Au rămas doar cinci săptămâni până la termenul stabilit la 3 aprilie pentru încheierea acţiunii de strângere de semnături pentru susţinerea Iniţiativei Cetăţeneşti Europene Minority SafePack. În cadrul acţiunii demarate în vederea apărării minorităţilor naţionale şi etnice din Uniunea Europeană, până la mijlocul lunii februarie au fost strânse doar 650 de mii de semnături faţă de cele un milion de semnături necesare, iar din cele şapte ţări numai din patru ţări a fost strâns numărul necesar de semnături. Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene (FUEN) a mobilizat forţe însemnate, dar toate semnalele arată că FUEN a apreciat greşit această campanie, a subestimat resursele şi reţeaua de relaţii. Deoarece, dacă ne gândim că în 47 de ţări ale Europei trăiesc 340 de minorităţi istorice şi numărul lor depăşesc 100 de milioane, ceea ce înseamnă că fiecare al şaptelea cetăţean european, respectiv fiecare al zecelea cetăţean din cadrul UE – care are în prezent 500 de milioane de locuitori – aparţine unei minorităţi istorice sua etnice, ar fi fost foarte simplu de adunat cele un milion de semnături. Nu s-a întâmplat aşa, iar acum s-a ajuns într-o situaţie alarmantă, în care organizatorii maghiari încep să spună că pentru această pasivitate responsabile sunt chiar părţile interesate, respectiv minorităţile maghiare. Miza este deosebit de mare, deoarece dacă nu se vor strânge cele un milion de semnături, populaţia majoritară din ţările vecine poate să spună, în mod justificat, că maghiarii sunt incapabili pentru a dovedi o solidariate mai mare în vederea apărării şi consolidării propriilor lor drepturi. Tocmai despre acest aspect a vorbit la sfârşitul săptămânii trecute, la Oradea, şi europarlamentarul Csaba Sogór. „Ne-ar închide gura pentru 15-20 de ani”, a spus Csaba Sogór, care a lansat un apel maghiarilor din Transilvania să insiste pe lângă cunoştinţele lor, care tăriesc în prezent în Occident, să adere şi ei la această acţiune.
În acţiunea de strângere de semnături participă cele mai multe partide maghiare de dincolo de graniţele Ungariei, cu toate că între partidul Hid-Most şi Partidul Comunităţii Maghiare (MKP) din Slovacia au existat divergenţe în sensul că cine este îndreptăţit pentru strângerea semnăturilor. Potrivit informaţiilor remise ziarului ungar Magyar Nemzet de MKP, multe ori s-a întâmplat că mulţi cetăţeni de naţionalitate slovacă s-au folosit de dreptul privind libertatea de exprimare şi au semnat tabelul. MKP a strâns până acum peste 50 de mii de semnături, dar pe lângă acest partid sunt şi alte organizaţii ale societăţii civile care se ocupă de strângerea semnăturilor. Ziarul amintit a aflat că UDMR a strâns până la sfârşitul acestei săptămâni 261.00 de semnături, şi că această campanie se desfăşoară în toate localităţie în care UDMR are filiale. Efortul este depus acum nu atât pentru obţinerea semnăturilor, ci pentru îndeplinirea cotelor stabilite pentru fiecare ţară din cele şapte ţări. Astfel că săptămâna trecută au plecat cu un microbuz la Moravia (Slovenia) şi la Drávaszög (Croaţia) pentru mobilizarea maghiarilor de aici.
Desigur, este greu de înţeles că maghiarii din Croaţia de ce nu şi-au însuşit apelul lansat de FUEN şi de ce trebuie importaţi activiştii. În acest sens, ziarul Magyar Nmezet a adresat o întrebare Comunităţii Democrate Maghiare din Croaţia, dar întrebarea a rămas fără răspuns. Este la fel de neînţeles că, dacă FUEN se definşte ca o organizaţie internaţională, de ce s-au strâns, de exemplu, în Spania doar 25 de mii semnături. Pe internet, sigur, se văd în timp real doar semnăturile online, dar chiar şi aşa este greu de imaginat că faţă de această chestiune Catalonia, cu o populaţie de şapte milioane de locuitori, ar rămâne indiferentă. Pe de altă parte, acţiunea poate fi susţinută şi din exterior. Semnăturile sunt strânse şi de Uniunea Culturală Maghiară din Transcarpatia, însă la succesul iniţiativei nu contribuie semnăturile cetăţenilor care nu fac parte din UE. La fel de adevărat este şi faptul că în Transcarpatia trăiesc peste o sută de mii de cetăţeni cu dublă cetăţenie, ucraineană şi maghiară.
Luând în considerare toate aceste aspecte, s-a deşteptat târziu chiar şi premierul Viktor Orbán şi partidul său, FIDESZ. Premierul ungar a semnat pentru susţinerea Minority SafePack abia pe 12 februarie a acestui an, pe pagina de socializare Facebook. Potrivit informaţiilor, gestul premierului a atras după sine 20 de mii de semnături. Atenţia publică nu a fost atrasă atât de mult, probabil, de vicepremierul Zsolt Semjén, care este responsabil pentru cauza maghiarilor de dincolo de graniţele Ungariei, care a semnat iniţiativa FUEN încă de anul trecut, în luna noiembrie.
Iniţiativa Cetăţenească Europeană a intrat în vigoare datorită Acordului de la Lisabona, având drept scop de a aduce pe oameni mai aproape de Uniunea Europeană care este greu de atins. Şi este vorba despre faptul că, dacă se vor solidariza suficienţi cetăţeni UE, atunci Comisia Europeană trebuie să ia act de această iniţiativă, respectiv dacă din cele şate ţări UE vor fi strânse un milion de semnături pentru susţinerera iniţiativei Minority SafePack, Executivul de la Bruxelles va fi obligat să includă această chestiune într-o lege. Până în prezent numai în Ungaria, România şi Slovacia a fost strâns numărul de semnături stabilit pentru fiecare ţară în parte. Cu puţin noroc, semnăturile stabilite pentru Austria şi Danemarca pot fi strânse în cinci săptămâni.
Sursa: mno.hu
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto:bagera.eus