După cum se ştie, autorităţile româneşti nu au permis intrarea în România lui Attila Dabis, reprezentantul CNS pentru afaceri externe, care a vrut să participe la comemorarea şi marşul care au avut loc pe 10 martie, la Târgu Mureş, cu ocazia Zilei Libertăţii Secuilor.
L-am întrebat pe preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Zsolt Szilágyi, ce crede că se află în spatele acestei măsuri luate de autorităţile româneşti?
„Desigur, trebuie să aşteptăm comunicarea oficială, dar am înţeles că Attila Dabis a solicitat autorităţilor române o explicaţie detaliată despre motivul pentru care nu a fost lăsat să intre pe teritoriul României. Motivul este, probabil, activitatea desfăşurată de el, prin care a susţinut cauzele maghiarilor din Transilvania. Ştiu că el a participat la elaborarea raportului complementar privind respectarea drepturilor maghiarilor din Transilvania şi care a fost cuprins în raportul CE privind apărarea minorităţilor naţionale. În acest sens, el şi-a exprimat poziţia sa pentru Consiliul Europei”.
La întrebarea, ce va întreprinde CNMT pentru clarificarea situaţiei lui Attila Dabis, preşedintele acestei formaţiuni politice a menţionat:
„Noi vom apela la toate mijloacele pentru reglementarea situaţiei. Cred că această situaţie nu serveşte la întreţinerea unei relaţii bune între două ţări membre ale UE. Consider că a fost o greşeală din partea autorităţilor româneşti. Acest gest poate fi inclus în atmosfera la care am fost martori după publicarea raportului Consiliului Europei la care Ministerul român de Externe a reacţionat dur şi a încercat să dezmintă conţinutul raportului, în condiţiile în care noi ştim din viaţa de zi cu zi că România nu şi-a îndeplinit întocmai nici prevederile Acordului-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi nici ale Cartei europene privind limbile regionale sau minoritare”.
Referitor la dialogul româno-maghiar am amintit că în calitate de preşedinte al CNMT, el a înaintat o scrisoare preşedintelui României, premergător vizitei acestuia în Ţinutul Secuiesc, care a avut loc anul trecut, scrisoare în care a solicitat din partea preşedintelui Klaus Iohannis iniţierea unui dialog româno-maghiar despre autonomie.
L-am întrebat pe Zsolt Szilagyi, dacă au primit vreun răspuns la această scrisoare?
„Nu am primit nici un răspuns la scrisoarea noastră. Eu am solicitat atunci de la şeful statului ca în conformitate cu obligaţiile şi drepturile sale constituţionale – şi făcând uz de acestea – să fie moderatorul dialogului româno-maghiar. Prezenţa sa în Ţinutul Secuiesc poate fi considerată şi un pas pozitiv, însă dacă această vizită nu este urmată de rezultate concrete va rămâne doar la nivelul gesturilor simbolice. După 100 de ani de la Dictatul de la Trianon este nevoie de mai mult, decât atât în relaţiile româno-maghiare”.
La întrebarea, cum se poate începe, totuşi, acest dialog, preşedintele CNMT a precizat:
„Desigur, noi putem încheia un dialog cu oricine doreşte. Noi tot timpul subliniem nevoia acestui dialog şi mă bucur că cele trei partide maghiare din Transilvania împărtăşesc această părere şi pe 15 ianuarie a acestui an au semnat o declaraţie comună despre autonomie, este vorba despre Declaraţia de la Cluj. Toate cele trei partide maghiare au susţinut că dialogul româno-maghiar trebuie să înceapă o dată şi că acesta trebuie să trateze chestiunile de fond. Acelaşi lucru a fost accentuat şi pe 10 martie, la Târgu Mureş, cu prilejul Zilei Libertăţii Secuilor. Acesta a fost şi mesajul aproape fiecărui vorbitori ai manifestărilor care au avut loc pe 15 Martie. Acest gând a fost transmis şi de către premierul Viorica Dăncilă în mesajul său de felicitare adresat maghiarilor cu prilejul zilei naţionale a maghiarilor. După gesturi trebuie să urmeze faptele”.
La întrebarea, cum îi ajută CNMT pe maghiarii din Transilvania pentru a se întregistra în registrul electoral din Ungaria în perspectiva participării lor la alegerilor parlamentare din aprilie, din această ţară, preşedintele CNMT a declarat:
„Îi ajutăm cu informaţii pe cei care vor să îşi exercite dreptul de vot, îi informăm despre procedurile legale. Există mai multe posibilităţi ca ei să se înregistreze şi să transmită adresa domiciliului lor autorităţilor electorale din Ungaria. Cred că aceasta este o posibilitate de care trebuie să se folosească. Faptul că acum, în 2018, maghiarii de dincolo de graniţele Ungariei au posibilitatea pentru a-şi exprima opiniile lor despre trecut şi viitor, prin exercitarea votului, cred că această şansă nu trebuie neglijată, ci trebuie folosită. Noi îi ajutăm pe oameni prin consultări, prin simplificarea informaţiilor pentru ca ei să participe la acest proces”.
Pe Zsolt Szilagy l-am întrebat şi despre proiectele de viitor ale CNMT:
„La înfiinţarea sa, Partidul Popular Maghiar din Transilvania şi-a stabilit programul şi misiunea sa, iar noi le respectăm pe acestea. Ne considerăm în continuarea drept un partid maghiar, un partid transilvănean. Încercăm în continuare să încheiem o alianţă strategică cu populaţia română din Transilvania, iar în acest scop încercăm să identificăm potenţialii parteneri. Iar, pe maghiarii din Transilvania vrem să îi reprezentăm în continuare şi vrem să obţinem ca şi ei să beneficieze de ceea ce beneficiază de mult comunităţile europene, respectiv de posibilitatea ca şi noi să decidem asupra destinului nostru. În procesul privind încheierea unor parteneriate strategice am reuşit să începem un dialog cu unele formaţiuni politice româneşti şi cu unele personalităţi româneşti, care consideră, de asemenea, importantă reprezentarea CNMT, a faptului că din cauza sisemului centralizat din Bucureşti şi a corupţiei suntem cu toţii dezavantajaţi că în Transilvania lipsesc investiţiile care ar contribui la dezvoltarea Transilvaniei şi din punct de vedere al infrastructurii. Este suficient dacă ne gândim la autostrada Transilvania de Nord care trebuie să fie un interes comun româno-maghiar şi a cărei construire este tergiversată de către autorităţile româneşti”
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: neppart.eu