În ultima perioadă, în viața organizațiilor maghiare din România au avut loc două momente importante și anume: în data de 22 decembrie 2017, liderul Partidului Civic Maghiar (PCM) – filiala Covasna, Kulcsár Terza József-György, ales deputat pe listele UDMR, a înaintat în Parlament, ca o inițiativă individuală, proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, elaborat de Consiliul Național Secuiesc (CNS). Această inițiativă nu a fost susținută, prin semnătură, de nici un alt membru al grupului UDMR din Camera Deputaților și nici de Zsolt Biró, deputat UDMR de Mureș și lider al Partidului Civic Maghiar. Un alt moment important a fost pe 8 ianuarie, în acest an, când președinții Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), ai Partidului Civic Maghiar (PCM) și ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) au semnat la Cluj-Napoca, un acord cu privire la armonizarea concepțiilor asupra autonomiei și și-au asumat criteriile de bază ale proiectul de autonomie elaborat de CNS.
La întrebarea noastră, ce șanse sunt ca acest proiect de lege, depus ca o inițiativă individuală, să fie supus dezbaterii Parlamentului, președintele Consiliul Național Secuiesc, Balázs Izsák a declarat:
„De la început vreau să menţionez că trebuie să abordăm diferit înregistrarea proiectului de lege de către Kulcsár Terza József-György, în Camera Deputaților, ca o inițiativă individuală, și faptul că colegii săi nu au semnat această inițiativă. Cele două situații nu sunt echivalente, deoarece grupul parlamentar al UDMR are dreptul să își exprime nemulțumirea, poate să se delimiteze față de ceva anume. Cred că este mult mai precis, dacă spunem că deputatul Kulcsár a depus o inițiativă individuală, decât să spunem că nu a fost susținută de grupul UDMR din Camera Deputaţilor. Care sunt șansele acestui proiect pentru a fi supus dezbaterii parlamentare? – Nu pot să mă exprim în numele deputaților români. În schimb, cred că ar fi normal, dacă ar începe un dialog parlamentar. Așa cum prevede și rezoluția Consiliului European, autonomia poate fi realizată pe baza dialogului majoritate-minoritate. Evident, noi suntem adepții dialogului. Eu sper că se va produce o schimbare în România, în direcția democrației”.
La întrebarea, cum poate fi interpretat faptul că proiectul de lege înaintat de Kulcsár Terza József nu a fost susținut de grupul parlamentar UDMR care acum, prin semnarea unei poziții comune, își asumă criteriile de bază ale proiectului de autonomie al CNS, Balázs Izsák a precizat:
“Nu cred că expresia “nu susțin” poate fi doveditoare și precisă. Deputații UDMR nu au spus niciodată în ultimii 27 de ani că nu susțin alte proiecte de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Un deputat are dreptul să înainteze o inițiativă individuală și nu trebuie să tragem concluzia că documentul nu a fost susținut de colegii săi parlamentari. Pe 8 ianuarie, am fost şi eu prezent la semnarea înțelegerii tripartite, deoarece am vrut să văd și să aud cum decurg consultările. Din punctul nostru de vedere, al CNS-ului, semnarea acestui acord de principiu este un rezultat, chiar dacă nu prevede termene sau programe de acțiune. De fapt, în acest acord sunt incluse principii agreate de toată lumea, iar în viitor acest acord va fi o bază de referință pentru oricare demers”.
La întrebarea care sunt planurile de viitor ale CNS, Balázs Izsák a menționat:
“CNS se pregătește la Ziua Libertății Secuiești și la Anul Centenar. Acestea sunt demersuri concrete, publice pe care noi le întreprindem în interesul comunității maghiare. De exemplu, acum ne ocupăm de editarea tuturor documentelor elaborate de CNS în ultimii 15 ani, ceea ce din punctul meu de vedere are o importanță majoră, deoarece este vorba despre activitatea depusă de CNS în ultimii ani. Vom edita aceste documente în ideea de a conștientiza acel cadru de principiu, ideologic de la care CNS nu a deviat timp de 15 ani. Dorim să edităm aceste documente și pentru a avea un fel de garanție că în viitor CNS – indiferent cine îl va conduce – nu va devia de la principiile cuprinse în documentele elaborate timp de 15 ani. Considerăm că este important să organizăm unele programe pentru consolidarea memoriei fondatorilor în urmă cu 100 de ani ai Consiliului Național Secuiesc și aici pot aminti pe Árpád Pál și Benedek Jancsó. A venit timpul pentru ca secuii să conștientizeze faptul că activitatea depusă de Benedek Jancsó face parte din moștenirea națiunii maghiare, este un testament politic pentru posteritate. Moștenirea politică lăsată de Benedek Jancsó influențează și determină întreaga noastră activitate, iar până în prezent această moștenire nu a fost suficient de vizibilă, iar în Anul Centenarului tocmai acest lucru dorim: să facem să fie vizibilă această moștenire”.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: Bihari Napló