fortificarea comunităţii maghiare din Bazinul Carpatic pot fi obţinute doar cu prijinul unei ţări-mame puternice, conduse doar de un Guvern-Jobbik”. La rândul său, liderul filialei Jobbik Mureş, Levente Kisgyörgy, a declarat că a intrat în partidul Jobbik, deoarece “este singurul partid din ţara mutilată care, în sufletul şi inima sa, prin intenţiile şi faptele sale pledează – ridicându-se deasupra intereselor personale – pentru dăinuirea naţiunii noastre, pentru reunificare. Ca maghiar şi secui consider că este un sentiment înălţător şi o mare onoare să fac parte din această mare şi prosperă familie. Este o mare onoare că colegii mei din Transilvania m-au ales pe mine pentru a transmite mesajul Ţinutului Secuiesc, năzuinţele, nemulţumirile şi problemele oamenilor de aici, la Budapesta”.
Traducerea: Balázs Magdolna