Aflăm de la Universitatea de Vară şi Tabăra Studenţească Tusványos, de la Băile Tuşnad: 17 miliarde de forinți alocate pentru grădinițele maghiare din afara granițelor Ungariei
În discursul rostit în cadrul Universităţii de Vară şi Tabăra Studenţească Tusványos, de la Băile Tuşnad, vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjén, a amintit că în aceste zile a fost depusă solicitarea cu numărul un milion pentru acordarea cetăţeniei ungare, astfel că proiectul privind unificarea naţiunii maghiare începută în 2010 a ajuns la un “punct de turnură”.
În Bazinul Carpatic au obţinut cetăţenia ungară, prin procedura simplificată, un număr de 845.000 de maghiari şi încă 120.000 de maghiari care trăiesc pretutindeni în lume, în diferite ţări ale lumii, respectiv în diasporă. Potrivit vicepremierului ungar, până la reuniunea din noiembrie a Consfăturii Permanente Maghiare (MÁÉRT) va depune jurământul şi cetăţeanul maghiar, cu cifra un milion, care a solicitat cetăţenia ungară.
Datorită naturalizării simplificate, “administraţia maghiară” s-a reîntors în aşezările locuite de maghiari de dincolo de graniţele Ungariei, ceea ce are o importanţă majoră din punct de vedere al politicii naţionale, a subliniat la Băile Tuşnad, consilierul ministerial responsabil de naturalizarea simplificată, Tamás Wetzel.
La masa rotundă, la care au fost dezbătute chestiuni privind cetăţenia ungară, alegerile şi înregistrarea maghiarilor de dincolo de graniţele ţării-mamă, pentru a participa la alegeri, consilierul ministerial a precizat că, în urmă cu 8-10 ani, participanţii la Universitatea de Vară Bálványos visau doar la faptul că Ungaria va avea un milion de cetăţeni noi, că maghiarii care au obţinut dubla cetăţenie pot solicita la reprezentanţele externe ale Ungariei aflate în apropierea domiciliului lor, paşaportul maghiar.
Preşedintele Biroului Naţional Electoral (NVI), Ilona Pálffy, a declarat că până în prezent se află în evidenţă 551 de mii de cetăţeni maghiari, adulţi, care beneficiază de dreptul de vot, însă nu au o adresă de domiciliu în Ungaria, astfel că au dreptul doar la votul prin corespondenţă. Din cei 551 de mii de cetăţeni maghiari cu drept de vot prin corespondenţă, până în prezent s-au înscris în lista electorală trei sute de mii de cetăţeni.
Consilierul în Ministerul ungar de Externe, Pál András, a anunţat că acest minister va încheia un acord cu NVI pentru derularea alegerilor la reprezentanţele externe ale Ungariei.
La o masă rotundă, numită şi mini-MÁÉRT, a Universităţii de Vară şi Taberei Studenţești de la Băile Tușnad, care a avut ca temă: politica naţională, Zsolt Semjén a vorbit şi despre relaţiile maghiaro – română. În opinia sa “problema nu este cu noi”, dacă relaţia româno-maghiară încă nu evoluează în mod corespunzător. La masa rotundă au participat toţi reprezentanţii părţilor naţiunii maghiare, precum şi ai Guvernului ungar.
“La revendicările de drepturi fiecare parte a naţiunii maghiare poate folosi ca exemplu pozitiv situaţia din Serbia, unde s-a ajuns în etapa de finalizare a autonomiei culturale a comunităţii maghiare de acolo. Ungaria şi comunitatea maghiară au lăsat în urma lor rănile istorice şi au ajuns la o înţelegere sinceră şi s-au împăcat cu Serbia, iar relaţiile dintre cele două ţări sunt strânse, de încredere şi de prietenie, şi la nivel internaţional. Dacă am reuşit cu ei, nu cred că problema este cu noi, că nu reuşim să procedăm la fel şi cu românii”, a declarat oficialul ungar.
Zsolt Semjén tot ca un exemplu pozitiv a amintit şi faptul că în cadrul cooperării cu ţările Grupului de la Vișegrad şi militarii slovaci au apărat graniţa Ungariei, şi că Slovacia a trimis în Ungaria militari vorbitori ai limbii maghiare. “Nu cred că este vina noastră că nu s-a realizat ceva similar şi cu românii”, a adăugat Semjén.
Sensul şi scopul statului ungar este dăinuirea naţiunii maghiare şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a maghiarilor. Naţiunea maghiară va putea dăinui numai dacă va dăinui fiecare parte a naţiunii maghiare. De aceea, este firesc ca ţara-mamă să sprijine fiecare parte a naţiunii maghiare de dincolo de graniţele sale, precum şi pe maghiarii care trăiesc pretutindeni în lume, adăugat Semjén.
În opinia sa, primul pion tradiţional al sprijinului acordat de Ungaria îl reprezintă: învăţământul, cultura şi păstrarea identităţii. Suma alocată în acest sens de Ungaria a crescut de zece ori din 2010, iar azi atinge 90 de miliarde de forinţi. Ungaria dispune azi şi de o forţă economică suficientă nu numai pentru susţinerea păstrării identităţii, dar şi pentru a aloca o sumă similară pentru dăinuirea pe pământ natal a maghiarilor de dincolo de graniţele sale. Cel de-al treilea factor al politicii naţionale îl reprezintă extinderea acordării cetăţeniei ungare.
Zsolt Semjén a considerat că este la fel de importantă şi susţinerea organizaţiilor maghiare de dincolo de graniţele Ungariei. După cum a spus, nu este totuna ca organizaţiile maghiare cu ce forţă sunt prezente în parlamentele ţărilor vecine cu Ungaria şi dacă fac parte sau nu din coaliţiile guvernamentale
Ministrul Resurselor Umane, Zoltán Balog, a declarat, printre altele, că aniversarea a 500 de ani de la Reforma religioasă protestantă este un bun prilej pentru pregătirea aniversării, anul viitor, a 450 de ani de la Adunare Generală de la Turda, care a fost prima adunare la nivel mondial care a proclamat libertatea religioasă.
Zoltán Balog a mai precizat: În 2018, când în România va fi sărbătorit Centenarul Unirii Transilvaniei cu România, centenar ce a fost proclamat unilateral, se aşteaptă ca ţările din Bazinul Carpatic să manifeste respect faţă de spiritul libertăţii religioase de la Turda, precum şi să fie respectată litera Declaraţiei Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia. “Dacă s-ar fi realizat jumătate din ceea ce este scris în această Declaraţie, comunitatea maghiară ar avea şanse mult mai mari pentru supravieţuire şi dezvoltare”, a spus ministrul ungar.
Ministrul ungar al Resurselor Umane a mai afirmat la o masă rotundă care a avut loc în cadrul Universităţii de Vară şi Taberei Studenţești de la Băile Tuşnad: Marea majoritate a tinerilor maghiari din afara graniţelor Ungariei se consideră parte a naţiunii maghiare, motiv pentru care şi Guvernul ungar trebuie să gândească într-un mod unitar la Bazinul Carpatic.
Zoltán Balog a prezentat rezultatele mai importante ale unui sondaj realizat în rândul tinerilor maghiari, în 2016. Referitor la scopul sondajului, a spus că factorii de decizie trebuie să ştie unde trăiesc şi cum gândesc tinerii maghiari despre ei şi despre lume. Potrivit rezultatului sondajului realizat prin implicarea a 8.000 de tineri din Ungaria şi a 4.000 de tineri din afara graniţelor ţării-mamă, aceşti tineri trăiesc într-un mod similar şi au viziuni asemănătoare despre lume, a spus Zoltan Balog. 81,6% dintre tinerii maghiari din afara graniţelor Ungariei se consideră ca parte a naţiunii maghiare unitare.
În perioada următoare, Guvernul de la Budapesta va aloca 17 miliarde de forinţi pentru construirea grădiniţelor dincolo de frontierele Ungariei, a adăugat Zoltán Balog.
La rândul său, episcopul Eparhiei Reformate a Ardealului, Béla Kató, a declarat: Este posibil că azi nici Europa nu ar exista, dacă în urmă cu 500 de ani nu ar fi avut loc reforma bisericii. Mişcarea bisericească a schimbat modul de gândire al oamenilor, modul de a se raporta la muncă, iar prin introducerea folosirii limbii materne în biserică a crescut şi importanţa chestiunii identităţii. “Reforma religioasă a avut un efect serios, deoarece a dat răspunsuri la întrebările apărute în toate domeniile vieţii. Dacă nu putem da răspunsuri la întrebările obişnuite ale oamenilor, se pune sub semnul întrebării dăinuirea noastră”, a subliniat Béla Kató.
Ziaristul britanic, David Campanale, a declarat în cadrul discursului său rostit cu mare entuziasm: Exemplul ataşamentului faţă de Dumneazu şi credinţă manifestat de Ungaria şi Polonia conferă speranţă pentru întreaga Europă.
La o masă rotundă care a avut loc joi, la Universitatea de Vară Bálványos, reprezentanţii pedagogilor maghiari din afara graniţelor Ungariei, precum şi ai organizaţiilor bisericeşti şi ai societăţii civile au evidenţiat lipsa unor instituţii de învăţământ care să sprijine activitatea profesională, şi au subliniat: Trebuie depuse eforturi pentru ca părinţii să înscrie copiii în şcoli cu predare în limba maghiară, indiferent de domiciliul lor.
Liderii partidelor maghiare din Bazinul Carpatic au pledat pentru continuarea, de către guvernarea FIDESZ-KDNP, a politicii naţionale din ultimii şapte ani.
Preşedintele Uniunii Maghiare din Voivodina (VMSZ), István Pásztor, a declarat că interesul său este ca la alegerile parlamentare să câştige partenerul său strategic, alianţa FIDESZ-KDNP, şi să fie continuată edificarea politicii naţionale.
Senatorul UDMR, Barna Tánczos, a considerat că din cauza unei eventuale schimbări în Guvernul de la Budapesta s-ar bloca această politică naţonală şi de acea este important ca partidele aflate în prezent la guvernare să fie susţinute, prin votul lor, şi de maghiarii din afara graniţelor Ungariei.
Sursa: Magyar Hirlap
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: Magyar Idők