Cel de-al 13-lea congres al Uniunii Democrate Maghiare din România, care a fost organizat la sfârlitul săptămânii trecute, la Zalău, a început cu intonarea imnului naţional, al Ungariei şi al cel secuiesc. Delegaţii şi invitaţii au fost salutaţi de preşedintele organizaţiei UDMR din judeţul Sălaj, gazda congresului, Dénes Seres.
Participanţii la congres au fost salutaţi şi de primarul oraşului Zalău, Ionuţ Ciunt, care a vorbit despre nevoia de înţelegere, de înţelepciune şi de toleranţă, şi şi-a exprimat încrederea că în această direcţie se vor desfăşura şi lucrările congresului UDMR. Obiectivul primordial al Primăriei Zalău este creşterea standardului de viaţă al locuitorilor, al românilor şi maghiarilor deopotrivă, a adăugat Ionuţ Ciunt.
Preşedintele UMDR, Hunor Kelemen, a subliniat în discursul său de salut: În secolul XXI, românii şi maghiarii nu pot fi duşmani. Există competiţie şi dependenţă reciprocă, dar dialogul trebuie să aibă loc mai frecvent, să fie mai profund şi mai sincer, a declarat Hunor Kelemen.
În opinia preşedintelui UDMR, societatea românească trebuie ocrotită pentru ca mesajul principal al Centenarului Unirii României cu Transilvania, sărbătorit anul viitor, să nu se îndrepte împotriva maghiarilor. Afirmaţia preşedintelui Uniunii Democrate Maghiare din România a fost rostită în cadrul unei informări politice susţinută la congres – care s-a desfăşurat sub sloganul: “Nu ne dăm înapoi! –, în contextul în care s-a referit la manifestările antimaghiare ale Academiei Române. Hunor Kelemen a adăugat: “Nu trebuie să umbrim cu retorici antimaghiare lipsa unui proiect de mare anvengură pan-social. Trebuie să fim capabili să formăm viitorul, în aşa fel încât în acesta să îşi găsească fiecare locul său şi să nu plutească în faţa noastră teama asimilării, ci respectarea şi recunoaşterea reciprocă”.
Hunor Kelemen a criticat faptul că diplomaţia română încearcă să discrediteze rolul asumat de UDMR în Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene (FUEN). Ministerul român de Externe îşi urmează în mod deschis un ţel, şi anume: împiedicarea năzuinţelor comunităţii maghiare şi prezentarea maghiarilor pretutindeni în lume într-o imagine defavorabilă, a menţionat Hunor Kelemen, adăugând: “Dacă aş fi şeful politicii externe, nu aş minţi pretutindeni în lume şi nu aş susţine lucruri ireale despre situaţia minorităţii maghiare. Nu aş încerca să stopez năzuinţele care oferă pentru România practici europene recunoscute şi consacrate”.
Preşedintele UDMR a numit drept atentat de natură politică pocedura procurorilor demarată împotriva Gimnaziului Romano-Catolic din Târgu Mureş, care – în opinia sa – nu are nici o legătură cu lupta împotriva corupţiei. “Susţin ferm că şi persecutarea folosirii drapelului secuiesc şi a inscripţionărilor în limba maghiară, precum şi a zecilor de sentinţe judecătoreşti, este departe de hotarele unui stat de drept”, a subliniat Hunor Kelemen. Potrivit preşedintelui UDMR, sunt o denigrare a statului de drept procedurile demarate de procurori împotriva liderilor maghiari din administraţiile publice locale. “Aceste cazuri reproduc temerile noastre de secole, potrivit cărora România, care se defineşte ca stat naţional, nu a renunţat la asimilarea comunităţi maghiare, nici după dictatura comunistă”, a afirmat Hunor Kelemen, menţionând: “Interesul maghiarilor din Transilvania este ca România să devină un stat de drept, funcţional, să aibă loc separarea puterilor în stat pentru ca drepturile minoritare să nu existe doar pe hârtie, ci şi în realitate”. Un alt scop, precizat de preşedintele UDMR este: îndeplinirea promisiunilor de la Alba Iulia, din 1918, odată cu apropierea Centenarului şi recunoaşterea comunităţii maghiare de către România drept factor constitutiv al statului român.
Preşedintele UDMR a mai declarat că Uniunea a elaborat propunerea privind modificarea Legii administraţiei publice locale şi a propus diminuarea pragului privind dreptul de folosire a limbii materne a minorităţilor, precum şi introducerea unui prag alternativ. “Soarta acestui proiect este, în acelaşi timp, şi o încercare de a afla în ce măsură coaliţia guvernamentală gândeşte serios colaborarea parlamentară cu UDMR”, a afirmat Hunor Kelemen, care a anunţat că şi chestiunea privind folosirea simbolurilor comunităţii maghiare se află pe masa Guvernului. “Nu cerem altceva, decât ca (…) nici pentru folosirea drapelului secuiesc şi nici pentru drapelul Transilvaniei să nu fie aplicate sancţiuni”, a spus Hunor Kelemen.
Preşedintele UDMR a precizat că nu crede în minuni şi ştie că nu se poate schimba de pe o zi pe alta totul în România, dar este convins că se pot obţine rezultate cu hărnicie şi cu pricepere, precum şi cu munca depusă cu cinste şi cu supunere.
Despre înfăptuirea României moderne au vorbit mai mulţi participanţi la congres. Astfel, fostul preşedinte al UDMR, Béla Markó, a declarat: Este o problemă cu entuziasmul festiv al maghiarilor. În opinia sa, nici românii nu prea au ce sărbători cu prilejul Centenarului, deoarece nu au fost construite autostrăzile, căile ferate rapide care ar fi trebuit să asigure legătura între Transilvania şi România, nu s-a realizat o democraţie parlamentară extinsă, precum şi statul de drept. Maghiarii din Transilvania ar putea fi partenerii partidelor române în procesul de reformare a statului român, a adăugat Béla Markó.
“România şi Ungaria sunt condamnate la cooperare. Ungaria manifestă disponibilitate pentru regândierea relaţiilor interstatale ungaro-române”, a declarat vicepremierul Ungariei la congresul UDMR de la Zalău, în discursul său de salut, aderesându-se şi preşedintelui partidului Social Democrat (PSD), Liviu Drgnea, care a fost prezent la lucrări.
Zsolt Semjén a mai afirmat: Relaţiile ungaro-slovace şi ungaro-sârbe nu au fost mai puţin tensionate, decât cele ungaro-române şi, totuşi, Ungaria a reuşit să dezvolte relaţii prospere cu Serbia şi Slovacia. “Dacă am reuşit noi, maghiarii şi sârbii, maghiarii şi slovacii, de ce nu am reuşi şi în cazul maghiarilor şi românilor. Ungaria este interesată în dezvoltarea unor relaţii cât mai bune cu România şi cu ţările Grupului de la Vișegrad”, a subliniat Zsolt Semjén, care a mai precizat: România şi Ungaria sunt condamnate la colaborare. Vicepremierul a solicitat participanţilor români ai congresului să-i întrebe pe românii emigraţi în ţările vest-europene, dacă a dăunat acestor ţări asigurarea autonomiei pentru minorităţile autohtone care trăiesc pe teritoriul lor. În ţările în care a fost realizată autonomia comunităţilor minoritare, toţi au fost beneficiarii acestei autonomii. Dacă maghiarii din Transilvania ar accepta că lor nu li se cuvine autonomia, ar însemna că ar accepta, de fapt, că ei sunt cetăţeni ai Europei de rangul doi.
Zsolt Semjén a soliciat, de asemenea, “prietenilor români” să citească din nou Declaraţia adoptată la Alba Iulia, în 1918, care prevede unirea Transilvaniei cu România şi să îndeplineacă tot ce au exprimat atunci românii din Transilvania.
Vicepremierul ungar a felicitat Uniunea Democrată Maghiară din România pentru solidarizarea sa cu Partidul Civic Maghiar (PCM), precum şi pentru consolidarea poziţiei semnalate de rezultatele alegerilor de anul trecut. Tot ceea ce se întâmplă cu UDMR, cu maghiarii din Transilvania are efect asupra întregului Bazin Carpatic. De asemenea, a feliciat UDMR şi pentru că a devenit activ şi pe plan internaţional, şi a promis că Ungaria, precum şi fiecare parte a naţiunii maghiare va participa la campania de strângere a celor un milion de semnături necesare promovării iniţiativei cetăţeneşti europene Minority SafePack. Zsolt Semjén a mai menţionat că nici Transilvania nu va fi omisă din proiectul privind dezvoltarea economică, lansat de Guvernul de la Budapesta în Transcarpatia şi Serbia.
Vicepremierul ungar a dezaprobat limitarea drepturilor maghiarilor în ultima perioadă, în România. În acest sens, a amintit de stoparea procesului de retrocedare a imobilelor bisericeşti şi comunitare, confiscate în timpul regimului comunist, precum şi de încălcarea drepturilor maghiarilor în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, de procedurile autorităţilor române întreprinse împotriva Gimnaziului Romano-Catolic din Târgu Mureş, precum şi de cazul liderilor maghiari ai administraţiilor publice locale, persecutaţi în numele luptei împotriva corupţiei.
În numele Partidului Socialist Ungar (MSZP), preşedintele partidului Gyula Molnár a declarat: În Europa se desfăşoare o luptă între naţionalişti, care propagă izolarea, şi adepţii libertăţii. Nici pentru maghiarii din Transilvania nu este bună izolarea, politica xenofobă, care se află, totuşi, în proces de regres, în Europa.
Secretarul general al Partidului Popular European, Antonio López-Istúriz White, a subliniat, în mesajul său video, că pentru el este clar: maghiarii din România dau bătălia pe două fronturi, deoarece luptă pentru extinderea legilor minorităţilor şi pentru respectarea legilor privind drepturile minorităţilor. “Vă susţinem, fiindcă credem că minorităţile naţionale înseamnă diversitate, iar această diversitate conferă putere tuturor societăţilor europene. Minorităţile trebuie apărate în cadrul statului de drept, în înţelegere cu toţi locuitorii ţării”, se precizează în mesajul secretarului general al PPE.
Preşedintele Partidului Civic Maghiar, Zsolt Biró, a spus că încheierea relaţiei de colaborare cu UDMR a deschis un nou capitol cu doi ani în urmă în politica maghiară din Transilvania. Este epoca noii responsabilităţi, al cărei pilon de susţinere este angajamentul asumat, precum şi edificarea unei comunităţi puternice. “Pe parcursul istoriei am văzut că fără solidaritate comunităţile sunt lipsite de forţă. Sloganul nostru este: Luciditate, solidaritate maghiară şi responsabilitate faţă de electorat. Acesta a fost punctul nostru de pornire şi se pare că am luat o decizie bună. Putem realiza scopurile noastre doar printr-o reprezentare puternică. Vă promitem că vom contribui la promovarea reprezentării intereselor maghiarilor, ne vom strădui ca după peste un sfert de secol şi în România să încheiem epoca postcomunistă”, a subliniat Zsolt Biró.
Preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din Ucraina, László Zubánics, a menţionat: Cooperarea maghiară trebuie, negreşit, să treacă dincolo de frontierele ţării. “Credem că ceea ce este bine pentru Transilvania, pentru UDMR, este bine şi pentru comunitatea maghiară din Transcarpatia. Avem încredere că în următoarele câteva decenii UDMR va înregistra, din nou, rezultate”, a adăugat László Zubánics.
Preşedintele Forumului Democrat German din România, Paul-Jürgen Porr, a evidenţiat politica minoritară promovată consecvent de UDMR. În opinia sa, cele două organizaţii constituie o punte între ţările-mamă şi minorităţile germane şi maghiare din România.
Preşedintele Comunităţii Naţionale Maghiare din Moravia, Ferenc Horváth, a declarat că “pentru ei, ca cea mai mică comunitate maghiară, este foarte importantă întreţinerea bunelor relaţii de parteneriat cu ţara-mamă şi cu cea mai mare comunitate maghiară”. “Vă mulţumesc că ne consideraţi întotdeauna ca parteneri ai dumneavoastră şi sper că vom menţine şi în viitor aceste relaţii. Cred că acesta este un mesaj pentru cei îndoielnici”, a afirmat Ferenc Horváth.
Petrolena Mihaela Csokany a transmis mesajul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din România. Păstrarea identităţii şi conservarea culturii minorităţilor este scopul nostru comun cu UDMR, iar în acest sens proiectul de lege privind minorităţile este un element necesar, a spus Petrolena Mihaela Csokany, adăugând: “Trebuie să muncim mai mult şi împreună pentru adoptarea acestui document”.
István Samu, membru Consilului Naţional al Partidului Comunităţii Maghiare din Slovacia a subliniat: “Mesajul UDMR este: Nu ne dăm înapoi, iar noi spunem că într-adevăr să nu vă daţi înapoi, deoarece împreună reprezentăm o forţă. Aparţinem familiei comunităţii maghiare, astfel că şi scopurile noastre sunt identice”.
József Sin, membru al Consiliului Naţional al Uniunii Culturale Maghiare din Transcarpatia a vorbit, în discursul său, despre năzuinţele de dăinuire a comunităţii maghiare din Ucraina, menţionând că are încredere în forţa comunităţii maghiare din Transilvania, în succesele organizaţiilor societăţii civile, în susţinerea acordată de bisericile istorice şi în activitatea depusă de UDMR în vederea creării unui viitor mai frumos în Transilvania, pe pământul natal.
Preşedintele FUEN, Loránt Vincze, a declarat: În ţările vestice şi estice ale Europei s-a confirmat că o minoritate îmbogăţeşte şi nu sărăceşte o majoritate. A venit vremea ca şi România să înţeleagă aceasta. Minorităţile autohtone ale Europei sunt pe aceeaşi foaie în ceea ce priveşte iniţiativa cetăţenească Minority SafePack. El amintit, totodată, că săptămâna viitoare, mai exact, în perioada 17 şi 21 mai are loc, la Cluj-Napoca, Congresul FUEN, în cadrul căruia doresc să demareze, simbolic, campania de strângerea a un milion de semnături necesare pentru promovarea acestei iniţiative cetăţeneşti europene.
Liderul PSD Liviu Dragnea, invitat la eveniment, a adresat UDMR propunerea ca, la 100 de ani de la crearea statului român modern, cele două formaţiuni politice să lucreze împreună pentru proiectul următorilor 100 de ani.
„Apreciez că UDMR, alături de partidele democratice din România, poate participa la construcţia unui proiect nou, pentru România, pentru următoarea sută de ani. La anul vom sărbători împreună Centenarul. Dincolo de rănile istoriei sau de abuzurile unor regimuri profund nedemocratice, avem o istorie comună, mai ales aici, în Transilvania, care a însemnat convieţuire paşnică, prietenie şi solidaritate între oameni, dacă ne uităm la nivel comunităţilor. Chiar dacă politica învrăjbeşte, şi învrăjbeşte mai ales în campaniile electorale, vă invit să fim raţionali şi pragmatici şi să discutăm aici problemele noastre, aici în ţară, pe care să le rezolvăm împreună. (…) Dacă vom accepta strategiile de dezbinare, unele construite chiar în interiorul ţării, avem şanse să pierdem unele lucruri pe care le-am clădit împreună şi cu greu, şi cred că cel mai important lucru pe care trebuie să nu îl pierdem este încrederea între maghiari şi români. Vă invit ca, la 100 de ani de la crearea statului român modern, să lucrăm împreună pentru proiectul următorilor 100 de ani”, a declarat Dragnea de la tribuna Congresului UDMR.
La rândul său, președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu ocazia celui de-al XIII-lea Congres al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Mesajul a fost prezentat de către Laurențiu Ștefan, Consilier Prezidențial, Departamentul Politică Internă. “Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a fost, este şi sunt sigur că va rămâne mult timp de acum încolo un pilon principal al construcţiei democratice din România. Ştiţi bine că democraţia nu este un punct terminus, o destinaţie, ci un drum. Am păşit împreună pe acest drum, români, maghiari, germani, membri ai altor minorităţi naţionale, toţi cetăţeni ai României, toţi dornici să trăim într-o societate deschisă, plurală, tolerantă şi, bineînţeles, prosperă. UDMR a reprezentat cu succes de-a lungul acestor ani comunitatea maghiară, participând în acelaşi timp la guvernare alături de toate partidele importante ale României. Prezenţa în Parlament şi colaborarea cu celelalte forţe politice au condus, de la Revoluţie încoace, atât la promovarea intereselor maghiarilor din România, cât şi la consolidarea democratică şi la integrarea euro-atlantică a ţării noastre”, se arată în mesajul șefului statului.
Premierul Sorin Grindeanu a transmis UDMR invitația de a fi parteneri în programul de dezvoltare a infrastructurii și de adoptare în Parlament a proiectului care vizează creșterea veniturilor în domeniul public.
Comentariile ziarelor de limbă maghiară din Transilvania despre congresul UDMR
În comentariile lor referitoare la congresul UDMR, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, la Zalău, ziarele de limbă maghiară din Transilvania susţin că Uniunea Democrată Maghiară din România caută o cale de ieşire care pare fără speranţe. Editorialul ziarului clujean Krónika menţionează că cel mai înalt for decizional al UDMR nu s-a forţat să identifice soluţii la problemele comunităţii maghiare. “S-ar putea realiza un inventar despre care durerile sau nemulţumirile fiecărui membru în parte al comunitătii maghiare sau per ansamblu, dar la delegaţii congresului parcă lipseşte scânteia care ar menţine în viaţă entuziasmul necesar pentru obţinerea drepturilor minorităţilor maghiare”, precizează scriitorul articolului, care a mai reproşat UDMRi că este lipsită de spiritul de dispută. Editorialul ziarului Krónika averizează şi asupra dublicităţii constate în relaţia UDMR cu autorităţile şi politicienii români. “În timp ce demnitarii publici români şi preşedinţii de partid au glorificat această formaţiune, instituţiile de stat îi obstucţionează pe maghiari acolo unde pot. În acest sens UDMR ar trebui să îi avertizeze pe partenerii săi români”, scrie editorialul ziarului amintit. Autorul editorialului ziarului Háromszék, din Covasna, a parafrazat sloganul congresului “Nu dăm înapoi!”, menţionând: “Nu dăm înapoi, dar stăm pe loc!”. Autorul articolului mai atrage atenţia şi asupra faptului că UDMR s-a ocupat la congres de subiecte ale căror rezolvare depinde de alţii. Referitor la colaborarea “unilaterală” a UDMR cu partidele româneşti, ziarul Háromszék susţine că, în pofida bunelor relaţii, proiectul de lege privind minorităţile naţionale, înaintat de 12 ani, s-a împotmolit în Legislativ, iar “la nivelul localităţilor şi a judeţelor reprezentanţii partidelor de guvernământ fac parte mai degrabă din tabăra adversă, iar uneori îi încurajează pe extremişti, într-un mod provocativ şi demonstrativ”. “În acest spaţiu restrâns ar trebui realizat ceva. (…) Din această fundătură nici UDMR nu prea vede o cale de ieşire. Această situaţie o sugerează oare şi sloganul congresului, “Nu dăm înapoi”? Dar, nici nu avansăm. Ne apărăm. Nu este suficient…”, scrie ziarul Háromszék. Sensul sloganului “Nu dăm înapoi!”, inspirat din scrierea lui Miklós Wesselényi, este disecat şi de ziarul clujean Szabadság, care evidenţiază faptul că aristocratul transilvănean a fost adeptul modernizării, iar în prezent şi UDMR se confruntă cu provocările modernizării.
Sursa: magyar és román media
Foto:Székelyhon
Redacţia