Interviu cu Rozália Biró, preşedinte al Organizaţiei de Femei a UDMR
La şedinţa din 25 noiembrie, de la Târgu Mureş, delegaţiile Organizaţiei de Femei a UDMR au reales pentru încă un mandat de doi ani pe Rozália Biró în funcţie de preşedinte a organizaţiei. Probabil, nu întâmplător a fost organizată această şedinţă tocmai în Ziua Internaţională pentru Combaterea Violenţei Împotriva Femeilor, deoarece una din priorităţile organizaţiei este combaterea agresiunilor săvârşite împotriva femeilor.
Am întrebat-o pe preşedintele Organizaţiei de Femei a UMDR, Rozália Biró, din experienţele sale, care categorii de femei sunt cele mai expuse violenţelor şi care sunt formele violenţei ce mai des întâlnite?
–Mă bazez mai mult pe datele statistice, decât pe propriile mele experienţe. Însă, trebuie să subliniez că referitor la violenţă, în România există prea puţine date statistice, astfel că mai mult aş lua în considerare datele colectate despre România – în acest caz – de instituţiile din străinătate. Aceste date arată că fiecare a treia femeie este supusă violenţei. Tot din aceste date statistice rezultă că, în general, femeile care sunt supuse mai des actelor de violenţă, fie în familie, fie în cadrul relaţiilor de rudenie, nu au nici măcar studii liceale. Ceea ce se poate spune, pe baza experienţei acumulate de peste zece luni de Organizaţia de Femei a UDMR, este că există o uriaşă nevoie pentru crearea posibilităţilor pentru a vorbi deschis despre această problemă care nu este doar problema victimei, ci este problema întregii comunităţi. Menţionez că la Congresul anual al Organizației de Femei a Partidului Popular European, care a avut loc pe 10 şi 11 noiembrie, la Berlin, am propus adoptarea unei Rezoluții care să solicite statelor membre ale Uniunii Europene ratificarea și punerea în practică, în cel mai scurt timp, a Convenției de la Istanbul. Documentul a fost adoptat la Adunarea Generală Politică a PPE, din 5 decembrie, iar prima prevedere este că această chestiune există şi este o problemă a comunităţii. Din experienţa noastră pot să vă spun că trebuie creată posibilitatea, chiar şi într-un cadru mai restrăns, sau prin intermediul unui specialist, pentru a veni în ajutorul victimei. A doua chestiune este nevoia elaborării unei legi, deoarece nu este suficient că documentul mai sus amintit a fost adoptat, deoarece hârtia nu ajută la nimic şi numănui. Trebuie să existe acele mecanisme, acel sistem instituţional la care victima se poate adresa. De asemenea trebuie asigurat şi un sistem de protecţie, adică ţinerea la distanţă a victimei faţă de agresor pentru ca ea, prin ajutorul oamenilor de specialitate, să reuşească să meargă mai departe în viaţă. Şi nu în ultimul rând, este foarte important, şi poate este cel mai important: prevenirea actelor de violenţă, schimbarea mentalităţii, a subliniat Rozália Biró.
Dat fiind faptul că violenţa în familie, de exemplu, în general este invizibilă, iar victima nu apelează la ajutor, astfel că şi acordarea ajutorului este mai dificilă, l-am întrebat pe preşedintele Organizaţiei de Femei dacă s-au gândit, în cadrul campaniei lansate împotriva violenţei, la organizarea unor cursuri de pregătirea a tinerilor cum ar fi, de exemplu, relaţiile de familie?
–În ultima perioadă am reuşit să convingem femeile care au fost supuse actelor de violenţă, să vorbească pentru ca agresorul să fie sancţionat. Aşadar, trebuie să vorbim despre acest flagel, deoarece altfel nu putem schimba situaţia. Trebuie să vorbim cu tinerii ca ei să pornească în viaţă în aşa fel, încât să excludă de la bun început existenţa actelor de violenţă. Acesta este un domeniu care trebuie să ne preocupe, ne am explicat preşedintele organizaţiei.
În calitate de preşedinte al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, am întrebat-o pe Rozália Biró, în opinia sa ce impact a avut asupra relaţiilor bilaterale româno-ungare demersul ministrului de externe al Ungariei cu ocazia Zilei Naţionale a României, respectiv interzicerea demnitarilor maghiari pentru a participa la evenimentele oficiale şi recepţiile oferite cu acest prilej?
–Într-o relaţie bilaterală trebuie să ştim să acceptăm în totdeauna poziţia celuilalt pentru ca această relaţie să existe şi să se dezvolte. Decizia ministrului de externe, reprezentant al statului ungar, este un demers de care partea română trebuie să ia act şi trebuie să ştie să accepte pentru ca parteneriatul strategic să existe într-adevăr. Întotodeauna există relaţii bilaterale, domenii în care există tensiuni, într-o măsură mai mare sau mai mică, însă sunt şi domenii în care există o colaborare, prin care putem să ne apropiem unul faţă de celălalt. Cred că sarcina noastră este să identificăm acele domenii şi posibilităţi în care putem avansa, iar unde există tensiuni, să încercăm să le rezolvăm în aşa fel, încăt să nu aibă efecte negative asupra relaţiilor celor două ţări.
La întrebarea, cum se pregătesc maghiarii din România pentru momentul Anul Centenar, Rozália Biró a precizat:
–Ştim de acest eveniment şi ne vom folosi de toate posibilităţile pentru a vorbi, respectându-i pe ceilalţi, dar fără să ne dăm înapoi, despre valorile cu care a contribuit comunitatea maghiară în ultimii 100 de ani la valorile României, fie în domeniul literaturii, educaţiei, cercetării, construcţiei, fie în domeniul economiei. O mare parte a valorilor de care dispune România de azi a fost produsă de comunitatea maghiară. Scopul nostru este de a vorbi, de a prezenta aceste valori în cadrul unui dialog susţinut şi paşnic. Am convingerea că, dacă ne vom aşeza la masa negocierilor, dacă ne ascultăm unul pe celălalt, pe lângă respectarea modului diferit de a fi, viziunile diferite ale celuilalt, vom avea posibilitatea să coabităm prin respect reciproc.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: Erdon