Prestigioasa revistă americană Science a publicat, recent, un articol important al unei echipe de oameni de ştiinţă despre protecţia naturii. Savanţii susţin că trebuie armonizate cercetările ştiinţifice cu tradiţiile vechi de secole.
“Auzim foarte des că în lume este o problemă modul în care omul valorifică resursele naturii. În acest sens au fost publicate multe articole în multe reviste ştiinţifice”, a declarat în cadrul unei emisiuni despre ştiinţă difuzată de postul de radio ungar InfoRadio unul din autorii articolului, Zsolt Molnár, consilier ştiinţific la Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Ecologie din cadrul Academiei Ungare.
“În lume există şi azi comunităţi care nu funcţionează conform metodelor ştiinţifice, iar oamenii se gospodăresc pe baza cunoştinţele lor dobândite cu secole, chiar cu milenii în urmă. Din păcate, cunoştinţele lor sunt prea puţin luate în seamă de ştiinţă care tot mai mult vorbeşte despre sustenabilitatea globală, iar una din cauze ar fi acea că aceste cunoştinţe sunt “dispersate” în lume. Azi le putem întâlni doar la unele triburi indigene sau chiar la păstorii din Hortobágy, astfel că este greu de sintetizat în mod ştiinţific”, a explicat Zsolt Molnár.
Potrivit articolului publicat în paginile revistei Science, pentru a ne crea o lume sustenabilă trebuie să ne bazăm şi pe “cunoştinţele care nu s-au format pe baza ştiinţelor”.
În timp ce omul de ştiinţă doar cercetează mediul, omul care tărieşte într-un mediu mai sus amintit, îşi asigură cele necesare traiului tocmai din acest cadru, cunoştinţele sale se bazează pe experienţa trăită “pe teren”, moştenite de la părinţi şi bunici. Cunoştinţele ştiinţifice tind către universalitate, iar gospodarii vor să supravieţuiască în locul unde trăiesc, a mai spus expertul.
Zsolt Molnár a menţionat că într-un alt articol, publicat în paginile unei alte reviste ştiinţifice americane, a scris, împreună cu colegii săi cercetători, despre importanţa “păstorilor naturii” care cunosc atât tradiţiile strămoşilor lor, cât şi descoperirile ştiinţei, cum ar fi, de exemplu, că păsările migratoare au nevoie pe timp de noapte de odihnă, astfel că trebuie asigurat un loc de adăpost, sau că unele insecte sunt foarte importante pentru întreţinerea păşunilor. Cercetătorii trebuie să îşi îndrepte atenţia şi asupra “cunoştinţelor locale”, să vorbească şi să gândească împreună cu comunităţile locale, a conchis Zsolt Molnár.
Sursa: Infostart.hu
Trasducerea: Balázs Magdolna
Foto: okologia.mta.hu