La conferinţa delegaţilor Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), care s-a desfăşurat în data de 14 octombrie, la Cluj-Napoca, Krisztina Sándor a fost realeasă pentru doi ani în funcţia de preşedinte executiv al CNMT.
După alegerea sa în funcţia de preşedinte executiv al CNMT, am întrebat-o pe Sándor Krisztina:
Cu ce sentimente a încheiat mandatul şi ce înseamnă realegerea sa în această funcţie?
„Cu sentimente amestecate închei aceşti ultimi doi ani, deoarece am fi dorit să realizăm mai multe proiecte, şi – aşa cum se spune de obicei – încep acest mandat cu un nou elan, cu speranţa că vom reuşi să rezolvăm ceea ce nu am reuşit, dar şi planurile noastre de viitor. Am încredere în echipa cu care am lucrat şi în anii trecuţi”.
Ce rezultate aţi obţinut în mandatul anterior?
„Din punctul meu de vedere este un rezultat că reţeaua noastră a Centrelor de Democraţie a continuat în mod susţinut activitatea în domeniul obţinerii dublei cetăţenii şi al înscrierilor în registrul stării civile. De asemenea, cu prilejul referndumului din 2016, din Ungaria, am colectat un număr însemnat de voturi prin corespondenţă. În viitor, am încredere că şi la alegerile parlamentare din 2018, din Ungaria, vom fi de folos maghiarilor din Transilvania pentru a-şi exprima voturile”.
Credeţi că în următorii doi ani veţi reuşi să strângeţi relaţiile cu alte organizaţii maghiare, ca de exemplu UDMR şi Partidul Civic Maghiar?
„Având în vedere că anul trecut a fost un an electoral, ne-am ajutat reciproc, însă nu văd nicio posibilitate de apropiere de aceste formaţiuni politice. În unele subiecte care sunt de interes comun, merită să ne aşezăm la masa negocierilor. Din punctul meu de vedere este o deficienţă faptul că nu există în chestiunea autonomiei o concepţie comună. În acest sens este importantă iniţiativa comisarului ministerial Katalin Szili privind organizarea unor dezbateri, o masă rotundă, cu toate că din cauza alegerilor din anult trecut s-a sistat pentru câteva luni această iniţiativă, însă acum am demarat din nou consultările. În această chestiune cred că trebuie să lăsăm în urmă toate interesele de partid şi de organizaţie, şi să acţionăm în mod unitar.
După referendumul din Catalonia, comunitatea maghiară din Transilvania percepe mai bine care este diferenţa dintre autonomie şi independenţă?
„Am urmărit cu mare atenţie referendumul din Catalonia, după care am dat publicităţi şi o declaraţie. Le-am ţinut pumnii, cu toate că, se pare, situaţia lor este tot mai rea din cauza măsurilor adoptate de Guvernul spaniol. Însă, pentru noi, pentru maghiarii şi românii din Transilvania, este, deopotrivă, importantă penru că se poate observa că sunt şi grupuri de popoare care îşi exprimă năzuinţele pentru un fel de autodeterminare. Desigur, sunt de acord că Ţinutul Secuiesc are nevoie de autonomie, iar comunităţile maghiare din afara Transilvaniei au nevoie de autonomie culturală, în funcţie de unde trăiesc ele. Cred, totodată, că în viitor şi românii din Transilvania vor fi mai convişi că merită să fie consolidată identitatea transilvăneană, deoarece vorbim despre o regiune care a avut în totdeauna o tradiţie istorică, culturală şi spirituală specifică. Aşadar, nici după 100 de ani de la unirea noastră cu Marea Românie nu se poate nega această tradiţie. Am încredere că în următoarea perioadă ne vor susţine şi românii de aici, din Transilvania, în aspiraţiile noastre de autonomie, deoarece este şi în interesul lor economic”
Cum veţi sărbători pe 23 octombrie, care este, de fapt, o dublă sărbătoare, deoarece este ziua izbucnirii revoluţiei din 1956 şi este ziua în care, în 1989, a fost proclamată Republica Ungară?
„Dintre organizaţiile teritoriale, cea din Târgu Mureş va organiza o manifestare. Colaboratorii mei vor participa la diferite programe în mai multe oraşe. Personal, voi fi, probabil, la Miercurea Ciuc. În general, participăm la fesitivatea şi la recepţia oferită de Consulatul General din Miercurea Ciuc sau din Cluj-Napoca.
Ce acţiuni planificaţi până la sfârşitul anului?
„Aş evidenţia conferinţa româno-maghiară pe care o organizăm, de cinci ani, la fiecare sfârşit de an. Anul trecut am organizat această conferinţă la Cluj-Napoca, mai înainte la Braşov, Sfântu Gheorghe şi Timişoara, iar în acest an vom merge la Oradea, unde va avea loc în zilele de 17 şi 18 noiembrie. Conferinţa din acest an se va concentra asupra a două subiecte. Pe de o parte, asupra pregătirilor noastre la aniversarea Anului Centenar, iar pe de altă parte consider că este important să abordăm problema privind bilingvismul, respectiv în ce măsură este folosit de actorii economici aici, în Transilvania, în Ţinutul Secuiesc, sau chiar în localităţile unde procentul maghiarilor este de 20%. În ultima perioadă s-a vorbit mult despre promovarea acestui drept în administraţie, însă sunt multe obstacole care împiedică folosirea acestui drept, astfel că mai este mult de făcut şi în acest domeniu”.
Menţionăm că în comunicatul amintit de Sándor Krisztina, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi-au exprimat solidaritatea cu poporul catalan. Preşedinţia CNMT a declarat că este inacceptabil că Guvernul spaniol a interzis şi a încercat să împiedice exercitarea unui drept fundamental, democratic, anume dreptul la referendum. (…) Regiunile Europei ar putea să ajute aspiraţiile din Transilvania, din Ţinutul Secuiesc, iar în acest spirit CNMT şi PPMT susţin lupta pentru autodeterminarea catalanilor şi a altor popoare europene, se mai arată în comunicat.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: erinto