Uniunea Democrată Maghiară din România are în vedere elaborarea unei legi care să prevadă că maghiarii din Transilvania nu pot fi consideraţi în România un factor de risc la adresa securităţii naţionale, a declarat la o conferinţă de presă susţinută recent, la Cluj-Napoca, deputatul Botond Csoma, care este reprezentantul UDMR în Comisia parlamentară pentru controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii şi în Comisia specială pentru modificarea legilor securităţii naţionale ale Parlamentului României. Botond Csoma a subliniat: Dacă se va reuşi includerea într-o lege a apărării maghiarilor, nu se va mai putea întâmpla ca diferite strategii să se refere la ei ca la un factor de risc, de exemplu, în contextul exprimării năzuinţelor de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Deputatul UDMR a amintit că năzuinţele de autonomie ale secuilor au fost caracterizate în 2015, în proiectul strategiei naţionale privind ordinea şi siguranţa publică, drept un fenomen infracţional, care reprezintă o ameninţare pentru bunăstarea şi siguranţa cetăţenilor. În pofida faptului că în final acest paragraf nu a fost inclus în respectiva strategie, acesta a fost aplicat, aşa cum a declarat şi preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, referindu-se la propria experienţă.
Botond Csoma a mai menţionat că la o întrebare adresată în calitatea sa de secretar al Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI a primit răspunsul din partea unui şef al acestei instituţii că Serviciul Român de Informaţii nu consideră drept un factor de risc revendicarea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, atâta timp cât aceasta se încadrează în libertatea de exprimare a opiniei. Respectivul şef din SRI, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, a mai spus că tot ca o manifestare a exprimării opiniei a considerat şi proiectul de autonomie înaintat în Parlament. Revendicarea autonomiei ar fi un factor de risc numai dacă solicitanții ar săvârși anumite acțiuni care nu se integrează în procesele democratice, a adăugat reprezentantul SRI.
Botond Csoma a mai precizat că, referitor la supravegherea din motive de siguranță națională a liderilor administraţiilor publice locale, a primit răspunsul că, din cauza riscurilor de migrație la care sunt expuse localitățile de graniță, este nevoie, de la caz la caz, de această supraveghere. Întrebat fiind despre supravegherea timp de o jumătate de an a fostului viceprimar al orașului Cluj-Napoca, Anna Horváth, respectivul şef din SRI a răspuns că de la caz la caz supravegherea este motivată, deoarece SRI apreciază că liderul unei administrații publice locale poate intra în legătură cu serviciile secrete ale altor țări.
De menționat că Botond Csoma a preluat locul lui Attila Verestoy, decedat în ianuarie, în Comisia pentru controlul activității SRI. Unele portaluri româneşti naţionaliste au criticat vehement că în Comisia parlamentară SRI a intrat un politician cu dublă cetățenie, română şi maghiară.
Sursa:MTI
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto:PolgárPortál